Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Netflix își accelerează strategia de monetizare prin publicitate, extinzând din 2027 abonamentul cu reclame în încă 15 piețe, pe fondul unei audiențe declarate de peste 250 de milioane de spectatori activi lunar pentru acest model, potrivit HDSatelit. România nu se află pe lista noilor țări vizate.
Extinderea a fost anunțată la prezentarea Upfront din New York, iar Amy Reinhard, președinta diviziei de publicitate a Netflix, a legat-o de ambiția companiei de a trece de la demonstrarea funcționării modelului cu reclame la poziționarea ca jucător relevant în publicitatea digitală.
Din 2027, planul cu reclame va fi disponibil în: Austria, Belgia, Columbia, Danemarca, Indonezia, Irlanda, Țările de Jos, Noua Zeelandă, Norvegia, Peru, Filipine, Polonia, Suedia, Elveția și Thailanda.
Pentru Netflix, miza este dublă:
Compania susține că peste 80% dintre utilizatorii planului cu reclame urmăresc conținut în fiecare săptămână, argumentând că audiența este nu doar mare, ci și recurentă.
Netflix își calculează audiența printr-un indicator numit „monthly active viewers” (membri care au urmărit cel puțin un minut de conținut cu reclame într-o lună), la care adaugă o estimare a numărului de persoane din aceeași gospodărie. Din perspectiva advertiserilor, mesajul este că platforma livrează timp petrecut și revenire, nu doar vizite ocazionale.
Netflix spune că reclamele vor ajunge și în podcasturi și în formatul vertical pe mobil, iar aceste spații noi de publicitate ar urma să fie disponibile la nivel global în 2027. Compania leagă astfel publicitatea de utilizarea de zi cu zi a platformei, nu doar de consumul clasic de filme și seriale.
Pe zona de infrastructură, Netflix dezvoltă „Netflix Ads Suite”, platforma proprie de tehnologie publicitară, pentru a reduce dependența de furnizori terți. Printre noutăți:
În paralel, Netflix extinde cumpărarea programatică (achiziție automatizată de spațiu publicitar): „Pause Ads” și reclamele din transmisiuni live, livrate prin Dynamic Ad Insertion, pornesc în SUA și Canada în această vară, urmând să ajungă și în alte țări mai târziu în cursul anului. Targetarea prin Amazon DSP va fi disponibilă din 1 iunie în toate țările care au plan cu reclame, iar integrările cu Yahoo DSP sunt anunțate ulterior.
Experiența descrisă de Netflix în centrul său de ajutor rămâne: câteva reclame scurte pe oră, plasate la pauze naturale, înainte și în timpul unor titluri; reclamele nu pot fi sărite sau derulate. La evenimentele live, pauzele comerciale pot apărea și în planurile fără reclame, semn că publicitatea nu mai este limitată strict la planul „cu reclame”.
Pentru România, informația relevantă este mai degrabă absența din lista de extindere: cel puțin din datele prezentate acum, planul cu reclame nu are un calendar anunțat pentru lansare locală în 2027.
Recomandate
Netflix își consolidează strategia de retenție printr-un portofoliu divers de seriale fantasy , de la producții originale la titluri preluate, care acoperă mai multe subgenuri și tipuri de public, potrivit unei selecții publicate de CNET . Lista, prezentată ca un ghid actualizat periodic, pornește de la ideea că oferta de fantasy a platformei este „de top” și propune 24 de seriale care pot funcționa ca puncte de intrare în catalog, în funcție de „starea” spectatorului: aventură cu vânători de monștri („The Witcher”), mister gotic („Wednesday”) sau acțiune cu tentă de aventură („One Piece”). Ce spune selecția despre poziționarea Netflix în fantasy Din titlurile incluse reiese o abordare de portofoliu: Netflix mizează pe varietate de ton (comedie neagră, distopie, horror romantic, animație), pe universuri deja cunoscute (benzi desenate, jocuri video, anime) și pe seriale care pot fi consumate rapid, inclusiv producții cu un singur sezon. Printre exemplele evidențiate în selecție: Adaptări după cărți/benzi desenate : „The Witcher” (după cărțile lui Andrzej Sapkowski), „Locke and Key” (după benzile desenate ale lui Joe Hill și Gabriel Rodríguez), „Shadow and Bone” (după universul „Grishaverse”), „Sweet Tooth” (după seria Vertigo), „Warrior Nun” (după „Warrior Nun Areala”). Universuri din jocuri video/anime : „Arcane” (inspirat de „League of Legends”), „Castlevania” (după jocurile Konami), „One Piece” (adaptare live-action după fenomenul anime/manga). Titluri cu miză de „brand” și fandom : „The Sandman” și „Dead Boy Detectives” (în același univers), „Wednesday” (din canonul Addams Family). Titluri-cheie și ce știm despre continuitatea lor CNET notează explicit câteva informații relevante pentru publicul care urmărește serialele pe termen lung: „ The Witcher ”: Henry Cavill a părăsit serialul după sezonul 3, rolul lui Geralt urmând să fie preluat de Liam Hemsworth . „ Avatar: The Last Airbender ”: Netflix a reînnoit producția pentru sezoanele 2 și 3 , potrivit informațiilor citate de publicație din comunicările Netflix. Unele seriale sunt menționate ca fiind anulate după un sezon , ceea ce le face, paradoxal, mai ușor de „bifat” rapid: „Half Bad: The Bastard Son and the Devil Himself” și „The Dark Crystal: Age of Resistance” (acesta din urmă fiind descris ca afectat de costurile de producție). De ce contează pentru piața de media și publicitate O astfel de „hartă” editorială a catalogului funcționează ca instrument de orientare într-o bibliotecă foarte mare și, indirect, susține un obiectiv operațional al platformelor de streaming: reducerea timpului de căutare și creșterea probabilității ca utilizatorul să înceapă rapid un titlu. În termeni de business, asta se traduce în consum mai constant și, potențial, în retenție mai bună a abonaților, mai ales într-un gen cu comunități de fani puternice și cu apetit pentru universuri extinse. CNET precizează că lista va fi actualizată, ceea ce sugerează că selecția poate evolua odată cu intrările și ieșirile de titluri din catalogul Netflix și cu lansările de sezoane noi. [...]
Spotify și Netflix pariază până la 100 de milioane de dolari pe exclusivitate ca să mute un podcast video de pe YouTube , într-un acord care arată cât de scump a devenit conținutul „premium” în războiul pentru public și bugete de publicitate, potrivit The Next Web . Jay Shetty a semnat un contract „de până la 100 de milioane de dolari” (aprox. 460 milioane lei) pe mai mulți ani pentru a aduce versiunea video a podcastului „On Purpose” exclusiv pe Spotify și Netflix, începând cu 13 iulie. Suma este menționată de persoane familiarizate cu acordul, citate de Bloomberg . Spotify și Netflix au confirmat înțelegerea, dar au refuzat să comenteze termenii financiari. Episoadele vechi și clipurile promoționale vor rămâne pe YouTube și pe alte platforme, însă noile episoade video integrale vor fi disponibile exclusiv pe Spotify și Netflix. Spotify va vinde publicitate pentru podcast. De ce contează: publicitatea și retenția se mută spre podcastul video Miza economică a acordului este dublă: Spotify își asigură un parteneriat exclusiv de vânzare de publicitate pentru un podcast de top (inventar publicitar „premium”), iar Netflix primește conținut video care poate umple intervale orare de consum mai puțin acoperite eficient de producțiile sale originale, fie ele cu scenariu sau fără. În același timp, acordul încearcă să rupă un avantaj major al YouTube în zona podcasturilor video: platforma a devenit destinația implicită pentru publicul care preferă să „vadă” interviurile, nu doar să le asculte. The Next Web notează că Spotify „a învățat asta pe pielea ei” în perioada Joe Rogan, când exclusivitățile audio nu au captat integral audiența, deja migrată către video pe YouTube. Un parteneriat neobișnuit Spotify–Netflix și contextul pieței Este prima dată când Spotify și Netflix semnează împreună un creator, într-o structură care servește obiective diferite pentru fiecare companie. Relația dintre cele două nu este însă nouă: Spotify a plasat deja unele proprietăți de podcast pe Netflix, iar co-CEO-ul Netflix Ted Sarandos este membru în boardul Spotify. Netflix a început să lanseze podcasturi în ianuarie 2026, prin acorduri cu iHeartMedia și Spotify, debutând cu 34 de producții licențiate și originale în prima lună, potrivit aceleiași surse. Ce urmează și riscul asumat Pentru Jay Shetty, mutarea în exclusivitate pe două platforme mari este un pariu că distribuția „închisă” îi poate crește audiența mai repede decât modelul deschis al YouTube. Pentru Spotify și Netflix, este un test de piață: dacă publicul își urmează creatorii preferați pe platforme noi sau dacă dominația YouTube în podcastul video este prea puternică pentru a fi erodată, chiar și cu contracte de zeci de milioane de dolari. [...]
Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală , o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres . Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național. Ce se schimbă pentru platforme și radiodifuzori Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer . Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare. Dimensiunea pieței și miza economică Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei). Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării. Context politic și finanțare publică Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial. În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat. [...]
Disney+ analizează un nivel gratuit, o mișcare care ar putea schimba mixul de venituri spre publicitate , potrivit TechCrunch , care citează un raport Business Insider. Ideea a fost discutată intern de Adam Smith , directorul de produs și tehnologie al Disney, într-un „town hall” organizat joi, conform raportului. Deocamdată nu este clar ce titluri ar intra în oferta gratuită și nici când ar putea fi lansată o astfel de opțiune. De ce contează: competiția se mută pe „gratuit cu reclame” Un nivel gratuit ar permite Disney+ să concureze mai direct cu servicii gratuite precum YouTube și Tubi, care atrag o parte tot mai mare din timpul de vizionare al consumatorilor. Contextul este unul de presiune pe bugetele gospodăriilor, pe fondul scumpirilor succesive la abonamentele de streaming, ceea ce împinge publicul către servicii susținute din publicitate (ad-supported). Datele Nielsen citate în material arată că serviciile gratuite de streaming au reprezentat 18,7% din timpul de vizionare TV din SUA în aprilie 2026, în creștere de la 16,8% în aprilie 2025 și 12,7% în aprilie 2024. Ce ar putea urmări Disney+ în piață Pe lângă atragerea de utilizatori care nu plătesc abonament, un pachet gratuit cu selecție limitată ar putea funcționa ca instrument de diferențiere față de rivali precum Netflix și Amazon Prime, mai ales că Apple TV+ și Paramount+ permit deja accesul neabonaților la câteva episoade gratuite. În acest stadiu, discuția rămâne la nivel de posibilitate, fără detalii despre conținut, calendar sau modelul exact de monetizare. [...]
Apple își consolidează poziția în streaming printr-un record de 89 de nominalizări la Emmy , un semnal de forță pentru Apple TV+ într-o piață în care premiile rămân un instrument major de diferențiere și atragere de abonați, potrivit Apple . Compania spune că a obținut nominalizări pentru 15 producții și că a condus la numărul de nominalizări în categoriile principale pentru „Outstanding Drama Series” și „Outstanding Comedy Series”. În centrul performanței sunt două titluri care au tras în sus totalul: comedia „Widow’s Bay”, cu 19 nominalizări, și drama „Pluribus”, cu 18 nominalizări, după primul sezon. Alte producții menționate cu un număr ridicat de nominalizări sunt „Shrinking” (10), „Slow Horses” (9) și „Margo’s Got Money Troubles” (8). Ce contează pentru piața de streaming În termeni de business, un astfel de palmares crește vizibilitatea platformei și poate susține atât retenția, cât și achiziția de abonați, într-un context în care competiția dintre servicii se poartă tot mai mult pe „calitatea percepută” a catalogului. Apple punctează și faptul că are nominalizări în cele mai importante categorii de serial (dramă și comedie), adică exact zonele care generează, de regulă, consum recurent și loialitate. Producțiile care au adus cele mai multe nominalizări Apple indică nominalizări „top program” (nominalizări la categoria de serial) pentru: Comedii: „Widow’s Bay”, „Shrinking”, „Margo’s Got Money Troubles” Drame: „Pluribus”, „Slow Horses”, „Your Friends & Neighbors” Pe lângă acestea, compania menționează nominalizări suplimentare pentru titluri precum „Foundation”, „Monarch: Legacy of Monsters”, „ The Morning Show ”, „Murderbot”, „Palm Royale” și „Smoke”. Non-ficțiune și publicitate: nominalizări în afara serialelor de ficțiune În zona de non-ficțiune, Apple menționează nominalizări importante pentru „Mr. Scorsese” și „The Reluctant Traveler With Eugene Levy”. Totodată, apar și două nominalizări la categoria „Outstanding Commercial”, pentru spoturile „A Critter Carol” și „I’m Not Remarkable”, ceea ce extinde performanța dincolo de conținutul de platformă către zona de creație publicitară. Pentru Apple, recordul de 89 de nominalizări funcționează ca un argument competitiv într-o industrie în care premiile pot influența deciziile de consum și pot întări poziționarea unei platforme ca furnizor de conținut premium. [...]
Scăderea audienței Realitatea Plus reaprinde discuția despre dependența de publicitate , după ce Anca Alexandrescu a susținut că vârfurile de rating au fost „un măr otrăvit” pentru post, pe fondul tăierii contractelor de către marii advertiseri, potrivit HotNews . Reacția vine după ce PaginadeMedia a relatat o scădere puternică a audiențelor emisiunii „ Culisele Statului Paralel ”, în contextul scandalului în direct dintre Călin Georgescu și Anca Alexandrescu. Realizatoarea a comentat că „numerele mari” din trecut nu ar fi adus beneficii economice postului, pentru că ar fi fost urmate de pierderi. „Această audienţă despre care vorbiţi voi a fost un măr otrăvit pentru Realitatea Plus. Deşi am avut audienţe foarte mari, am avut nişte pierderi uriaşe, pentru că contractele mari de publicitate de la multinaţionale au fost tăiate. (…) Aproape 90% din contracte. Acea audienţă mare nu a fost niciun beneficiu.” Ce arată datele de audiență invocate Conform datelor prezentate de PaginadeMedia, emisiunea a avut vârfuri de audiență înainte de conflictul din 28 iunie, după care a urmat o scădere accelerată: 22 iunie: vârf de 280.000 de telespectatori (în ziua votului pentru Guvernul Veștea); 28 iunie: vârf de 260.000 de telespectatori (ediția cu Călin Georgescu); 29 iunie: 169.000 de telespectatori; 30 iunie: 107.000 de telespectatori; 1 iulie: 130.000 de telespectatori; 2 iulie: 104.000 de telespectatori (cel mai slab rezultat din ultima lună, potrivit aceleiași surse). Miza pentru piața de publicitate: ratingul nu garantează venituri În declarația citată, Alexandrescu leagă direct performanța editorială (audiențe ridicate) de un efect comercial negativ: tăierea contractelor „mari de publicitate de la multinaționale”, despre care afirmă că ar fi ajuns la „aproape 90%” din contracte. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ce contracte sunt vizate și în ce perioadă, afirmația rămâne la nivel de declarație, dar indică o tensiune cunoscută în industrie: audiența poate crește, în timp ce veniturile din publicitate scad dacă brandurile evită asocierea cu un anumit tip de conținut sau controversă. În plan editorial, contextul scăderii este legat de disputa din 28 iunie dintre Georgescu și Alexandrescu și de poziționarea ulterioară a postului, care a anunțat că îl va boicota pe fostul candidat, potrivit informațiilor citate de HotNews din PaginadeMedia. [...]
