Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
101 grupuri de presă din Franța cer în instanță aproape 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei) de la Meta, într-un dosar care vizează direct competiția din publicitatea online și modul în care sunt folosite datele personale pentru publicitatea direcționată, potrivit G4Media.
Acțiunea a fost deschisă la un tribunal din Paris și se referă la felul în care Meta (compania care deține Facebook și Instagram) utilizează datele utilizatorilor pentru a livra reclame țintite, precum și la impactul acestei practici asupra veniturilor publicațiilor, conform informațiilor transmise de Mediafax.
Reclamanții susțin că Meta ar fi obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale. În paralel, organizațiile media afirmă că ele trebuie să respecte reguli mai stricte privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor, ceea ce le-ar dezavantaja în competiția pentru bugete de publicitate.
Potrivit publicației franceze Clubic (citată de G4Media), prejudiciul invocat a fost calculat începând cu 2018, anul în care a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Grupurile media susțin că, în acest interval, practicile Meta ar fi afectat concurența pe piața publicității digitale.
Suma de aproape 1,4 miliarde de euro reprezintă despăgubirile solicitate de reclamanți în acest dosar.
Recomandate
Piața de influencer marketing din România a ajuns la 121 milioane euro (aprox. 602 milioane lei), în creștere cu 8% față de 2025 și de aproape șase ori peste nivelul de dinainte de pandemie, potrivit Euronews . Din perspectiva bugetelor, Instagram rămâne principala destinație a banilor, însă dinamica de creștere împinge tot mai mult campaniile către creatori mai mici, cu comunități mai active. Unde se duc banii: Instagram domină bugetele, TikTok recuperează Distribuția bugetelor de influencer marketing indică o piață încă concentrată pe Instagram: Instagram: 58% din bugete TikTok: 35% YouTube: 6% La nivel de „ofertă” de creatori, platformele arată însă o masă mult mai mare pe TikTok: pe Instagram sunt aproape 63.000 de conturi active de creatori, iar pe TikTok peste 261.000 . Euronews precizează că este vorba despre conturi, nu persoane unice, deoarece același creator poate fi prezent pe mai multe platforme. Randament și schimbarea strategiei: microinfluencerii câștigă teren Un semnal important pentru companii este mutarea accentului de la vedete cu audiențe foarte mari către creatori mai mici: aproape 76% din conținutul sponsorizat este realizat de creatori cu sub 50.000 de urmăritori , pe fondul unor comunități mai active. Tot pe Instagram, publicația indică un raport ridicat între investiție și „valoarea media estimată” (o evaluare a expunerii obținute): aprox. 37,3 milioane euro plătite creatorilor ar fi generat o valoare media estimată de 223,8 milioane euro , adică de circa șase ori suma investită. Cât poate costa o postare și ce variabile contează Denis Radu , specialist în PR și marketing, spune că alegerea între micro și macroinfluenceri depinde de obiectivele brandului și de livrabile (postare în feed, story, link, cod de reducere, prezență pe mai multe platforme, drepturi de reutilizare a conținutului). În funcție de aceste elemente, el indică un interval de prețuri care poate porni de la 1.150 euro (aprox. 5.700 lei) și poate ajunge la 5.000 euro (aprox. 24.900 lei) pentru o postare în feed, iar pentru cei foarte mari „până la 10.000 euro ” (aprox. 49.800 lei). „Tendința este către micro în momentul de față, pentru că comunitățile lor sunt mult mai active.” În același context, el afirmă și că, din perspectiva accesibilității algoritmilor, „tendința este mai mult către TikTok decât către Instagram” și că există persoane care ar ajunge „până la 10.000 de euro pe lună ” din TikTok. De ce contează pentru business: vizibilitatea se mută spre specialiști, nu doar „influenceri clasici” Euronews notează că vizibilitatea online nu mai este rezervată influencerilor tradiționali: medici, avocați, profesori, antreprenori, bucătari sau alți specialiști își construiesc comunități, iar notorietatea se poate transforma în clienți, contracte și venituri . Pentru companii, asta lărgește baza de selecție și mută competiția de la „reach” (audiență) la potrivirea cu nișe și comunități active. [...]
YouTube ridică semnificativ ștacheta pentru monetizarea Shorts din 2027 , introducând o condiție care trebuie menținută lunar, nu doar atinsă o singură dată, potrivit Mobilissimo . Schimbările intră în vigoare la 1 februarie 2027 și vizează atât pragurile de intrare în Programul de parteneriat YouTube (YPP) , cât și modul în care creatorii rămân eligibili pentru veniturile din fondul comun al Shorts. Ce se schimbă, pe scurt: praguri mai mari și eligibilitate „în mișcare” YouTube păstrează procentele de împărțire a veniturilor (55% pentru videoclipuri normale, 45% pentru Shorts și 70% pentru finanțarea directă de la fani), însă „filtrează” mai dur accesul la ele. Conform noilor condiții publicate de YouTube în documentația oficială pentru YPP, disponibilă aici , pentru creatorii noi care vor acces la reclame și la veniturile din Premium, pragurile devin: 1.000 de abonați , plus una dintre variante: 8.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 20 de milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile. În prezent, pragurile sunt la jumătate (4.000 de ore, respectiv 10 milioane de vizualizări Shorts), notează publicația. Important operațional: creatorii deja acceptați în YPP nu trebuie să atingă noile praguri pentru a-și păstra monetizarea videoclipurilor normale. Miza pentru canalele de Shorts: prag lunar de 10 milioane de vizualizări Cea mai dură modificare este legată de plata recurentă din „ Shorts Creator Pool ” (fondul comun din care sunt remunerați creatorii de Shorts). Din februarie 2027, un creator trebuie să mențină cel puțin 10 milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile pentru a încasa, în fiecare lună, bani din Creator Pool și din componenta YouTube Premium aferentă Shorts. YouTube calculează fereastra de 90 de zile până în ziua de 15 a lunii precedente celei pentru care sunt calculate veniturile. Dacă un canal scade sub prag într-o lună, nu este eliminat din YPP și nu pierde monetizarea videoclipurilor normale, dar nu mai primește partea aferentă Shorts pentru luna respectivă; poate redeveni eligibil ulterior. Pentru canalele construite aproape exclusiv pe Shorts, diferența este structurală: una este să atingi o dată un prag mare pentru intrare, alta este să susții constant un volum ridicat de audiență într-o fereastră mobilă. Reclamele din Shorts: fond comun, dar apare o excepție pentru campanii țintite Politica de monetizare pentru Shorts rămâne bazată pe un fond comun: reclamele afișate între clipuri în feed sunt agregate, se formează Creator Pool, iar creatorii primesc bani în funcție de ponderea vizualizărilor eligibile. Din suma alocată creatorului, acesta păstrează 45% . Detaliile sunt în politica YouTube, aici . Din 2027 apare însă o excepție: Targeted Shorts Ads . Dacă un advertiser direcționează campania către un grup de maximum cinci canale, creatorii eligibili primesc 45% din venitul net al reclamei respective , peste venitul obișnuit din Creator Pool. Mobilissimo notează că această schimbare poate conta mai ales pentru canalele mari, printr-o legătură mai directă între advertiser și un grup foarte restrâns de creatori. Premium și Premium Lite: cum se calculează, de fapt, banii pentru creatori YouTube separă explicit fonduri din veniturile nete ale abonamentelor: 30% din veniturile nete YouTube Premium intră în fondul destinat creatorilor; 60% din veniturile nete Premium Lite intră într-un fond similar. Abia apoi fondurile sunt distribuite creatorilor în funcție de consumul de conținut, iar asupra sumei alocate se aplică procentele uzuale: 55% pentru video „lung” și 45% pentru Shorts . Cu alte cuvinte, „55% din Premium” nu înseamnă 55% din prețul abonamentului plătit de utilizator, ci 55% din partea care revine creatorului din fondul Premium. Mobilissimo amintește și că Premium Lite este disponibil în România „de anul trecut”, iar YouTube indică acum extinderea lui în toate piețele unde există Premium și fixează explicit fondul de 60% pentru remunerarea creatorilor. Reguli noi de „activitate” și un termen-limită: 31 ianuarie 2027 Din 1 februarie 2027, un canal este considerat activ dacă îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: 1.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 1 milion de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile; sau publicarea a două videoclipuri normale sau cinci Shorts la fiecare 90 de zile. Dacă un canal devine inactiv, YouTube oferă o perioadă suplimentară de 90 de zile pentru revenirea la pragurile minime. Separat, creatorii trebuie să accepte modulele actualizate în YouTube Studio până la 31 ianuarie 2027 ; altfel, din 1 februarie nu mai primesc venituri din funcțiile legate de modulele neacceptate (fără eliminare automată din YPP, iar monetizarea poate fi reluată după acceptare). De ce contează pentru piața de publicitate și pentru creatori Schimbările mută accentul de la „intrarea în program” la menținerea performanței – în special pentru Shorts, unde eligibilitatea devine o condiție recurentă. Practic, YouTube păstrează procentele atractive din prezent, dar ridică barierele operaționale pentru a încasa constant, ceea ce poate favoriza canalele cu volum mare și ritm susținut de publicare și poate face veniturile din Shorts mai volatile pentru creatorii mici și medii. [...]
Stevie Wonder își monetizează arhiva printr-un EP cu patru piese nelansate , lansat la 50 de ani de la albumul „ Songs in the Key of Life ”, într-o mișcare care prelungește ciclul comercial al unui titlu-cult și pregătește terenul pentru concerte aniversare, potrivit Mediafax . Cele patru înregistrări au fost selectate de artist din sesiunile originale ale albumului și au apărut sub forma EP-ului „Songs In The Key Of Life: The EP”. Piesele sunt „It’s Easier”, „My Life Story of Love”, „I Can See the Sun in Late December” și „I’m Into Livin’”. Ce conține EP-ul și cine apare în credite Toate cele patru melodii au fost scrise și produse de Stevie Wonder. „My Life Story of Love” include și un credit de coautor pentru Susaye Greene (fostă membră a grupului The Supremes), iar „I’m Into Livin’” are voci de acompaniament realizate de Shirley Brewer, Thelma Houston și Deniece Williams. Înregistrările originale au fost remixate recent de inginerii John Fischbach și Gary O’Dante, care au lucrat și la materialul inițial. Legătura cu turneul: albumul integral, pe scenă Lansarea EP-ului vine în paralel cu pregătirea unei serii de concerte aniversare în Marea Britanie, Europa și Statele Unite, în care Stevie Wonder urmează să interpreteze integral „Songs in the Key of Life”, mai scrie Euronews. Primul concert este programat pe 13 octombrie, la Birmingham , iar traseul european include, potrivit informațiilor din material, orașe precum Paris, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Hanovra, Köln, Amsterdam, Dublin, Londra, Manchester și Glasgow, înainte ca turneul să continue în SUA. Context: un album cu greutate în industrie „Songs in the Key of Life”, lansat în 1976, este considerat unul dintre albumele importante din discografia lui Stevie Wonder și i-a adus muzicianului al treilea premiu Grammy pentru Albumul anului. Albumul face parte și din National Recording Registry al Bibliotecii Congresului SUA. Ultimul album de studio al artistului rămâne „A Time to Love”, lansat în 2005. [...]
Disney majorează costul abonamentelor Disney+ și Hulu , cu scumpiri care lovesc în special planurile fără reclame, potrivit GSMArena . Noile tarife se aplică atât utilizatorilor noi, cât și celor existenți, iar pentru clienții actuali intră în vigoare la următorul ciclu de facturare. Cât cresc abonamentele fără reclame (impactul principal în costuri) Disney crește cu 2,50 dolari (aprox. 11 lei) prețul planurilor lunare fără reclame pentru ambele servicii: Disney+ fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Hulu fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu fără reclame: 21,99 dolari (aprox. 99 lei) pe lună, +2 dolari Planurile cu reclame: scumpiri mai mici, pachetul rămâne la fel Pentru variantele cu reclame, majorarea este de 0,50 dolari (aprox. 2 lei) pe lună, iar pachetul nu se modifică: Disney+ cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Hulu cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu cu reclame: 12,99 dolari (aprox. 59 lei) pe lună, neschimbat Ce urmează pentru abonații existenți Utilizatorii existenți ar fi trebuit să primească deja notificarea privind scumpirea, iar noile prețuri se vor aplica începând cu următorul ciclu de facturare, conform aceleiași surse. [...]
CNA a primit o sesizare după un derapaj în direct la Antena 3 CNN , în urma unui schimb de replici în care moderatorul Mihai Gâdea i-a adresat injurii reprezentantului USR din platou, iar invitatul a părăsit emisiunea, potrivit HotNews . Miza imediată este una de reglementare: cazul intră pe agenda Consiliului Național al Audiovizualului, care poate decide dacă există încălcări ale normelor privind limbajul și conduita în programele TV. Incidentul a avut loc joi seara, în emisiunea „ Sinteza Zilei ”. Conform relatării, Mihai Gâdea i-a atacat pe liderii USR și i s-a adresat deputatului USR Radu Mihaiu, aflat în studio, cu formulări jignitoare în contextul discuției despre poziționarea USR față de PSD. „Măi nesimţiţilor, nu aţi zis voi că nu mai vreţi să vorbiti cu PSD? (…) Voi chiar nu aveţi nicio limita?” Ulterior, Mihaiu a cerut lămuriri dacă a fost vizat direct de insultă, iar moderatorul a susținut că se referea la Dominic Fritz, potrivit aceleiași relatări. Plecarea din platou și reacția invitatului Schimbul de replici s-a încheiat cu plecarea din studio a deputatului USR, care și-a scos lavaliera și a întrerupt participarea la emisiune. „La revedere. Dacă dumneavoastră nu puteţi decât să vă jigniţi invitaţii fără niciun fel de argument, la revedere” Ce urmează: cazul ajunge la CNA Potrivit HotNews , CNA a primit deja o sesizare în legătură cu incidentul, care urmează să fie discutată în ședințele viitoare. În acest stadiu, nu este menționat conținutul sesizării și nici un calendar exact al analizării ei. În relatare este menționată și PaginadeMedia , care a scris despre incident și despre plecarea din platou a invitatului. [...]
Amazon, Netflix și YouTube își coordonează lobby-ul la Washington pe fondul presiunii de reglementare asupra drepturilor sportive , printr-o nouă coaliție de politici publice dedicată streamingului, potrivit The Next Web . Inițiativa se numește Streaming Access and Choice Alliance (SACA) și a fost lansată pe 14 septembrie, cu cele trei companii ca membri fondatori. Coaliția este condusă de TechNet , o asociație de industrie care reprezintă mari companii de tehnologie, iar lansarea a fost relatată inițial de Axios. La conducerea SACA va fi Mike Ward, vicepreședinte senior TechNet pentru politici federale și relații guvernamentale. Ce urmărește SACA și de ce contează acum Miza imediată este să influențeze cadrul de reglementare într-un moment în care autoritățile americane analizează efectele mutării transmisiunilor sportive către platforme de streaming, inclusiv riscul ca o parte tot mai mare din conținut să ajungă „în spatele” abonamentelor. În anunțul TechNet, Ward susține că publicul vrea „mai multe opțiuni” și „flexibilitate” în felul în care consumă conținut, inclusiv sport și evenimente live, iar companiile de streaming ar oferi „valoare mai bună pentru bani”. „Americanii vor mai multe opțiuni de conținut și flexibilitate în cum și unde își urmăresc programele preferate, inclusiv sport și alte evenimente live.” Pozițiile de politică publică: sportul live, competiția și „neutralitatea tehnologică” Site-ul coaliției enumeră patru direcții de politică publică, pe care SACA spune că le susține: politici „orientate spre viitor” care promovează competiția și valoarea pentru consumatori; cadre „neutre din punct de vedere tehnologic” (adică reguli care nu favorizează o tehnologie sau un tip de distribuție) în care accesul este decis de competiție, tendințe de consum și inovație; politici care permit platformelor să continue investițiile în toate tipurile de programe, inclusiv sport live; un mediu în care ligile sportive și deținătorii de drepturi pot urmări acorduri de distribuție. Contextul de reglementare: ancheta pe Sports Broadcasting Act Lansarea SACA vine după ce guvernul american a intensificat atenția asupra drepturilor sportive. Potrivit Axios, Departamentul de Justiție și autoritatea de reglementare în comunicații (FCC) au deschis anul acesta o analiză privind Sports Broadcasting Act din 1961. Legea permite ligilor să își „adune” drepturile TV și să le vândă la pachet, iar analiza vizează dacă acest regim ar trebui revizuit. Președintele FCC, Brendan Carr, a pus sub semnul întrebării dacă scutirea de la regulile antitrust nu împinge prea multe drepturi sportive către servicii de streaming cu plată, mai notează Axios. Cifrele invocate de coaliție și o limitare importantă SACA își susține argumentele și cu statistici publicate pe site-ul propriu: 99% dintre gospodăriile din SUA ar avea cel puțin un serviciu de streaming, iar media ar fi de trei servicii per persoană. Tot acolo se afirmă că peste 90% dintre gospodării au internet fix, 36% plătesc pentru cablu sau satelit, iar circa 15% se bazează doar pe antenă digitală. Coaliția mai spune că oferta de conținut sportiv pe marile servicii globale de streaming cu abonament a crescut cu 52% din ianuarie 2024. Site-ul listează cinci citări pentru aceste date, însă nu indică explicit sursele pe pagină. De ce se reorganizează streameri mari: golul lăsat după 2021 Amazon, Netflix și Google (compania-mamă a YouTube) au fost anterior membri ai Internet Association, un grup de industrie care s-a dizolvat la finalul lui 2021, pe fondul divergențelor tot mai mari între interesele membrilor, potrivit Axios. Netflix a intrat în același an în Motion Picture Association (MPA), care reprezintă interesele filmelor pentru studiouri precum Netflix, Amazon, Disney și Paramount, dar nu ar acoperi „specific” obiectivele de politică publică ale streamingului decât atunci când se aliniază cu cele ale studiourilor membre, conform Axios. Presiuni paralele asupra membrilor fondatori Două dintre companiile fondatoare se confruntă și cu alte dosare: Florida a dat în judecată Netflix, acuzând că și-ar fi construit afacerea de publicitate pe datele familiilor, iar în Europa YouTube a majorat prețurile pentru Premium, cu un termen-limită pentru ca abonații să opteze explicit pentru noul tarif. [...]
