Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală, o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres.
Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național.
Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer.
Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare.
Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei).
Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării.
Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial.
În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat.
Recomandate
Debutul slab al remake-ului live-action „Moana” ridică semne de întrebare asupra rentabilității strategiei Disney , în condițiile în care filmul a pornit cu încasări mult sub așteptări raportat la un buget de producție de 250 de milioane de dolari, potrivit HotNews . În America de Nord, „Moana” a vândut bilete de 43 de milioane de dolari (aprox. 197 milioane lei) în weekendul de lansare, suficient pentru locul 1 în box office, dar considerat un rezultat „dezastruos” de analiza citată, mai ales că suma nu include cheltuielile de marketing. Pe piețele internaționale, filmul a mai strâns 52 de milioane de dolari (aprox. 239 milioane lei), pentru un debut global de 95 de milioane de dolari (aprox. 437 milioane lei). Așteptări ratate și comparația cu „ Albă ca Zăpada ” Disney ar fi mizat pe un debut de 140 de milioane de dolari (aprox. 644 milioane lei) la nivel mondial, însă filmul a ratat ținta cu aproape 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei). În America de Nord, a fost foarte aproape să primească eticheta nedorită de cea mai slabă lansare dintre remake-urile live-action Disney, distincție care rămâne la „Albă ca Zăpada” (42 de milioane de dolari, aprox. 193 milioane lei), lansat anul trecut. În același timp, exemplele recente de succes ale companiei arată că modelul poate funcționa: adaptările „Lilo & Stitch” (2025), „The Lion King” și „Aladdin” (2019) și „Frumoasa și Bestia” (2017) au debutat fiecare cu peste 100 de milioane de dolari și au depășit ulterior pragul de un miliard de dolari la nivel mondial. De ce contează: costuri mari, fereastră de lansare strânsă și recepție mixtă Variety îl citează pe David A. Gross (FranchiseRe), care pune rezultatul slab pe seama revenirii prea rapide în universul „Moana”, după succesul recent al animației „Moana 2” (peste un miliard de dolari încasări). Filmul live-action a fost lansat la mică distanță de acesta, deși apropierea nu ar fi fost intenționată: „Moana 2” a fost dezvoltat inițial ca serial, apoi transformat în lungmetraj, iar Disney a amânat cu un an lansarea remake-ului live-action. Recepția critică a fost, de asemenea, nefavorabilă: filmul are 35% rată de aprobare la critici pe Rotten Tomatoes . Publicul din America de Nord a fost mai indulgent (calificativ „A-” în sondajele CinemaScore), însă publicul internațional i-a acordat o notă medie de 5,9/10 pe IMDb . Context: o vară bună pentru Hollywood, dar cu eșecuri punctuale „Moana” este prezentat ca al treilea eșec consecutiv pe marile ecrane, după „Supergirl” și „Minions & Monsters”, într-o vară care, per ansamblu, a fost una foarte bună pentru industria cinematografică. Încasările pe un interval de patru luni sunt pe cale să depășească 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) pentru a doua oară de la pandemie, iar sezonul se conturează drept cel mai bun din 2019 încoace. Următorul test pentru box office-ul verii vine odată cu lansările programate ale „Odissea” (17 iulie) și „Spider-Man: Brand New Day” (31 iulie), care ar urma să crească numărul de spectatori. Surse secundare: Variety . [...]
Disney+ analizează un nivel gratuit, o mișcare care ar putea schimba mixul de venituri spre publicitate , potrivit TechCrunch , care citează un raport Business Insider. Ideea a fost discutată intern de Adam Smith , directorul de produs și tehnologie al Disney, într-un „town hall” organizat joi, conform raportului. Deocamdată nu este clar ce titluri ar intra în oferta gratuită și nici când ar putea fi lansată o astfel de opțiune. De ce contează: competiția se mută pe „gratuit cu reclame” Un nivel gratuit ar permite Disney+ să concureze mai direct cu servicii gratuite precum YouTube și Tubi, care atrag o parte tot mai mare din timpul de vizionare al consumatorilor. Contextul este unul de presiune pe bugetele gospodăriilor, pe fondul scumpirilor succesive la abonamentele de streaming, ceea ce împinge publicul către servicii susținute din publicitate (ad-supported). Datele Nielsen citate în material arată că serviciile gratuite de streaming au reprezentat 18,7% din timpul de vizionare TV din SUA în aprilie 2026, în creștere de la 16,8% în aprilie 2025 și 12,7% în aprilie 2024. Ce ar putea urmări Disney+ în piață Pe lângă atragerea de utilizatori care nu plătesc abonament, un pachet gratuit cu selecție limitată ar putea funcționa ca instrument de diferențiere față de rivali precum Netflix și Amazon Prime, mai ales că Apple TV+ și Paramount+ permit deja accesul neabonaților la câteva episoade gratuite. În acest stadiu, discuția rămâne la nivel de posibilitate, fără detalii despre conținut, calendar sau modelul exact de monetizare. [...]
Apple își consolidează poziția în streaming printr-un record de 89 de nominalizări la Emmy , un semnal de forță pentru Apple TV+ într-o piață în care premiile rămân un instrument major de diferențiere și atragere de abonați, potrivit Apple . Compania spune că a obținut nominalizări pentru 15 producții și că a condus la numărul de nominalizări în categoriile principale pentru „Outstanding Drama Series” și „Outstanding Comedy Series”. În centrul performanței sunt două titluri care au tras în sus totalul: comedia „Widow’s Bay”, cu 19 nominalizări, și drama „Pluribus”, cu 18 nominalizări, după primul sezon. Alte producții menționate cu un număr ridicat de nominalizări sunt „Shrinking” (10), „Slow Horses” (9) și „Margo’s Got Money Troubles” (8). Ce contează pentru piața de streaming În termeni de business, un astfel de palmares crește vizibilitatea platformei și poate susține atât retenția, cât și achiziția de abonați, într-un context în care competiția dintre servicii se poartă tot mai mult pe „calitatea percepută” a catalogului. Apple punctează și faptul că are nominalizări în cele mai importante categorii de serial (dramă și comedie), adică exact zonele care generează, de regulă, consum recurent și loialitate. Producțiile care au adus cele mai multe nominalizări Apple indică nominalizări „top program” (nominalizări la categoria de serial) pentru: Comedii: „Widow’s Bay”, „Shrinking”, „Margo’s Got Money Troubles” Drame: „Pluribus”, „Slow Horses”, „Your Friends & Neighbors” Pe lângă acestea, compania menționează nominalizări suplimentare pentru titluri precum „Foundation”, „Monarch: Legacy of Monsters”, „ The Morning Show ”, „Murderbot”, „Palm Royale” și „Smoke”. Non-ficțiune și publicitate: nominalizări în afara serialelor de ficțiune În zona de non-ficțiune, Apple menționează nominalizări importante pentru „Mr. Scorsese” și „The Reluctant Traveler With Eugene Levy”. Totodată, apar și două nominalizări la categoria „Outstanding Commercial”, pentru spoturile „A Critter Carol” și „I’m Not Remarkable”, ceea ce extinde performanța dincolo de conținutul de platformă către zona de creație publicitară. Pentru Apple, recordul de 89 de nominalizări funcționează ca un argument competitiv într-o industrie în care premiile pot influența deciziile de consum și pot întări poziționarea unei platforme ca furnizor de conținut premium. [...]
Amazon își reduce expunerea reputațională în jurul OpenAI după ce a decis să renunțe la lansarea filmului „Artificial”, proiect care dramatizează criza de conducere din compania de inteligență artificială, potrivit Economedia , care citează The New York Times . Amazon a transmis vineri, într-un comunicat, că „ar fi mai bine dacă filmul ar fi lansat de un alt studio” și că lucrează cu echipa de producție pentru a găsi un alt distribuitor. Decizia vine în contextul în care Amazon a anunțat planuri de a investi 50 de miliarde de dolari în OpenAI în acest an. Dincolo de componenta de imagine, hotărârea are și o dimensiune economică: realizatorii au fost informați marți, iar echipa Amazon ar fi cheltuit aproximativ 40 de milioane de dolari pentru proiect, potrivit a două surse citate. Filmul fusese deja testat în patru piețe, iar echipa lucra la stabilirea unei date de lansare. Ce se știe despre decizie și calendarul inițial Potrivit sursei, decizia a fost luată de Mike Hopkins, șeful Prime Video și Amazon MGM Studios. Amazon MGM Studios intenționa să lanseze filmul în 2027, iar echipa proiectului avea în vedere o premieră la festivalul SXSW. Legătura comercială Amazon–OpenAI, în fundalul retragerii În paralel cu proiectul cinematografic, Amazon își consolidează relația comercială cu OpenAI: ca parte a investiției, OpenAI ar fi acceptat să folosească cipuri proiectate de Amazon și are, de asemenea, un acord pentru utilizarea serviciilor de cloud computing ale companiei. Ce urmează pentru „Artificial”: căutarea unui nou distribuitor Regizorul filmului este Luca Guadagnino, care a mai colaborat cu Amazon MGM Studios. Agenții de la Creative Artists Agency ar fi prezentat filmul altor potențiali distribuitori, inclusiv Neon, A24, Focus, Netflix și divizia de specialitate a Warner Bros., Clockwork, însă „niciunul nu l-a cumpărat până acum”, potrivit surselor citate. Scenariul este semnat de Simon Rich, iar filmul se concentrează pe demiterea și repunerea lui Sam Altman la conducerea OpenAI. Andrew Garfield îl interpretează pe Altman, iar Ike Barinholtz îl joacă pe Elon Musk. Un site de știri despre film a descris producția ca fiind „The Social Network”, dar pentru era inteligenței artificiale, mai notează materialul citat. [...]
CNA a pus sub lupă modul în care patru televiziuni au tratat o postare politică, pe fondul riscului de dezinformare , după ce un mesaj al lui Kelemen Hunor (UDMR), publicat pe Facebook în limba maghiară, a fost folosit în emisiuni care au alimentat narațiuni conspiraționiste, potrivit HotNews . Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, într-o ședință de miercuri, emisiuni difuzate de Antena 3 CNN, B1 TV, România TV și Realitatea Plus , în care moderatorii și invitații au comentat postarea din iunie a liderului UDMR, în contextul discuțiilor despre un posibil „Guvern Veștea”, relatează Pagina de Media. Ce a reproșat CNA: traduceri automate și interpretări fără legătură cu textul Potrivit sursei citate, unele posturi au afișat o traducere realizată cu Google Translate, iar altele au interpretat conținutul mesajului prin afirmații fără legătură cu textul publicat. Într-un caz, moderatorii au fost criticați și pentru că au refuzat să comenteze postarea pe motiv că era scrisă în limba maghiară. Mesajul lui Kelemen Hunor din 16 iunie, redat în traducere în articol, susține că „nu sunt întrunite condițiile” pentru ca UDMR să participe la negocierile pentru formarea unui guvern condus de Adrian Veștea sau să își asume un rol în executivul pe care acesta ar intenționa să îl formeze. Consecințe: fără propuneri de sancțiune pentru trei posturi, discuția despre Realitatea Plus se amână Membrii Consiliului au apreciat că, în cazul Antena 3 CNN, B1 TV și România TV, derapajele din primele ediții au fost corectate în emisiunile ulterioare, astfel că nu au fost formulate propuneri de sancționare. În schimb, analiza cazului Realitatea Plus a fost amânată, deoarece reprezentantul televiziunii a lipsit de la ședință, iar CNA va relua discuția într-o ședință viitoare. Exemple din discuțiile din CNA La Antena 3 CNN, discuțiile au vizat prima ediție în care a fost comentată postarea, când s-a vorbit despre o presupusă „misiune de șantaj care vine din străinătate”. Postul a răspuns că într-o ediție ulterioară a fost adus „un specialist” care a explicat teoriile conspirației și le-a demontat. La B1 TV, un membru CNA a criticat faptul că mesajul afișat „nu are nicio legătură” cu punctul de vedere al lui Kelemen Hunor și a invocat reacția moderatorilor care ar fi spus că nu vorbesc cu el pentru că mesajul nu este în limba română. În acest context, un membru CNA a rezumat mecanismul prin care pot apărea astfel de derapaje: „Aşa se produce dezinformarea, de la o bucăţică de adevăr la care se adaugă o minciună.” La România TV, Consiliul a discutat o ediție în care invitatul Dan Andronic ar fi afirmat că „știe sigur” că Peter Magyar l-a sunat pe Kelemen Hunor, iar CNA a reproșat că moderatorul nu a cerut dovezi. Postul a susținut că invitatul a revenit ulterior și a spus că nu are informația că acel apel ar fi avut loc. Un membru CNA a conchis, potrivit relatării, că „singura problemă” a rămas la Realitatea Plus, în timp ce la celelalte posturi situația „s-a echilibrat între emisiuni”, urmând discuții cu reprezentanții înainte de o dezbatere finală. [...]
TVR reia participarea României la Eurovision în 2027, condiționată de bugetul aprobat , o decizie cu miză operațională și de finanțare pentru televiziunea publică, potrivit Antena 3 . Hotărârea a fost luată miercuri, 22 iulie 2026, de Consiliul de Administrație al TVR, cu 11 voturi „pentru” și o abținere. Decizia vizează participarea României la cea de-a 71-a ediție a Eurovision Song Contest , care va avea loc în Bulgaria, în luna mai 2027. TVR precizează că proiectul se va derula „în limita bugetului ce va fi aprobat și alocat” prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli al SRTv pentru 2027, ceea ce face ca următorul pas critic să fie alocarea efectivă a fondurilor. Ce schimbă decizia: calendar și organizare mai predictibile TVR își justifică aprobarea din timp prin nevoia de planificare: stabilirea unui calendar, atragerea unui număr cât mai mare de compozitori, textieri, producători și interpreți, organizarea unei Selecții Naționale „competitive” și pregătirea reprezentantului României „în cele mai bune condiții”. În comunicatul citat, televiziunea publică descrie participarea drept un „proiect strategic” pentru promovarea muzicii românești, susținerea noilor artiști și consolidarea imaginii României pe scena internațională. „Pentru TVR, participarea la competiţie reprezintă un proiect strategic de promovare a muzicii româneşti, de susţinere a noilor artişti şi de consolidare a imaginii României pe scena internaţională.” Contextul care a accelerat revenirea: rezultatul din 2026 și interesul industriei Hotărârea vine după performanța României la Eurovision 2026, când Alexandra Căpitănescu a obținut locul al treilea în Marea Finală cu piesa „Choke Me”, acumulând 296 de puncte. TVR mai notează că, în procesul de selecție din acest an, au fost înscrise 101 piese, ceea ce ar confirma interesul industriei muzicale pentru proiect. În plus, televiziunea publică invocă și expunerea media: conform analizei mediaTRUS, de la începutul anului până în ziua finalei, Eurovision a acumulat 21.565 de mențiuni în spațiul media românesc. Unde și când are loc Eurovision 2027 Ediția din 2027 se va desfășura în Bulgaria, în luna mai. După victoria cântăreței Dara cu piesa „Bangaranga”, în Bulgaria a început discuția despre orașul-gazdă, fiind luate în calcul Varna, Burgas și Sofia. Conform regulilor concursului, țara câștigătoare are dreptul de a găzdui competiția, însă orașul gazdă este decis separat și nu revine automat capitalei. [...]
