Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală, o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres.
Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național.
Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer.
Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare.
Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei).
Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării.
Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial.
În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat.
Recomandate
Amazon mută clipurile scurte de știri în Prime Video , încercând să capteze publicul tânăr care consumă informație pe TikTok , potrivit TechCrunch . Compania spune că își extinde acoperirea de știri cu clipuri la cerere (on-demand) cu subiecte locale și naționale, disponibile inițial pe televizoare și alte dispozitive din living, urmând să ajungă „în curând” și pe web, respectiv în aplicațiile mobile Prime Video. Clipurile vor fi integrate în secțiunea „News” din aplicație, în caruselele „Trending Topics” și „Local News”. Ele se adaugă fluxului existent de știri locale, naționale și internaționale de la mai mulți furnizori majori, conținut pe care Prime Video îl oferă în SUA tuturor utilizatorilor, indiferent dacă au sau nu abonament Prime. Un detaliu operațional important rămâne neclar: Amazon nu a confirmat dacă pe mobil clipurile vor fi în format vertical (specific platformelor de tip TikTok), precizând doar că vor fi conținut „short-form” pe iOS și Android. De ce contează: streamingul încearcă să recupereze terenul pierdut în fața platformelor sociale Miza nu este doar „formatul scurt”, ci felul în care tinerii consumă știri. TechCrunch notează că TikTok și Instagram au devenit tot mai mult locuri de unde publicul tânăr își ia informațiile, iar Generația Z urmărește frecvent creatori și influenceri de știri pe aplicații cu video scurt, inclusiv YouTube Shorts. În acest context, Amazon — care nu are o platformă socială proprie — încearcă să atragă atenția acestui public prin Prime Video. Publicația citează și concluzii Pew Research , potrivit cărora consumatorii tineri de știri caută conținut scurt care „se simte organic, nu supraprodus” — o observație care sugerează că simpla scurtare a clipurilor nu garantează, de una singură, relevanță sau retenție. Tendință de industrie: „shorts” intră în pachetul standard al marilor streameri Prime Video nu este primul serviciu de streaming care adaugă clipuri scurte în ofertă. În ultimele luni, aceeași direcție a fost urmată de: Peacock (martie); HBO Max și Netflix (iulie); Disney+ (august). În ansamblu, aceste mișcări indică un efort la nivel de industrie de a adapta distribuția video la consumul „în reprize” — conținut care poate fi urmărit în minute, nu în segmente lungi, de tip episod sau film. Pentru piața de media și publicitate, schimbarea are potențialul de a redesena inventarul video (spațiul disponibil pentru reclame) și modul în care platformele își poziționează produsele în fața publicului tânăr, obișnuit cu feed-uri rapide și recomandări algoritmice. [...]
YouTube încearcă să blindeze conținutul vedetelor sale cu pachete de exclusivitate, ca să nu-și dilueze audiența în fața Netflix. Potrivit The Next Web , platforma le-ar oferi unora dintre cei mai mari creatori pachete de ordinul mai multor milioane de dolari pentru a-și păstra emisiunile departe de Netflix, pe baza unor informații publicate inițial de Bloomberg. Mai multe acorduri ar fi aproape, însă, la momentul relatării, nu fusese semnat niciunul. Miza nu este atât venitul imediat, cât atenția și argumentul comercial către publicitari: că publicul țintă „se găsește” pe YouTube. Dacă aceleași formate ajung și pe Netflix, chiar și în paralel, promisiunea de unicitate a audienței se slăbește, iar asta poate afecta puterea de negociere în publicitate. Ce oferă YouTube și ce cere la schimb Ofertele ar avea trei forme, conform relatării: finanțare directă pentru emisiunile unui creator; o parte din contractele de publicitate la nivel de platformă (campanii negociate de YouTube cu advertiseri); bani plătiți în avans. În schimb, YouTube ar urmări „ferestre” de exclusivitate, adică perioade în care conținutul rămâne doar pe YouTube. Publicația notează că nu ar fi vorba de exclusivitate totală, ci de una limitată în timp. Schimbarea e relevantă și operațional: YouTube se îndepărtează de modelul tradițional bazat aproape exclusiv pe împărțirea veniturilor din publicitate și se apropie de logica unui studio care comandă și finanțează producții, alegând explicit ce canale primesc capital. Presiunea reală: penalizări „invizibile” pentru creatorii care iau bani și de la Netflix Partea care a atras atenția este componenta de condiționare. Creatorii care ar accepta bani de la Netflix în paralel cu un acord cu YouTube ar risca să piardă accesul la instrumente de promovare ale platformei: impulsul de marketing, evenimentele mari și o parte din campaniile de brand la nivel de platformă — pârghii care nu apar pe facturi, dar pot conta semnificativ pentru creștere și monetizare. Nici YouTube, nici Netflix nu au comentat public termenii, iar informațiile se bazează pe surse familiarizate cu negocierile, nu pe documente, potrivit materialului. De ce Netflix a reușit să „atragă” creatori fără să-i rupă de YouTube Netflix ar fi mers pe o strategie opusă: licențe neexclusive pentru conținutul creatorilor, care le permit acestora să-și păstreze canalul, veniturile din reclame, sponsorizările și marfa, în timp ce Netflix plătește pentru dreptul de a găzdui biblioteca. În ultimele circa 18 luni, Netflix a semnat sau a avut acorduri cu nume precum Ms. Rachel, Mark Rober, Stokes Twins, Sidemen, Rhett & Link, Jordan Matter și Nick DiGiovanni, iar pe zona de podcasturi sunt menționate proprietăți precum The Bill Simmons Podcast și The Breakfast Club. Materialul amintește și un acord de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) care l-a adus pe Jay Shetty pe Netflix prin Spotify. Netflix susține că strategia funcționează: raportul „What We Watched” de la mijlocul anului ar fi creditat videoclipurile Ms. Rachel cu 126 milioane de vizualizări într-o singură perioadă de raportare, deși conținutul a rămas disponibil gratuit și pe YouTube. Context: YouTube nu pierde bani, dar își apără poziția în piața de publicitate Publicația subliniază că mișcarea nu vine pe fondul unei slăbiciuni financiare: veniturile totale ale YouTube ar fi depășit 60 miliarde de dolari (aprox. 270 miliarde lei) în 2025, peste nivelul Netflix din același an, iar compania spune că a plătit peste 100 miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei) către creatori în patru ani. În paralel, YouTube își înăsprește și alte politici: ar fi dublat recent cerințele de intrare în Programul de Parteneriat , semn al unei tendințe mai largi în industrie de a „plăti mai mult către mai puțini”. Materialul dă ca exemplu și X, care a încheiat împărțirea largă a veniturilor, în favoarea plăților doar pentru conținut original. Ce urmează Testul real, potrivit analizei, va fi dacă un creator suficient de mare încât să primească oferte de la ambele platforme va considera că o perioadă de exclusivitate pe YouTube valorează mai mult decât un „al doilea cumpărător” pentru același conținut. Materialul amintește și un precedent din industria muzicală: ferestrele de exclusivitate tind să fie scumpe, greu de controlat și nepopulare în rândul publicului. [...]
Netflix își întărește oferta din august cu finaluri de seriale și titluri „grele”, o strategie menită să țină abonații activi în plin sezon de vacanță, când consumul de conținut poate scădea, potrivit HotNews . Platforma mizează pe încheieri așteptate („ One Hundred Years of Solitude ”, „Outer Banks”), pe un thriller cu nume cunoscute („The Whisper Man”, cu Adam Scott și Robert De Niro) și pe un val de filme deja consacrate. Un element central al lunii este finalul ecranizării după romanul lui Gabriel García Márquez: „One Hundred Years of Solitude” continuă cu partea a doua din 5 august, iar „marele final” este programat pe 26 august. În paralel, „Outer Banks” ajunge la sezonul 5 din 20 august, prezentat ca sezonul final. Titlurile-ancoră din august „One Hundred Years of Solitude”: Partea a 2-a – din 5 august; finalul – 26 august „Outer Banks”, sezonul 5 – din 20 august „The Whisper Man” – din 28 august Pe lângă acestea, în august intră și documentarul „Mourinho” (11 august), iar în zona de filme apare „The Last House” (7 august), descris ca o poveste de supraviețuire cu o familie blocată în propria casă. Seriale: continuări, reality show-uri și titluri noi Lista de seriale din august include mai multe sezoane noi și producții lansate pe parcursul lunii, între care: „1670”, sezonul 3 (5 august) „My Life with the Walter Boys”, sezonul 3 (6 august) „Death INC.”, sezonul 4 (7 august) „Tires”, sezonul 3 (13 august) „Love is Blind: UK”, sezonul 3 (19 august) „Mom Knows Best” (26 august) „Leanne”, sezonul 2 (27 august) „Graveyard”, sezonul 3 (28 august) „Mousetrap” (în curând) Filme și documentare: mix între premiere și titluri cunoscute În august, Netflix adaugă și o serie de filme deja populare („Final Destination”, „Nosferatu”, „Robin Hood”, „Desperado”, „Zodiac”), alături de premiere precum: „Nando Between Two Worlds” – A Sintonia Film (12 august) „Facing El Chapo” (21 august) „The Secret Woman” (28 august) La documentare, pe lângă „Mourinho”, apare și „ Freefall: A Reckoning For Boeing ” (19 august), care, potrivit descrierii din listă, urmărește acuzații privind reducerea costurilor și mușamalizări ce ar fi dus la defecțiuni aviatice fatale. Pentru Netflix, concentrarea pe finaluri de sezoane și pe titluri cu notorietate funcționează ca „ancoră” de audiență: dacă aceste lansări livrează, pot reduce riscul de anulări și pot susține timpul petrecut pe platformă într-o lună în care atenția publicului e mai fragmentată. [...]
Debutul slab al remake-ului live-action „Moana” ridică semne de întrebare asupra rentabilității strategiei Disney , în condițiile în care filmul a pornit cu încasări mult sub așteptări raportat la un buget de producție de 250 de milioane de dolari, potrivit HotNews . În America de Nord, „Moana” a vândut bilete de 43 de milioane de dolari (aprox. 197 milioane lei) în weekendul de lansare, suficient pentru locul 1 în box office, dar considerat un rezultat „dezastruos” de analiza citată, mai ales că suma nu include cheltuielile de marketing. Pe piețele internaționale, filmul a mai strâns 52 de milioane de dolari (aprox. 239 milioane lei), pentru un debut global de 95 de milioane de dolari (aprox. 437 milioane lei). Așteptări ratate și comparația cu „ Albă ca Zăpada ” Disney ar fi mizat pe un debut de 140 de milioane de dolari (aprox. 644 milioane lei) la nivel mondial, însă filmul a ratat ținta cu aproape 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei). În America de Nord, a fost foarte aproape să primească eticheta nedorită de cea mai slabă lansare dintre remake-urile live-action Disney, distincție care rămâne la „Albă ca Zăpada” (42 de milioane de dolari, aprox. 193 milioane lei), lansat anul trecut. În același timp, exemplele recente de succes ale companiei arată că modelul poate funcționa: adaptările „Lilo & Stitch” (2025), „The Lion King” și „Aladdin” (2019) și „Frumoasa și Bestia” (2017) au debutat fiecare cu peste 100 de milioane de dolari și au depășit ulterior pragul de un miliard de dolari la nivel mondial. De ce contează: costuri mari, fereastră de lansare strânsă și recepție mixtă Variety îl citează pe David A. Gross (FranchiseRe), care pune rezultatul slab pe seama revenirii prea rapide în universul „Moana”, după succesul recent al animației „Moana 2” (peste un miliard de dolari încasări). Filmul live-action a fost lansat la mică distanță de acesta, deși apropierea nu ar fi fost intenționată: „Moana 2” a fost dezvoltat inițial ca serial, apoi transformat în lungmetraj, iar Disney a amânat cu un an lansarea remake-ului live-action. Recepția critică a fost, de asemenea, nefavorabilă: filmul are 35% rată de aprobare la critici pe Rotten Tomatoes . Publicul din America de Nord a fost mai indulgent (calificativ „A-” în sondajele CinemaScore), însă publicul internațional i-a acordat o notă medie de 5,9/10 pe IMDb . Context: o vară bună pentru Hollywood, dar cu eșecuri punctuale „Moana” este prezentat ca al treilea eșec consecutiv pe marile ecrane, după „Supergirl” și „Minions & Monsters”, într-o vară care, per ansamblu, a fost una foarte bună pentru industria cinematografică. Încasările pe un interval de patru luni sunt pe cale să depășească 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 miliarde lei) pentru a doua oară de la pandemie, iar sezonul se conturează drept cel mai bun din 2019 încoace. Următorul test pentru box office-ul verii vine odată cu lansările programate ale „Odissea” (17 iulie) și „Spider-Man: Brand New Day” (31 iulie), care ar urma să crească numărul de spectatori. Surse secundare: Variety . [...]
Disney+ analizează un nivel gratuit, o mișcare care ar putea schimba mixul de venituri spre publicitate , potrivit TechCrunch , care citează un raport Business Insider. Ideea a fost discutată intern de Adam Smith , directorul de produs și tehnologie al Disney, într-un „town hall” organizat joi, conform raportului. Deocamdată nu este clar ce titluri ar intra în oferta gratuită și nici când ar putea fi lansată o astfel de opțiune. De ce contează: competiția se mută pe „gratuit cu reclame” Un nivel gratuit ar permite Disney+ să concureze mai direct cu servicii gratuite precum YouTube și Tubi, care atrag o parte tot mai mare din timpul de vizionare al consumatorilor. Contextul este unul de presiune pe bugetele gospodăriilor, pe fondul scumpirilor succesive la abonamentele de streaming, ceea ce împinge publicul către servicii susținute din publicitate (ad-supported). Datele Nielsen citate în material arată că serviciile gratuite de streaming au reprezentat 18,7% din timpul de vizionare TV din SUA în aprilie 2026, în creștere de la 16,8% în aprilie 2025 și 12,7% în aprilie 2024. Ce ar putea urmări Disney+ în piață Pe lângă atragerea de utilizatori care nu plătesc abonament, un pachet gratuit cu selecție limitată ar putea funcționa ca instrument de diferențiere față de rivali precum Netflix și Amazon Prime, mai ales că Apple TV+ și Paramount+ permit deja accesul neabonaților la câteva episoade gratuite. În acest stadiu, discuția rămâne la nivel de posibilitate, fără detalii despre conținut, calendar sau modelul exact de monetizare. [...]
Apple își consolidează poziția în streaming printr-un record de 89 de nominalizări la Emmy , un semnal de forță pentru Apple TV+ într-o piață în care premiile rămân un instrument major de diferențiere și atragere de abonați, potrivit Apple . Compania spune că a obținut nominalizări pentru 15 producții și că a condus la numărul de nominalizări în categoriile principale pentru „Outstanding Drama Series” și „Outstanding Comedy Series”. În centrul performanței sunt două titluri care au tras în sus totalul: comedia „Widow’s Bay”, cu 19 nominalizări, și drama „Pluribus”, cu 18 nominalizări, după primul sezon. Alte producții menționate cu un număr ridicat de nominalizări sunt „Shrinking” (10), „Slow Horses” (9) și „Margo’s Got Money Troubles” (8). Ce contează pentru piața de streaming În termeni de business, un astfel de palmares crește vizibilitatea platformei și poate susține atât retenția, cât și achiziția de abonați, într-un context în care competiția dintre servicii se poartă tot mai mult pe „calitatea percepută” a catalogului. Apple punctează și faptul că are nominalizări în cele mai importante categorii de serial (dramă și comedie), adică exact zonele care generează, de regulă, consum recurent și loialitate. Producțiile care au adus cele mai multe nominalizări Apple indică nominalizări „top program” (nominalizări la categoria de serial) pentru: Comedii: „Widow’s Bay”, „Shrinking”, „Margo’s Got Money Troubles” Drame: „Pluribus”, „Slow Horses”, „Your Friends & Neighbors” Pe lângă acestea, compania menționează nominalizări suplimentare pentru titluri precum „Foundation”, „Monarch: Legacy of Monsters”, „ The Morning Show ”, „Murderbot”, „Palm Royale” și „Smoke”. Non-ficțiune și publicitate: nominalizări în afara serialelor de ficțiune În zona de non-ficțiune, Apple menționează nominalizări importante pentru „Mr. Scorsese” și „The Reluctant Traveler With Eugene Levy”. Totodată, apar și două nominalizări la categoria „Outstanding Commercial”, pentru spoturile „A Critter Carol” și „I’m Not Remarkable”, ceea ce extinde performanța dincolo de conținutul de platformă către zona de creație publicitară. Pentru Apple, recordul de 89 de nominalizări funcționează ca un argument competitiv într-o industrie în care premiile pot influența deciziile de consum și pot întări poziționarea unei platforme ca furnizor de conținut premium. [...]
