Știri
Știri din categoria Media & Publicitate
Germania pregătește o obligație de investiții de 8% din veniturile din streaming în producția locală, o măsură care ar putea redirecționa „sute de milioane de euro” către cinematografia germană și ar crește costurile de conformare pentru platforme precum Netflix, Amazon și Disney+, potrivit Agerpres.
Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvernul de la Berlin și prevede că platformele majore de streaming vor trebui să investească cel puțin 8% din veniturile lor anuale obținute în Germania în industria cinematografică din această țară. În aceeași categorie intră și posturile de televiziune, inclusiv televiziunile publice, dacă au difuzare la nivel național.
Măsura introduce o cerință minimă de investiții în producția cinematografică germană, cu un stimulent suplimentar: companiile care investesc cel puțin 12% ar urma să primească scutiri de la anumite dispoziții ale legii, potrivit comisarului pentru Cultură al Germaniei, Wolfram Weimer.
Intrarea în vigoare nu este automată: proiectul mai are nevoie de aprobarea Parlamentului, iar autoritățile vizează începutul anului 2027 pentru aplicare.
Veniturile din televiziune cu plată și servicii de streaming din Germania au ajuns la aproximativ 5,5 miliarde de euro în 2024 (aprox. 27,5 miliarde lei), potrivit asociației de industrie VAUNET. Aceeași asociație estimează că piața de publicitate pentru televiziune, streaming video și conținuturi audio ar putea ajunge la 6,5 miliarde de euro până în 2026 (aprox. 32,5 miliarde lei).
Guvernul german mizează pe faptul că noua obligație va canaliza „sute de milioane de euro” în investiții noi, într-un moment în care industria cinematografică locală se confruntă cu dificultăți, iar o parte dintre producțiile premiate sunt realizate în afara țării.
Proiectul a fost precedat de negocieri îndelungate în coaliția de guvernare. Wolfram Weimer, politician independent, a susținut la un moment dat o soluție voluntară cu platformele și radiodifuzorii, însă social-democrații (SPD) au insistat pentru impunerea prin lege a cerințelor și au obținut această variantă, cu un procent de 8% mai mic decât cel cerut inițial.
În paralel, Guvernul german a majorat subvențiile pentru industria cinematografică națională de la 250 de milioane de euro anul trecut la peste 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), sumă care, potrivit lui Weimer, devine disponibilă imediat.
Recomandate
Amazon, Netflix și YouTube își coordonează lobby-ul la Washington pe fondul presiunii de reglementare asupra drepturilor sportive , printr-o nouă coaliție de politici publice dedicată streamingului, potrivit The Next Web . Inițiativa se numește Streaming Access and Choice Alliance (SACA) și a fost lansată pe 14 septembrie, cu cele trei companii ca membri fondatori. Coaliția este condusă de TechNet , o asociație de industrie care reprezintă mari companii de tehnologie, iar lansarea a fost relatată inițial de Axios. La conducerea SACA va fi Mike Ward, vicepreședinte senior TechNet pentru politici federale și relații guvernamentale. Ce urmărește SACA și de ce contează acum Miza imediată este să influențeze cadrul de reglementare într-un moment în care autoritățile americane analizează efectele mutării transmisiunilor sportive către platforme de streaming, inclusiv riscul ca o parte tot mai mare din conținut să ajungă „în spatele” abonamentelor. În anunțul TechNet, Ward susține că publicul vrea „mai multe opțiuni” și „flexibilitate” în felul în care consumă conținut, inclusiv sport și evenimente live, iar companiile de streaming ar oferi „valoare mai bună pentru bani”. „Americanii vor mai multe opțiuni de conținut și flexibilitate în cum și unde își urmăresc programele preferate, inclusiv sport și alte evenimente live.” Pozițiile de politică publică: sportul live, competiția și „neutralitatea tehnologică” Site-ul coaliției enumeră patru direcții de politică publică, pe care SACA spune că le susține: politici „orientate spre viitor” care promovează competiția și valoarea pentru consumatori; cadre „neutre din punct de vedere tehnologic” (adică reguli care nu favorizează o tehnologie sau un tip de distribuție) în care accesul este decis de competiție, tendințe de consum și inovație; politici care permit platformelor să continue investițiile în toate tipurile de programe, inclusiv sport live; un mediu în care ligile sportive și deținătorii de drepturi pot urmări acorduri de distribuție. Contextul de reglementare: ancheta pe Sports Broadcasting Act Lansarea SACA vine după ce guvernul american a intensificat atenția asupra drepturilor sportive. Potrivit Axios, Departamentul de Justiție și autoritatea de reglementare în comunicații (FCC) au deschis anul acesta o analiză privind Sports Broadcasting Act din 1961. Legea permite ligilor să își „adune” drepturile TV și să le vândă la pachet, iar analiza vizează dacă acest regim ar trebui revizuit. Președintele FCC, Brendan Carr, a pus sub semnul întrebării dacă scutirea de la regulile antitrust nu împinge prea multe drepturi sportive către servicii de streaming cu plată, mai notează Axios. Cifrele invocate de coaliție și o limitare importantă SACA își susține argumentele și cu statistici publicate pe site-ul propriu: 99% dintre gospodăriile din SUA ar avea cel puțin un serviciu de streaming, iar media ar fi de trei servicii per persoană. Tot acolo se afirmă că peste 90% dintre gospodării au internet fix, 36% plătesc pentru cablu sau satelit, iar circa 15% se bazează doar pe antenă digitală. Coaliția mai spune că oferta de conținut sportiv pe marile servicii globale de streaming cu abonament a crescut cu 52% din ianuarie 2024. Site-ul listează cinci citări pentru aceste date, însă nu indică explicit sursele pe pagină. De ce se reorganizează streameri mari: golul lăsat după 2021 Amazon, Netflix și Google (compania-mamă a YouTube) au fost anterior membri ai Internet Association, un grup de industrie care s-a dizolvat la finalul lui 2021, pe fondul divergențelor tot mai mari între interesele membrilor, potrivit Axios. Netflix a intrat în același an în Motion Picture Association (MPA), care reprezintă interesele filmelor pentru studiouri precum Netflix, Amazon, Disney și Paramount, dar nu ar acoperi „specific” obiectivele de politică publică ale streamingului decât atunci când se aliniază cu cele ale studiourilor membre, conform Axios. Presiuni paralele asupra membrilor fondatori Două dintre companiile fondatoare se confruntă și cu alte dosare: Florida a dat în judecată Netflix, acuzând că și-ar fi construit afacerea de publicitate pe datele familiilor, iar în Europa YouTube a majorat prețurile pentru Premium, cu un termen-limită pentru ca abonații să opteze explicit pentru noul tarif. [...]
Amazon mută clipurile scurte de știri în Prime Video , încercând să capteze publicul tânăr care consumă informație pe TikTok , potrivit TechCrunch . Compania spune că își extinde acoperirea de știri cu clipuri la cerere (on-demand) cu subiecte locale și naționale, disponibile inițial pe televizoare și alte dispozitive din living, urmând să ajungă „în curând” și pe web, respectiv în aplicațiile mobile Prime Video. Clipurile vor fi integrate în secțiunea „News” din aplicație, în caruselele „Trending Topics” și „Local News”. Ele se adaugă fluxului existent de știri locale, naționale și internaționale de la mai mulți furnizori majori, conținut pe care Prime Video îl oferă în SUA tuturor utilizatorilor, indiferent dacă au sau nu abonament Prime. Un detaliu operațional important rămâne neclar: Amazon nu a confirmat dacă pe mobil clipurile vor fi în format vertical (specific platformelor de tip TikTok), precizând doar că vor fi conținut „short-form” pe iOS și Android. De ce contează: streamingul încearcă să recupereze terenul pierdut în fața platformelor sociale Miza nu este doar „formatul scurt”, ci felul în care tinerii consumă știri. TechCrunch notează că TikTok și Instagram au devenit tot mai mult locuri de unde publicul tânăr își ia informațiile, iar Generația Z urmărește frecvent creatori și influenceri de știri pe aplicații cu video scurt, inclusiv YouTube Shorts. În acest context, Amazon — care nu are o platformă socială proprie — încearcă să atragă atenția acestui public prin Prime Video. Publicația citează și concluzii Pew Research , potrivit cărora consumatorii tineri de știri caută conținut scurt care „se simte organic, nu supraprodus” — o observație care sugerează că simpla scurtare a clipurilor nu garantează, de una singură, relevanță sau retenție. Tendință de industrie: „shorts” intră în pachetul standard al marilor streameri Prime Video nu este primul serviciu de streaming care adaugă clipuri scurte în ofertă. În ultimele luni, aceeași direcție a fost urmată de: Peacock (martie); HBO Max și Netflix (iulie); Disney+ (august). În ansamblu, aceste mișcări indică un efort la nivel de industrie de a adapta distribuția video la consumul „în reprize” — conținut care poate fi urmărit în minute, nu în segmente lungi, de tip episod sau film. Pentru piața de media și publicitate, schimbarea are potențialul de a redesena inventarul video (spațiul disponibil pentru reclame) și modul în care platformele își poziționează produsele în fața publicului tânăr, obișnuit cu feed-uri rapide și recomandări algoritmice. [...]
Disney majorează costul abonamentelor Disney+ și Hulu , cu scumpiri care lovesc în special planurile fără reclame, potrivit GSMArena . Noile tarife se aplică atât utilizatorilor noi, cât și celor existenți, iar pentru clienții actuali intră în vigoare la următorul ciclu de facturare. Cât cresc abonamentele fără reclame (impactul principal în costuri) Disney crește cu 2,50 dolari (aprox. 11 lei) prețul planurilor lunare fără reclame pentru ambele servicii: Disney+ fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Hulu fără reclame: 21,49 dolari (aprox. 97 lei) pe lună, +2,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu fără reclame: 21,99 dolari (aprox. 99 lei) pe lună, +2 dolari Planurile cu reclame: scumpiri mai mici, pachetul rămâne la fel Pentru variantele cu reclame, majorarea este de 0,50 dolari (aprox. 2 lei) pe lună, iar pachetul nu se modifică: Disney+ cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Hulu cu reclame: 12,49 dolari (aprox. 56 lei) pe lună, +0,50 dolari Pachet Disney+ + Hulu cu reclame: 12,99 dolari (aprox. 59 lei) pe lună, neschimbat Ce urmează pentru abonații existenți Utilizatorii existenți ar fi trebuit să primească deja notificarea privind scumpirea, iar noile prețuri se vor aplica începând cu următorul ciclu de facturare, conform aceleiași surse. [...]
YouTube încearcă să blindeze conținutul vedetelor sale cu pachete de exclusivitate, ca să nu-și dilueze audiența în fața Netflix. Potrivit The Next Web , platforma le-ar oferi unora dintre cei mai mari creatori pachete de ordinul mai multor milioane de dolari pentru a-și păstra emisiunile departe de Netflix, pe baza unor informații publicate inițial de Bloomberg. Mai multe acorduri ar fi aproape, însă, la momentul relatării, nu fusese semnat niciunul. Miza nu este atât venitul imediat, cât atenția și argumentul comercial către publicitari: că publicul țintă „se găsește” pe YouTube. Dacă aceleași formate ajung și pe Netflix, chiar și în paralel, promisiunea de unicitate a audienței se slăbește, iar asta poate afecta puterea de negociere în publicitate. Ce oferă YouTube și ce cere la schimb Ofertele ar avea trei forme, conform relatării: finanțare directă pentru emisiunile unui creator; o parte din contractele de publicitate la nivel de platformă (campanii negociate de YouTube cu advertiseri); bani plătiți în avans. În schimb, YouTube ar urmări „ferestre” de exclusivitate, adică perioade în care conținutul rămâne doar pe YouTube. Publicația notează că nu ar fi vorba de exclusivitate totală, ci de una limitată în timp. Schimbarea e relevantă și operațional: YouTube se îndepărtează de modelul tradițional bazat aproape exclusiv pe împărțirea veniturilor din publicitate și se apropie de logica unui studio care comandă și finanțează producții, alegând explicit ce canale primesc capital. Presiunea reală: penalizări „invizibile” pentru creatorii care iau bani și de la Netflix Partea care a atras atenția este componenta de condiționare. Creatorii care ar accepta bani de la Netflix în paralel cu un acord cu YouTube ar risca să piardă accesul la instrumente de promovare ale platformei: impulsul de marketing, evenimentele mari și o parte din campaniile de brand la nivel de platformă — pârghii care nu apar pe facturi, dar pot conta semnificativ pentru creștere și monetizare. Nici YouTube, nici Netflix nu au comentat public termenii, iar informațiile se bazează pe surse familiarizate cu negocierile, nu pe documente, potrivit materialului. De ce Netflix a reușit să „atragă” creatori fără să-i rupă de YouTube Netflix ar fi mers pe o strategie opusă: licențe neexclusive pentru conținutul creatorilor, care le permit acestora să-și păstreze canalul, veniturile din reclame, sponsorizările și marfa, în timp ce Netflix plătește pentru dreptul de a găzdui biblioteca. În ultimele circa 18 luni, Netflix a semnat sau a avut acorduri cu nume precum Ms. Rachel, Mark Rober, Stokes Twins, Sidemen, Rhett & Link, Jordan Matter și Nick DiGiovanni, iar pe zona de podcasturi sunt menționate proprietăți precum The Bill Simmons Podcast și The Breakfast Club. Materialul amintește și un acord de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei) care l-a adus pe Jay Shetty pe Netflix prin Spotify. Netflix susține că strategia funcționează: raportul „What We Watched” de la mijlocul anului ar fi creditat videoclipurile Ms. Rachel cu 126 milioane de vizualizări într-o singură perioadă de raportare, deși conținutul a rămas disponibil gratuit și pe YouTube. Context: YouTube nu pierde bani, dar își apără poziția în piața de publicitate Publicația subliniază că mișcarea nu vine pe fondul unei slăbiciuni financiare: veniturile totale ale YouTube ar fi depășit 60 miliarde de dolari (aprox. 270 miliarde lei) în 2025, peste nivelul Netflix din același an, iar compania spune că a plătit peste 100 miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei) către creatori în patru ani. În paralel, YouTube își înăsprește și alte politici: ar fi dublat recent cerințele de intrare în Programul de Parteneriat , semn al unei tendințe mai largi în industrie de a „plăti mai mult către mai puțini”. Materialul dă ca exemplu și X, care a încheiat împărțirea largă a veniturilor, în favoarea plăților doar pentru conținut original. Ce urmează Testul real, potrivit analizei, va fi dacă un creator suficient de mare încât să primească oferte de la ambele platforme va considera că o perioadă de exclusivitate pe YouTube valorează mai mult decât un „al doilea cumpărător” pentru același conținut. Materialul amintește și un precedent din industria muzicală: ferestrele de exclusivitate tind să fie scumpe, greu de controlat și nepopulare în rândul publicului. [...]
Netflix își întărește oferta din august cu finaluri de seriale și titluri „grele”, o strategie menită să țină abonații activi în plin sezon de vacanță, când consumul de conținut poate scădea, potrivit HotNews . Platforma mizează pe încheieri așteptate („ One Hundred Years of Solitude ”, „Outer Banks”), pe un thriller cu nume cunoscute („The Whisper Man”, cu Adam Scott și Robert De Niro) și pe un val de filme deja consacrate. Un element central al lunii este finalul ecranizării după romanul lui Gabriel García Márquez: „One Hundred Years of Solitude” continuă cu partea a doua din 5 august, iar „marele final” este programat pe 26 august. În paralel, „Outer Banks” ajunge la sezonul 5 din 20 august, prezentat ca sezonul final. Titlurile-ancoră din august „One Hundred Years of Solitude”: Partea a 2-a – din 5 august; finalul – 26 august „Outer Banks”, sezonul 5 – din 20 august „The Whisper Man” – din 28 august Pe lângă acestea, în august intră și documentarul „Mourinho” (11 august), iar în zona de filme apare „The Last House” (7 august), descris ca o poveste de supraviețuire cu o familie blocată în propria casă. Seriale: continuări, reality show-uri și titluri noi Lista de seriale din august include mai multe sezoane noi și producții lansate pe parcursul lunii, între care: „1670”, sezonul 3 (5 august) „My Life with the Walter Boys”, sezonul 3 (6 august) „Death INC.”, sezonul 4 (7 august) „Tires”, sezonul 3 (13 august) „Love is Blind: UK”, sezonul 3 (19 august) „Mom Knows Best” (26 august) „Leanne”, sezonul 2 (27 august) „Graveyard”, sezonul 3 (28 august) „Mousetrap” (în curând) Filme și documentare: mix între premiere și titluri cunoscute În august, Netflix adaugă și o serie de filme deja populare („Final Destination”, „Nosferatu”, „Robin Hood”, „Desperado”, „Zodiac”), alături de premiere precum: „Nando Between Two Worlds” – A Sintonia Film (12 august) „Facing El Chapo” (21 august) „The Secret Woman” (28 august) La documentare, pe lângă „Mourinho”, apare și „ Freefall: A Reckoning For Boeing ” (19 august), care, potrivit descrierii din listă, urmărește acuzații privind reducerea costurilor și mușamalizări ce ar fi dus la defecțiuni aviatice fatale. Pentru Netflix, concentrarea pe finaluri de sezoane și pe titluri cu notorietate funcționează ca „ancoră” de audiență: dacă aceste lansări livrează, pot reduce riscul de anulări și pot susține timpul petrecut pe platformă într-o lună în care atenția publicului e mai fragmentată. [...]
Apple își întărește oferta Apple TV+ din noiembrie cu titluri noi și episoade în derulare, într-o strategie de retenție a abonaților – o combinație de seriale, filme și specialuri care acoperă mai multe genuri și menține un flux constant de conținut pe parcursul lunii, potrivit 9to5Mac . Miza pentru platformă este una operațională: lansări eșalonate (în special în jurul datei de 13 noiembrie) și continuarea unor producții deja pornite, astfel încât utilizatorii să aibă motive recurente să revină în aplicație, nu doar „vârfuri” punctuale de audiență. Ce titluri noi intră pe Apple TV+ în noiembrie „ Stick” (sezonul 2) – serial, comedie; din 4 noiembrie . Producția este o comedie sportivă creată de Jason Keller, cu Owen Wilson în rol principal (și producător executiv), despre un fost jucător profesionist de golf care își leagă viitorul de un adolescent talentat. „ Awkwafina: The Unlikely Cook ” – serial, docuserie; din 6 noiembrie . Nora Lum (Awkwafina) pornește într-o călătorie culinară în care încearcă să învețe să gătească și să revitalizeze restaurantul chinezesc al familiei. „12 12 12” – serial, dramă cu jaf; din 13 noiembrie . Fiecare episod urmărește trei planuri temporale (12 luni de pregătire, 12 ore ale jafului și 12 zile după), cu Anthony Mackie și Jamie Dornan, pe fundalul unui jaf asupra unui seif bancar din Zurich. „Being Heumann” – film, dramă; din 13 noiembrie . Poveste inspirată din fapte reale despre Judy Heumann și o ocupație a unei clădiri federale în 1977; filmul este regizat de Siân Heder („CODA”) și îi include în distribuție pe Ruth Madeley și Mark Ruffalo. „Snoopy Presents: 12 Days of Snoopy” – special de sărbători, familie; din 13 noiembrie . Un nou titlu din seria „Snoopy Presents”, cu Snoopy ajuns pe „lista neagră” a lui Moș Crăciun. „Way of the Warrior Kid” – film, acțiune-dramă; din 25 noiembrie . Jude Hill joacă rolul unui elev hărțuit la școală, iar Chris Pratt îl interpretează pe un unchi fost Navy SEAL care îl antrenează într-un program numit „Operation Warrior Kid”; filmul este regizat de McG. Continuitate: episoade noi pentru seriale deja lansate Apple TV+ programează în noiembrie și episoade noi pentru mai multe titluri aflate în difuzare, cu date de continuare menționate astfel: „Brothers” – continuă până la 4 noiembrie „Small Prophets” – continuă până la 4 noiembrie „Knife Edge: Chasing Michelin Stars” – continuă până la 6 noiembrie „Where’s Wanda?” – continuă până la 9 decembrie „Nocturne” – continuă până la 25 decembrie Context de preț Apple TV+ este disponibil la 14,99 dolari pe lună (aprox. 69 lei ), iar publicația notează și opțiunea de abonare prin pachetul Apple One, care poate reduce costul total pentru utilizatorii care folosesc mai multe servicii Apple. [...]
