Știri
Știri din categoria Media & Publicitate

Cristian Mungiu a câștigat Palme d’Or la Cannes cu „Fjord”, un rezultat care repoziționează cinemaul românesc în vârful industriei europene și poate crește vizibilitatea comercială a filmelor românești pe piețele internaționale, potrivit Adevărul. Este al doilea Palme d’Or din cariera regizorului, după trofeul obținut în 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.
Înainte de gala oficială, „Fjord” acumulase deja patru distincții, ceea ce indică un consens puternic în rândul juriilor și criticilor. Filmul a primit: Premiul François Chalais, Prix de la Citoyenneté, Premiul Juriului Ecumenic și Premiul FIPRESCI (acordat de Federația Internațională a Criticilor de Film).
Palme d’Or este, în practică, un accelerator pentru distribuție și vânzări: crește interesul festivalurilor, al distribuitorilor și al platformelor de difuzare, iar pentru producțiile din țări cu piețe mici – precum România – poate însemna acces mai rapid la lansări internaționale și la finanțări pentru proiecte viitoare. În cazul lui Mungiu, miza este amplificată de faptul că vorbim despre al doilea astfel de trofeu, ceea ce consolidează „brandul” autorului pe piața globală.
„Fjord” este debutul lui Cristian Mungiu în limba engleză și primul său film după „R.M.N.” (2022). Povestea urmărește o familie româno-norvegiană dintr-o comunitate izolată din apropierea unui fiord din Norvegia, cu un conflict centrat pe intervenția serviciilor sociale într-un caz legat de creșterea copiilor și limitele educației parentale.
În rolurile principale apar Sebastian Stan și Renate Reinsve. Filmul abordează teme precum controlul instituțional, libertatea individuală și tensiunile dintre valori culturale diferite, într-o construcție de dramă psihologică.
După primirea trofeului, regizorul a vorbit despre responsabilitatea socială a cinemaului și despre mesajul filmului.
„Savurați clipa de față. Lăsați-mi asta. Prima dată este o surpriză. Apoi vine plăcerea. Ne amintim întotdeauna de a doua oară. Această seară va rămâne gravată în memoria mea.”
„Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noştri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea. Ceea ce simt eu este radicalizarea şi fracturarea societăţii. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, un pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des.”
În palmaresul aceleiași ediții, Marele Premiu al Juriului a revenit filmului „Minotaur” (Andrey Zvyagintsev), iar Premiul Juriului a fost acordat producției „The Dreamed Adventure” (Valeska Grisebach). Premiul pentru regie a fost acordat ex-aequo lui Javier Calvo și Javier Ambrossi („La bola negra”) și lui Pawel Pawlikowski („Fatherland”), iar premiul pentru scenariu a fost câștigat de Emmanuel Marre („Notre salut”).
Recomandate

Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan către Cristian Mungiu , după Palme d’Or, pune în prim-plan miza de „brand de țară” a succeselor culturale , într-un moment în care România câștigă vizibilitate internațională printr-un premiu major la Cannes, potrivit Digi24 . Bolojan l-a felicitat pe regizor pentru premiul obținut cu filmul „Fjord” și a legat reușita de capacitatea culturii române de a ajunge „în marile spații internaționale”, mulțumindu-i totodată pentru „imaginea pe care o duce mai departe despre România”, într-un mesaj publicat pe Facebook . „Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes . Este o reuşită care vorbeşte despre talent, muncă şi despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spaţii internaţionale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel şi îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.” De ce contează: vizibilitate externă și reputație În logica mesajului transmis de premierul interimar, premiul funcționează ca un vector de reputație pentru România, printr-o validare într-unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume. Astfel de recunoașteri pot influența percepția externă asupra țării, dincolo de zona culturală, prin asocierea cu performanță și competitivitate internațională. Context: Mungiu intră într-un club foarte restrâns Digi24 notează că Cristian Mungiu a primit sâmbătă seară Palme d’Or pentru „Fjord”, devenind al zecelea regizor din istorie care câștigă de două ori acest trofeu. În listă apar nume precum Francis Ford Coppola, Michael Haneke, Ken Loach sau Ruben Östlund, iar pentru Mungiu sunt menționate: 2007: „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” 2026: „Fjord” [...]

Cristian Mungiu cere aplicarea legii de finanțare a cinematografiei , spunând că industria are nevoie de sprijin public predictibil, nu de „medalii”, după ce s-a întors în România cu un nou trofeu Palme d’Or , potrivit Antena 3 . Regizorul a declarat, la sosirea în țară, că premiul de la Cannes poate ajuta filmul să aibă „viață în lume” și să fie descoperit de public, dar a mutat discuția spre infrastructura și finanțarea culturii în România. În opinia sa, la aproape 20 de ani de la primul Palme d’Or, situația rămâne problematică inclusiv la nivel de logistică: spune că nu există încă „o sală de premieră” în București pentru prezentarea filmului. Ce solicită de la stat: bani și reguli aplicate, nu distincții Mungiu afirmă că așteptările sale „nu se leagă de filmul” premiat, ci de modul în care statul susține cultura și cinematografia. El a invocat explicit mecanismul de finanțare prin care fondul provenit din loterie ar trebui să contribuie la bugetul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), „cum este legal”, susținând că, dacă această prevedere ar fi aplicată, sectorul nu ar mai avea aceleași probleme de finanțare. „Îmi doresc ca statul să își aplice propria lege, pentru că dacă fondul de la loterie ar contribui la cel al CNC, cum este legal, noi nu am mai avea probleme de finanțare.” În același context, regizorul a respins ideea unor recompense simbolice din partea autorităților. „Medalii și decorații am deja o valiză de data trecută, îmi ajung, mulțumesc.” Miza externă: campanie pentru Oscar și calendarul lansării Regizorul a spus că „avem niște șanse la Oscar”, fără să promită un rezultat, și că va exista o campanie care ar urma să fie susținută de distribuitorii americani și, „pe cât posibil”, și din România. Potrivit declarațiilor sale, filmul este „automat calificat” la Oscar, iar obiectivul ar fi ca parcursul să se întindă până în martie anul viitor, cu speranța unei nominalizări. În privința lansării în cinematografele din România, Mungiu a indicat că ar putea dura: ar urma să existe mai întâi proiecții speciale de avanpremieră, iar calendarul depinde de discuțiile cu distribuitorul american, care are întâietate în strategia de promovare pentru Oscar. Dacă promovarea se va concentra spre finalul toamnei și începutul anului viitor, proiecția în România ar putea fi amânată până atunci. Context: publicul din România, mai greu de adus în sală Mungiu a mai spus că filmele sale sunt văzute „mult mai mult în alte țări decât în România”, pe care o consideră „nu o notă bună” pentru piața locală. El afirmă că își dorește ca spectatorii să vină la film și să plece din sală cu o perspectivă diferită față de cea cu care au intrat, descriind producția ca pe una care urmărește să stimuleze spiritul critic. [...]

Premiul François Chalais obținut de „Fjord” întărește profilul internațional al filmului românesc , într-o zonă de vizibilitate care poate influența vânzările externe și parcursul de festival al producției, potrivit Mediafax . Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu , a câștigat Premiul François Chalais la Festivalul de la Cannes , informație anunțată de reprezentanții producției într-un mesaj publicat pe Instagram. Trofeul a fost ridicat la ceremonie de producătorul Tudor Reu și de directorul de imagine Tudor Vladimir Panduru. Premiul François Chalais este acordat anual înaintea galei oficiale de premiere de la Cannes și recompensează filme dedicate valorilor jurnalismului. Distincția a fost creată în 1996 de Mei-Chen Chalais, soția jurnalistului și criticului francez François Chalais, ca omagiu pentru activitatea acestuia, cunoscută inclusiv prin relatări de la aproape 50 de ediții ale festivalului. Premiul este acordat în parteneriat cu France Télévisions și Festivalul de la Cannes. De ce contează premiul pentru „Fjord” Dincolo de componenta simbolică, premiul poziționează filmul într-o categorie asociată direct cu etica jurnalismului și cu „căutarea adevărului”, ceea ce poate cântări în percepția publicului și a industriei (programatori de festival, distribuitori, presă de specialitate). Echipa filmului a mulțumit juriului pentru „această recunoaștere importantă” acordată producției. Context: revenirea lui Cristian Mungiu la Cannes și temele filmului „Fjord” marchează revenirea lui Cristian Mungiu în competiția de la Cannes. Regizorul a câștigat Palme d’Or în 2007 pentru „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile” și a obținut ulterior premii pentru regie și scenariu la Cannes. Potrivit prezentării oficiale citate de Mediafax, „Fjord” explorează tensiunile morale și personale generate de o anchetă jurnalistică într-o comunitate izolată din nordul Europei, cu teme precum adevărul, manipularea informației și responsabilitatea publică a presei. [...]

101 grupuri de presă din Franța cer în instanță aproape 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei) de la Meta , într-un dosar care vizează direct competiția din publicitatea online și modul în care sunt folosite datele personale pentru publicitatea direcționată, potrivit G4Media . Acțiunea a fost deschisă la un tribunal din Paris și se referă la felul în care Meta (compania care deține Facebook și Instagram) utilizează datele utilizatorilor pentru a livra reclame țintite, precum și la impactul acestei practici asupra veniturilor publicațiilor, conform informațiilor transmise de Mediafax. Miza economică: concurența pe piața publicității digitale Reclamanții susțin că Meta ar fi obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale. În paralel, organizațiile media afirmă că ele trebuie să respecte reguli mai stricte privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor, ceea ce le-ar dezavantaja în competiția pentru bugete de publicitate. De ce contează perioada 2018–prezent Potrivit publicației franceze Clubic (citată de G4Media), prejudiciul invocat a fost calculat începând cu 2018, anul în care a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). Grupurile media susțin că, în acest interval, practicile Meta ar fi afectat concurența pe piața publicității digitale. Suma de aproape 1,4 miliarde de euro reprezintă despăgubirile solicitate de reclamanți în acest dosar. [...]

YouTube ridică semnificativ ștacheta pentru monetizarea Shorts din 2027 , introducând o condiție care trebuie menținută lunar, nu doar atinsă o singură dată, potrivit Mobilissimo . Schimbările intră în vigoare la 1 februarie 2027 și vizează atât pragurile de intrare în Programul de parteneriat YouTube (YPP) , cât și modul în care creatorii rămân eligibili pentru veniturile din fondul comun al Shorts. Ce se schimbă, pe scurt: praguri mai mari și eligibilitate „în mișcare” YouTube păstrează procentele de împărțire a veniturilor (55% pentru videoclipuri normale, 45% pentru Shorts și 70% pentru finanțarea directă de la fani), însă „filtrează” mai dur accesul la ele. Conform noilor condiții publicate de YouTube în documentația oficială pentru YPP, disponibilă aici , pentru creatorii noi care vor acces la reclame și la veniturile din Premium, pragurile devin: 1.000 de abonați , plus una dintre variante: 8.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 20 de milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile. În prezent, pragurile sunt la jumătate (4.000 de ore, respectiv 10 milioane de vizualizări Shorts), notează publicația. Important operațional: creatorii deja acceptați în YPP nu trebuie să atingă noile praguri pentru a-și păstra monetizarea videoclipurilor normale. Miza pentru canalele de Shorts: prag lunar de 10 milioane de vizualizări Cea mai dură modificare este legată de plata recurentă din „ Shorts Creator Pool ” (fondul comun din care sunt remunerați creatorii de Shorts). Din februarie 2027, un creator trebuie să mențină cel puțin 10 milioane de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile pentru a încasa, în fiecare lună, bani din Creator Pool și din componenta YouTube Premium aferentă Shorts. YouTube calculează fereastra de 90 de zile până în ziua de 15 a lunii precedente celei pentru care sunt calculate veniturile. Dacă un canal scade sub prag într-o lună, nu este eliminat din YPP și nu pierde monetizarea videoclipurilor normale, dar nu mai primește partea aferentă Shorts pentru luna respectivă; poate redeveni eligibil ulterior. Pentru canalele construite aproape exclusiv pe Shorts, diferența este structurală: una este să atingi o dată un prag mare pentru intrare, alta este să susții constant un volum ridicat de audiență într-o fereastră mobilă. Reclamele din Shorts: fond comun, dar apare o excepție pentru campanii țintite Politica de monetizare pentru Shorts rămâne bazată pe un fond comun: reclamele afișate între clipuri în feed sunt agregate, se formează Creator Pool, iar creatorii primesc bani în funcție de ponderea vizualizărilor eligibile. Din suma alocată creatorului, acesta păstrează 45% . Detaliile sunt în politica YouTube, aici . Din 2027 apare însă o excepție: Targeted Shorts Ads . Dacă un advertiser direcționează campania către un grup de maximum cinci canale, creatorii eligibili primesc 45% din venitul net al reclamei respective , peste venitul obișnuit din Creator Pool. Mobilissimo notează că această schimbare poate conta mai ales pentru canalele mari, printr-o legătură mai directă între advertiser și un grup foarte restrâns de creatori. Premium și Premium Lite: cum se calculează, de fapt, banii pentru creatori YouTube separă explicit fonduri din veniturile nete ale abonamentelor: 30% din veniturile nete YouTube Premium intră în fondul destinat creatorilor; 60% din veniturile nete Premium Lite intră într-un fond similar. Abia apoi fondurile sunt distribuite creatorilor în funcție de consumul de conținut, iar asupra sumei alocate se aplică procentele uzuale: 55% pentru video „lung” și 45% pentru Shorts . Cu alte cuvinte, „55% din Premium” nu înseamnă 55% din prețul abonamentului plătit de utilizator, ci 55% din partea care revine creatorului din fondul Premium. Mobilissimo amintește și că Premium Lite este disponibil în România „de anul trecut”, iar YouTube indică acum extinderea lui în toate piețele unde există Premium și fixează explicit fondul de 60% pentru remunerarea creatorilor. Reguli noi de „activitate” și un termen-limită: 31 ianuarie 2027 Din 1 februarie 2027, un canal este considerat activ dacă îndeplinește cel puțin una dintre condițiile: 1.000 de ore eligibile în ultimele 365 de zile; sau 1 milion de vizualizări Shorts eligibile în ultimele 90 de zile; sau publicarea a două videoclipuri normale sau cinci Shorts la fiecare 90 de zile. Dacă un canal devine inactiv, YouTube oferă o perioadă suplimentară de 90 de zile pentru revenirea la pragurile minime. Separat, creatorii trebuie să accepte modulele actualizate în YouTube Studio până la 31 ianuarie 2027 ; altfel, din 1 februarie nu mai primesc venituri din funcțiile legate de modulele neacceptate (fără eliminare automată din YPP, iar monetizarea poate fi reluată după acceptare). De ce contează pentru piața de publicitate și pentru creatori Schimbările mută accentul de la „intrarea în program” la menținerea performanței – în special pentru Shorts, unde eligibilitatea devine o condiție recurentă. Practic, YouTube păstrează procentele atractive din prezent, dar ridică barierele operaționale pentru a încasa constant, ceea ce poate favoriza canalele cu volum mare și ritm susținut de publicare și poate face veniturile din Shorts mai volatile pentru creatorii mici și medii. [...]

Stevie Wonder își monetizează arhiva printr-un EP cu patru piese nelansate , lansat la 50 de ani de la albumul „ Songs in the Key of Life ”, într-o mișcare care prelungește ciclul comercial al unui titlu-cult și pregătește terenul pentru concerte aniversare, potrivit Mediafax . Cele patru înregistrări au fost selectate de artist din sesiunile originale ale albumului și au apărut sub forma EP-ului „Songs In The Key Of Life: The EP”. Piesele sunt „It’s Easier”, „My Life Story of Love”, „I Can See the Sun in Late December” și „I’m Into Livin’”. Ce conține EP-ul și cine apare în credite Toate cele patru melodii au fost scrise și produse de Stevie Wonder. „My Life Story of Love” include și un credit de coautor pentru Susaye Greene (fostă membră a grupului The Supremes), iar „I’m Into Livin’” are voci de acompaniament realizate de Shirley Brewer, Thelma Houston și Deniece Williams. Înregistrările originale au fost remixate recent de inginerii John Fischbach și Gary O’Dante, care au lucrat și la materialul inițial. Legătura cu turneul: albumul integral, pe scenă Lansarea EP-ului vine în paralel cu pregătirea unei serii de concerte aniversare în Marea Britanie, Europa și Statele Unite, în care Stevie Wonder urmează să interpreteze integral „Songs in the Key of Life”, mai scrie Euronews. Primul concert este programat pe 13 octombrie, la Birmingham , iar traseul european include, potrivit informațiilor din material, orașe precum Paris, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Hanovra, Köln, Amsterdam, Dublin, Londra, Manchester și Glasgow, înainte ca turneul să continue în SUA. Context: un album cu greutate în industrie „Songs in the Key of Life”, lansat în 1976, este considerat unul dintre albumele importante din discografia lui Stevie Wonder și i-a adus muzicianului al treilea premiu Grammy pentru Albumul anului. Albumul face parte și din National Recording Registry al Bibliotecii Congresului SUA. Ultimul album de studio al artistului rămâne „A Time to Love”, lansat în 2005. [...]