Știri
Știri din categoria Diverse

Cristian Mungiu cere aplicarea legii de finanțare a cinematografiei, spunând că industria are nevoie de sprijin public predictibil, nu de „medalii”, după ce s-a întors în România cu un nou trofeu Palme d’Or, potrivit Antena 3.
Regizorul a declarat, la sosirea în țară, că premiul de la Cannes poate ajuta filmul să aibă „viață în lume” și să fie descoperit de public, dar a mutat discuția spre infrastructura și finanțarea culturii în România. În opinia sa, la aproape 20 de ani de la primul Palme d’Or, situația rămâne problematică inclusiv la nivel de logistică: spune că nu există încă „o sală de premieră” în București pentru prezentarea filmului.
Mungiu afirmă că așteptările sale „nu se leagă de filmul” premiat, ci de modul în care statul susține cultura și cinematografia. El a invocat explicit mecanismul de finanțare prin care fondul provenit din loterie ar trebui să contribuie la bugetul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), „cum este legal”, susținând că, dacă această prevedere ar fi aplicată, sectorul nu ar mai avea aceleași probleme de finanțare.
„Îmi doresc ca statul să își aplice propria lege, pentru că dacă fondul de la loterie ar contribui la cel al CNC, cum este legal, noi nu am mai avea probleme de finanțare.”
În același context, regizorul a respins ideea unor recompense simbolice din partea autorităților.
„Medalii și decorații am deja o valiză de data trecută, îmi ajung, mulțumesc.”
Regizorul a spus că „avem niște șanse la Oscar”, fără să promită un rezultat, și că va exista o campanie care ar urma să fie susținută de distribuitorii americani și, „pe cât posibil”, și din România. Potrivit declarațiilor sale, filmul este „automat calificat” la Oscar, iar obiectivul ar fi ca parcursul să se întindă până în martie anul viitor, cu speranța unei nominalizări.
În privința lansării în cinematografele din România, Mungiu a indicat că ar putea dura: ar urma să existe mai întâi proiecții speciale de avanpremieră, iar calendarul depinde de discuțiile cu distribuitorul american, care are întâietate în strategia de promovare pentru Oscar. Dacă promovarea se va concentra spre finalul toamnei și începutul anului viitor, proiecția în România ar putea fi amânată până atunci.
Mungiu a mai spus că filmele sale sunt văzute „mult mai mult în alte țări decât în România”, pe care o consideră „nu o notă bună” pentru piața locală. El afirmă că își dorește ca spectatorii să vină la film și să plece din sală cu o perspectivă diferită față de cea cu care au intrat, descriind producția ca pe una care urmărește să stimuleze spiritul critic.
Recomandate

Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan către Cristian Mungiu , după Palme d’Or, pune în prim-plan miza de „brand de țară” a succeselor culturale , într-un moment în care România câștigă vizibilitate internațională printr-un premiu major la Cannes, potrivit Digi24 . Bolojan l-a felicitat pe regizor pentru premiul obținut cu filmul „Fjord” și a legat reușita de capacitatea culturii române de a ajunge „în marile spații internaționale”, mulțumindu-i totodată pentru „imaginea pe care o duce mai departe despre România”, într-un mesaj publicat pe Facebook . „Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes . Este o reuşită care vorbeşte despre talent, muncă şi despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spaţii internaţionale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel şi îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.” De ce contează: vizibilitate externă și reputație În logica mesajului transmis de premierul interimar, premiul funcționează ca un vector de reputație pentru România, printr-o validare într-unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume. Astfel de recunoașteri pot influența percepția externă asupra țării, dincolo de zona culturală, prin asocierea cu performanță și competitivitate internațională. Context: Mungiu intră într-un club foarte restrâns Digi24 notează că Cristian Mungiu a primit sâmbătă seară Palme d’Or pentru „Fjord”, devenind al zecelea regizor din istorie care câștigă de două ori acest trofeu. În listă apar nume precum Francis Ford Coppola, Michael Haneke, Ken Loach sau Ruben Östlund, iar pentru Mungiu sunt menționate: 2007: „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” 2026: „Fjord” [...]

Alexandra Căpitănescu mizează pe fani, nu pe jurii, pentru vânzarea de bilete , după expunerea adusă de Eurovision, potrivit Digi24 . Artista a spus, în studioul postului, că succesul comercial al trupei se va măsura în publicul care vine la concerte, nu în punctajele acordate de jurii. România a încheiat Eurovision 2026 pe locul trei, „cea mai bună performanță din istoria Eurovision”, iar discuția a venit pe fondul unui scandal legat de diferențele dintre votul publicului și cel al juriilor. Digi24 notează că publicul din Republica Moldova a acordat piesei României 12 puncte, în timp ce juriul de specialitate a dat doar 3; ulterior, directorul Televiziunii din Republica Moldova și-a dat demisia. Pariul pe comunitate și interacțiune directă În intervenția de la Digi24, Căpitănescu a pus accent pe relația directă cu fanii și pe comunitatea formată în jurul trupei, inclusiv pe TikTok . Ea a argumentat că apropierea de public și comunicarea constantă contează în susținerea pe termen lung a unui proiect muzical. „Cel mai important pentru noi e faptul că publicul – pentru că publicul va cumpăra bilete la concertele noastre, nu membrii jurului – ne-a dus cât mai sus în clasament.” Artista a mai spus că a fost „foarte mândră” de punctaj și a invocat sprijinul primit din partea altor artiști, în contextul în care, potrivit declarațiilor sale, „țara noastră s-a unit”. Efecte colaterale: presiune, program și absențe în trupă Lucas Șofron, toboșarul trupei și fiul actorului Cristian Șofron, a declarat că nu se aștepta la „nivelul ăsta de dramă” și că rezultatele au fost mai dezechilibrate decât anticipau. Atât el, cât și Căpitănescu au vorbit despre presiunea competiției, descrisă ca fiind constantă timp de „două luni, trei luni”. În studio au fost prezenți patru din cei cinci membri ai trupei, al cincilea lipsind pentru că „se înscrie la Bac”, iar pentru ceilalți urmează sesiunea, fiind la facultate, conform aceleiași surse. [...]

Locul 3 la Eurovision 2026 , susținut de un televot puternic, repoziționează România ca piață relevantă pentru competiție , după ce Alexandra Căpitănescu a strâns unul dintre cele mai mari punctaje de la public și a încheiat finala de la Viena pe podium, potrivit HotNews . România a primit 232 de puncte din partea publicului (televot) în finala Eurovision 2026, iar totalul cumulat cu punctele juriilor naționale a fost de 296. Țara noastră nu a câștigat niciodată competiția, dar a mai obținut locul trei în 2005 și 2010. La câteva minute după finalul galei, Alexandra Căpitănescu, interpreta piesei „Choke Me”, a publicat pe Instagram fotografii și clipuri din culise, surprinse în timpul anunțării notelor, alături de un mesaj adresat fanilor. „Am făcut asta! Am făcut asta împreună! Sunt recunoscătoare și emoționată pentru această seară! Hai să cucerim lumea” În imaginile postate, artista apare alături de echipa sa, ținând steagul României și celebrând rezultatul de la Viena. Reușita a fost salutată și de Tudor Chirilă, mentorul ei de la „Vocea României”, care a transmis un mesaj pe Facebook (contul TudorChirilaOfficial ). „Rock on, girl! Felicitări!” Clasamentul final și diferențele de punctaj Competiția a fost câștigată de Bulgaria. Primele trei locuri, conform punctajelor finale, au fost: Bulgaria : Dara – „Bangaranga” (516 puncte) Israel : Noam Bettan – „Michelle” (343 puncte) România : Alexandra Căpitănescu – „Choke Me” (296 puncte) Australia s-a clasat pe locul patru (287 de puncte), Italia pe locul cinci (281), iar Regatul Unit a încheiat competiția pe ultimul loc. [...]

România intră a 24-a în finala Eurovision 2026 , o poziționare spre finalul show-ului care poate influența vizibilitatea în fața publicului și, implicit, voturile, potrivit G4Media . Marea finală are loc sâmbătă seara, la Viena , și începe la ora 22:00 (ora României). În total, 25 de țări participă în finala ediției 2026. Spectacolul este deschis de Danemarca și închis de țara-gazdă, Austria, iar România va evolua penultima, înaintea Austriei. România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu , cu piesa „Choke Me”. Republica Moldova intră în concurs pe poziția 16, cu Satoshi și piesa „Viva, Moldova!”. Cum s-a format finala și cine are loc garantat Conform informațiilor preluate de G4Media, în fiecare semifinală s-au calificat câte zece țări, iar câte cinci au fost eliminate în urma voturilor publicului și ale juriilor profesionale (informație atribuită AFP). În finală au loc garantat și principalii finanțatori ai competiției – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – alături de țara-gazdă, Austria. Cum se votează în finală În finală, votul se deschide chiar înainte de interpretarea primei piese și rămâne deschis pe durata tuturor interpretărilor, plus aproximativ 40 de minute după ultima piesă. Publicul poate vota: prin telefon; prin SMS; online, pe esc.vote (în funcție de țara din care votează). În țările participante, instrucțiunile apar pe ecran în timpul transmisiunii. În restul lumii, votul se face online pe esc.vote, cu o fereastră de votare care se deschide înainte de show, se întrerupe la începutul transmisiunii live și se redeschide înainte de prima piesă, până la circa 40 de minute după ultima prezentare. Publicul poate vota de până la 10 ori. [...]

Un seism de 3,5 grade în Vrancea menține zona pe lista celor mai active din 2026 , într-un context în care, de la începutul lunii mai, România a înregistrat deja șapte cutremure cu magnitudini între 2,2 și 3,6, potrivit TVR Info , care citează datele Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP). Cutremurul s-a produs duminică, la ora locală 05:02, în zona seismică Vrancea , județul Vrancea. Seismul a avut magnitudinea 3,5, s-a înregistrat la adâncimea de 87,9 kilometri și a avut intensitatea I. Potrivit informațiilor INCDFP, cutremurul a fost localizat în apropierea următoarelor orașe: la 70 km est de Brașov, 59 km est de Sfântu-Gheorghe, 65 km sud de Buzău, 90 km nord-est de Ploiești și 53 km sud de Focșani. În același context, datele citate arată că cel mai important seism din acest an a avut magnitudinea 4,5 și s-a produs în 26 februarie, tot în județul Vrancea. [...]

FIFA își împinge campania pentru CM 2026 în zona de entertainment, cu un imn nou semnat de Shakira , într-o mișcare care mizează pe audiențe globale și pe vizibilitate comercială înaintea turneului, potrivit Mediafax . Cântăreața columbiană a lansat piesa „Dai Dai”, prezentată drept imnul oficial al Cupei Mondiale FIFA 2026, într-o colaborare cu artistul nigerian Burna Boy. Shakira a anunțat apariția videoclipului printr-un mesaj publicat pe Facebook. „Suntem gata! Videoclipul pentru DAI DAI, cântecul official al Campionatului Mondial FIFA 2026 este aici!” În clip apar mai mulți fotbaliști de top, între care Lionel Messi , Kylian Mbappé, Vinicius Junior, Luis Diaz, Harry Kane, Erling Haaland, Jamal Musiala, Christian Pulisic, Alphonso Davies, Takefusa Kubo și Santiago Gimenez. Materialul video combină imagini de stadion, secvențe de joc și cadre dedicate starurilor, iar piesa are influențe latino și afrobeat, fiind integrată în campania oficială FIFA pentru ediția din 2026, organizată în SUA, Canada și Mexic. De ce contează pentru FIFA: continuitate pe o rețetă cu tracțiune globală Revenirea Shakirei în zona imnurilor de Cupă Mondială vine pe fondul succesului anterior al artistei cu „Waka Waka (This Time for Africa)”, imnul oficial al Cupei Mondiale din 2010, găzduită de Africa de Sud. Potrivit informațiilor din articol, piesa a depășit miliarde de vizualizări pe YouTube și a dominat topurile internaționale. Shakira a revenit și în 2014 cu „La La La (Brazil 2014)”. În același context, Mediafax amintește și alte imnuri FIFA care au devenit hituri globale, precum „La Copa de la Vida” (Ricky Martin, CM 1998), „Wavin’ Flag” (K’naan, CM 2010) și „We Are One (Ole Ola)” (Pitbull, Jennifer Lopez și Claudia Leitte, Brazilia 2014). Context: o ediție cu format extins și organizare în trei țări Cupa Mondială FIFA 2026 va fi prima ediție organizată în trei țări și prima cu 48 de echipe participante, un format care ridică miza pentru campaniile de promovare și pentru construcția de audiență în jurul competiției. [...]