Știri
Știri din categoria Diverse
Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan către Cristian Mungiu, după Palme d’Or, pune în prim-plan miza de „brand de țară” a succeselor culturale, într-un moment în care România câștigă vizibilitate internațională printr-un premiu major la Cannes, potrivit Digi24.
Bolojan l-a felicitat pe regizor pentru premiul obținut cu filmul „Fjord” și a legat reușita de capacitatea culturii române de a ajunge „în marile spații internaționale”, mulțumindu-i totodată pentru „imaginea pe care o duce mai departe despre România”, într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes. Este o reuşită care vorbeşte despre talent, muncă şi despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spaţii internaţionale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel şi îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.”
În logica mesajului transmis de premierul interimar, premiul funcționează ca un vector de reputație pentru România, printr-o validare într-unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume. Astfel de recunoașteri pot influența percepția externă asupra țării, dincolo de zona culturală, prin asocierea cu performanță și competitivitate internațională.
Digi24 notează că Cristian Mungiu a primit sâmbătă seară Palme d’Or pentru „Fjord”, devenind al zecelea regizor din istorie care câștigă de două ori acest trofeu. În listă apar nume precum Francis Ford Coppola, Michael Haneke, Ken Loach sau Ruben Östlund, iar pentru Mungiu sunt menționate:
Recomandate
Cristian Mungiu cere aplicarea legii de finanțare a cinematografiei , spunând că industria are nevoie de sprijin public predictibil, nu de „medalii”, după ce s-a întors în România cu un nou trofeu Palme d’Or , potrivit Antena 3 . Regizorul a declarat, la sosirea în țară, că premiul de la Cannes poate ajuta filmul să aibă „viață în lume” și să fie descoperit de public, dar a mutat discuția spre infrastructura și finanțarea culturii în România. În opinia sa, la aproape 20 de ani de la primul Palme d’Or, situația rămâne problematică inclusiv la nivel de logistică: spune că nu există încă „o sală de premieră” în București pentru prezentarea filmului. Ce solicită de la stat: bani și reguli aplicate, nu distincții Mungiu afirmă că așteptările sale „nu se leagă de filmul” premiat, ci de modul în care statul susține cultura și cinematografia. El a invocat explicit mecanismul de finanțare prin care fondul provenit din loterie ar trebui să contribuie la bugetul Centrului Național al Cinematografiei (CNC), „cum este legal”, susținând că, dacă această prevedere ar fi aplicată, sectorul nu ar mai avea aceleași probleme de finanțare. „Îmi doresc ca statul să își aplice propria lege, pentru că dacă fondul de la loterie ar contribui la cel al CNC, cum este legal, noi nu am mai avea probleme de finanțare.” În același context, regizorul a respins ideea unor recompense simbolice din partea autorităților. „Medalii și decorații am deja o valiză de data trecută, îmi ajung, mulțumesc.” Miza externă: campanie pentru Oscar și calendarul lansării Regizorul a spus că „avem niște șanse la Oscar”, fără să promită un rezultat, și că va exista o campanie care ar urma să fie susținută de distribuitorii americani și, „pe cât posibil”, și din România. Potrivit declarațiilor sale, filmul este „automat calificat” la Oscar, iar obiectivul ar fi ca parcursul să se întindă până în martie anul viitor, cu speranța unei nominalizări. În privința lansării în cinematografele din România, Mungiu a indicat că ar putea dura: ar urma să existe mai întâi proiecții speciale de avanpremieră, iar calendarul depinde de discuțiile cu distribuitorul american, care are întâietate în strategia de promovare pentru Oscar. Dacă promovarea se va concentra spre finalul toamnei și începutul anului viitor, proiecția în România ar putea fi amânată până atunci. Context: publicul din România, mai greu de adus în sală Mungiu a mai spus că filmele sale sunt văzute „mult mai mult în alte țări decât în România”, pe care o consideră „nu o notă bună” pentru piața locală. El afirmă că își dorește ca spectatorii să vină la film și să plece din sală cu o perspectivă diferită față de cea cu care au intrat, descriind producția ca pe una care urmărește să stimuleze spiritul critic. [...]
PNL își condiționează sprijinul pentru învestirea noului guvern, dar refuză coaliția cu PSD , potrivit Digi24 . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a transmis luni seară, într-un mesaj publicat pe Facebook, că liberalii nu vor guverna din nou împreună cu PSD, invocând riscul de a „minți” electoratul cu soluții „care nu au cum să funcționeze”. Miza imediată este una operațională: formarea rapidă a unui executiv cu „puteri depline”, în condițiile în care actualul guvern funcționează cu atribuții limitate. Bolojan susține că, după moțiunea de cenzură, PSD i-a cerut să plece din funcție, iar acum îi cere să guverneze, în timp ce „țara are nevoie urgentă” de un guvern învestit. Ce oferă PNL: vot pentru învestire, fără participare la guvernare În mesajul său, liderul PNL spune că partidul este dispus să asigure învestirea unui guvern, chiar dacă nu va face parte din acesta, precizând că i-a comunicat acest lucru premierului desemnat, Luca Niculescu , împreună cu „condițiile noastre de bun-simț”. În scenariul unui guvern tehnocrat, Bolojan indică drept „fezabil” un aranjament în care premierul ar încheia acorduri separate cu fiecare partid, pentru asumarea susținerii unor obiective pe o perioadă determinată, inclusiv adoptarea bugetului pe anul viitor. Linia roșie: fără guvernare comună cu PSD Bolojan reafirmă că PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD și argumentează că asocierea ar fi incompatibilă cu ideea de responsabilitate politică și cu recâștigarea încrederii publice. În același mesaj, el acuză PSD că nu respectă angajamentele și că evită răspunderea, în timp ce critică direcția prin care actualul guvern ar fi „stabilizat țara”. Replica PSD: condiție pentru a conduce guvernul și acuzații de „fugă mascată” Președintele PSD, Sorin Grindeanu, nu renunță la condiția de a accepta conducerea unui guvern doar dacă din acesta vor face parte și PNL, și UDMR, mai notează publicația. Grindeanu califică refuzul lui Bolojan drept o „fugă mascată” de răspundere. În lipsa unui acord politic, negocierile pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu rămân blocate între două poziții: PNL promite voturi pentru instalarea guvernului, dar exclude intrarea la guvernare alături de PSD, în timp ce PSD condiționează asumarea conducerii de participarea PNL în executiv. [...]
Prim-vicepreședintele PSD Bogdan Ivan acuză atacuri coordonate cu boți împotriva liderilor partidului , pe fondul disputelor politice cu Ilie Bolojan și USR, potrivit Digi24 . Miza, dincolo de declarația politică, este riscul ca presiunea online să distorsioneze dezbaterea publică într-un moment de blocaj instituțional. Ivan spune că a observat un tipar: atunci când lideri social-democrați exprimă opinii divergente față de „premierul demis Ilie Bolojan” sau față de USR, aceștia devin „brusc ținta unor atacuri foarte directe și foarte concertate”. El a susținut că astfel de atacuri apar inclusiv noaptea, „pe la 3-4 dimineața”. „Război hibrid” și conturi false Într-o intervenție la TVR, Bogdan Ivan a legat fenomenul de ceea ce numește „război hibrid” și de un nivel „uriaș” de ură și dezinformare în rețelele sociale. El a invocat existența unor „hoarde de boți, trolli și conturi false” care ar viza paginile de Facebook ale liderilor PSD. Declarațiile au fost relatate de Digi24, cu atribuirea „potrivit News.ro”. Efectul politic invocat: presiune în contextul blocajului Ivan a afirmat că nu se teme de atacurile conturilor false, susținând că publicul „vede” încercările de distorsionare a realității și că există oameni care cer PSD să „deblocheze” situația politică. Totodată, el a spus că România se află într-un blocaj „din cauza încăpățânării unui singur om” și a adăugat că, în opinia sa, PSD a greșit când a acceptat unele măsuri economice ale guvernului condus de Bolojan. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre ce măsuri economice are în vedere. [...]
Serviciul ucrainean de informații externe avertizează că Rusia are deja scenarii de conflict cu Europa până în 2045 , inclusiv variante care vizează Polonia și statele baltice, potrivit Digi24 . Miza pentru Europa este una de securitate cu efecte directe asupra bugetelor publice și a planificării operaționale în NATO , în condițiile în care Kievul susține că Moscova încearcă să erodeze sprijinul european pentru Ucraina. Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, citat de RBC-Ukraine, unul dintre obiectivele principale ale Rusiei ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina, prin tactici de „război hibrid” – un amestec de acțiuni militare și non-militare menite să destabilizeze fără o declarație formală de război. Ce include „războiul hibrid”, potrivit informațiilor ucrainene În evaluarea prezentată, Moscova ar recurge la o paletă largă de instrumente, între care: sabotaj; atacuri cibernetice; operațiuni de influență și dezinformare; incursiuni cu drone; spionaj. Serviciile ucrainene mai afirmă că aproximativ 400 de agenți ai serviciilor secrete ruse ar activa în prezent în țări europene, cu rolul de a „testa limitele” a ceea ce este permis în cadrul apărării colective a NATO. Scenarii până în 2045 și vulnerabilități pe flancul estic Într-o declarație citată de Digi24, serviciul ucrainean avertizează că ar fi o eroare să se presupună că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa și susține că Moscova ia în calcul astfel de scenarii „până în 2045”. Conform aceleiași surse, șase scenarii ar viza Europa de Nord, iar altele ar implica Polonia și statele baltice. Unul dintre scenariile descrise ar presupune declanșarea unei crize regionale pe flancul estic al NATO, în care statele baltice sunt prezentate drept printre cele mai vulnerabile. În această logică, Rusia ar putea încerca să demonstreze că Alianța nu poate reacționa suficient de rapid pentru a-și apăra membrii. Context: de la „hibrid” la operațiuni militare în Europa Materialul mai notează că ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha , a declarat luni că acțiunile Rusiei împotriva Europei ar fi depășit deja stadiul războiului hibrid, susținând că Moscova desfășoară operațiuni militare în Europa. Separat, este menționat că The Wall Street Journal a relatat recent că statele NATO ar fi elaborat o „teorie a victoriei” pentru un eventual război cu Rusia, strategie care ar include atacuri asupra orașelor Sankt Petersburg și Kaliningrad. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, capabilități sau măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă avertismentul serviciilor ucrainene va fi reflectat în decizii de consolidare a posturii NATO pe flancul estic și în alocări bugetare suplimentare la nivel european. [...]
Donald Trump ar fi cerut demisia ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle , după acuzații legate de datorii și finanțarea unui stil de viață de lux , potrivit Bild . Informația a fost anunțată la Casa Albă de noua purtătoare de cuvânt a președintelui, Katie Zacharia, la primul ei briefing. Decizia are o miză operațională și de credibilitate pentru administrație: Guilfoyle era o numire cu vizibilitate, iar cazul, așa cum este prezentat, atinge direct cercul familiei Trump, Guilfoyle fiind fosta logodnică a lui Donald Trump Jr. Ce a declanșat îndepărtarea lui Guilfoyle Publicația scrie că Guilfoyle (57 de ani) ar fi fost implicată într-un scandal financiar: ar fi rugat un donator al lui Trump să îi achite datorii pe cardul de credit în valoare de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei). În plus, ar fi susținut că doi miliardari greci îi finanțau stilul de viață luxos. În acest context, Trump ar fi fost „extrem de furios” din cauza comportamentului diplomatei, iar Guilfoyle ar fi fost „prompt” îndemnată să demisioneze. Zacharia a transmis sec că i se urează „tot binele pentru viitor”, conform relatării. Cum a fost făcut anunțul la Casa Albă Anunțul a venit în timpul debutului lui Katie Zacharia (40 de ani) ca purtătoare de cuvânt, după demisia predecesoarei Karoline Leavitt (29 de ani). Bild notează că apariția a durat doar 14 minute, iar Zacharia a părăsit brusc sala în timp ce reporterii continuau să adreseze întrebări. Publicația o descrie pe Zacharia ca pe o alegere „firească” pentru Trump, cu profil conservator și apariții la posturi precum „Fox News” și „Newsmax”. De asemenea, ar fi lucrat pentru „imperiul Trump” ca și consultant de comunicare pentru serviciul de socializare Truth Social și, la începutul anului, ar fi fost pentru scurt timp purtătoare de cuvânt în Departamentul pentru Securitate Internă. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre un înlocuitor la Atena sau despre pașii administrativi următori. Informațiile prezentate se bazează pe anunțul făcut în briefing și pe relatarea Bild, fără alte confirmări independente în textul furnizat. [...]
AUR ia în calcul să boicoteze votul de învestire , ceea ce poate face și mai instabilă o eventuală majoritate pentru guvernul Luca Niculescu , într-un Parlament deja blocat de luni de zile, potrivit Digi24 . Petrișor Peiu , liderul senatorilor AUR, spune că parlamentarii formațiunii iau în calcul să iasă din sală la votul pentru guvernul Niculescu, dacă premierul desemnat nu își depune între timp mandatul. Peiu afirmă că nu au existat discuții cu Luca Niculescu, invocând poziția președintelui Nicușor Dan, care ar fi spus că nu va exista o majoritate negociată cu AUR. În evaluarea senatorului AUR, șansele ca premierul desemnat să își formeze echipa și să finalizeze programul de guvernare până joi sunt mici, ceea ce ar putea împinge procesul de învestire într-un nou impas. Peiu susține că, „din ce se vede astăzi”, nu există încă o echipă de miniștri și nici un program de guvernare, iar procedurile necesare (inclusiv audierile) fac dificilă respectarea termenului. De ce contează: riscul unei majorități „foarte fragile” și scenariul anticipatelor Chiar și în ipoteza în care guvernul ar trece de votul Parlamentului, Peiu anticipează o majoritate instabilă, despre care spune că „nu va rezista mult”. În acest context, el se pronunță în favoarea alegerilor anticipate, argumentând că România ar avea nevoie de o majoritate stabilă pentru a adopta „măsuri raționale” și „destul de profunde”, lucru pe care îl consideră imposibil în actuala configurație parlamentară. Ce spune AUR despre ieșirea din sală Întrebat direct despre varianta părăsirii sălii la vot, Peiu confirmă că este o opțiune luată în calcul, motivând că AUR ar fi exclus de la participarea la o majoritate parlamentară, situație pe care o califică drept „pe lângă Constituție” și o reacție la „atitudini autoritare”. Totuși, Peiu afirmă că nu crede că se va ajunge efectiv la momentul votului, tocmai din cauza întârzierilor legate de componența cabinetului și de programul de guvernare. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, următoarele zile sunt decisive pentru a vedea dacă premierul desemnat poate prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare în timp util pentru audieri și vot. În lipsa acestor pași, procesul de învestire riscă să rămână blocat, iar discuția despre o majoritate funcțională — sau despre anticipate — capătă greutate. [...]
