Știri
Știri din categoria Diverse
Mesajul premierului interimar Ilie Bolojan către Cristian Mungiu, după Palme d’Or, pune în prim-plan miza de „brand de țară” a succeselor culturale, într-un moment în care România câștigă vizibilitate internațională printr-un premiu major la Cannes, potrivit Digi24.
Bolojan l-a felicitat pe regizor pentru premiul obținut cu filmul „Fjord” și a legat reușita de capacitatea culturii române de a ajunge „în marile spații internaționale”, mulțumindu-i totodată pentru „imaginea pe care o duce mai departe despre România”, într-un mesaj publicat pe Facebook.
„Felicitări lui Cristian Mungiu pentru premiul obţinut la Festivalul de Film de la Cannes. Este o reuşită care vorbeşte despre talent, muncă şi despre felul în care cultura română poate ajunge în marile spaţii internaţionale. Ne bucurăm să vedem un cineast român apreciat la cel mai înalt nivel şi îi mulţumim pentru imaginea pe care o duce mai departe despre România.”
În logica mesajului transmis de premierul interimar, premiul funcționează ca un vector de reputație pentru România, printr-o validare într-unul dintre cele mai importante festivaluri de film din lume. Astfel de recunoașteri pot influența percepția externă asupra țării, dincolo de zona culturală, prin asocierea cu performanță și competitivitate internațională.
Digi24 notează că Cristian Mungiu a primit sâmbătă seară Palme d’Or pentru „Fjord”, devenind al zecelea regizor din istorie care câștigă de două ori acest trofeu. În listă apar nume precum Francis Ford Coppola, Michael Haneke, Ken Loach sau Ruben Östlund, iar pentru Mungiu sunt menționate:
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că proiectul SMR de la Doicești are probleme care țin de fezabilitate și risc și susține că discuția trebuie separată de parteneriatul strategic cu SUA, potrivit Antena 3 . Miza, în lectura lui Bolojan, este una de utilizare a banilor publici și de decizie economică: România ar trebui să susțină doar investiții „fezabile”, după o evaluare riguroasă a condițiilor și partenerilor. Ce separă Bolojan: parteneriatul cu SUA vs. proiectul în sine Bolojan afirmă că în spațiul public au fost „amestecate” trei planuri: parteneriatul strategic cu Statele Unite, transferul de tehnologie modernă și proiectul mini-reactoarelor de la Doicești. El respinge ideea că ar exista divergențe pe linia parteneriatului cu SUA și spune că susține transferul de tehnologii moderne, inclusiv în energie nucleară. Ca exemplu de proiect realizabil, Bolojan invocă centrala de la Iernut, unde ar fi fost nevoie de decizii guvernamentale pentru a debloca relația contractuală cu subcontractorii și pentru a evita pierderea garanțiilor, în contextul în care lucrările ar fi ajuns la circa 90%. „La Doicești sunt probleme care nu pot fi negate” În ceea ce privește proiectul de la Doicești, premierul interimar insistă că există „probleme pe care nu le putem nega” și că „timpul va confirma” dacă evaluarea sa este corectă. „Așa cum am precizat legat de proiectul de la Doicești el are niște probleme pe care nu le putem nega și timpul va confirma dacă ceea ce am spus e real sau nu.” Bolojan își leagă poziția de ideea de prudență în cheltuirea banilor publici și de necesitatea ca investițiile mari să fie „calculate” și condițiile de asociere cu parteneri să fie verificate astfel încât proiectele să poată fi finalizate „în bune condiții”. De ce contează: costuri deja făcute și finanțare încă incertă În contextul scandalului public, Bolojan a indicat că din „peste 240 de milioane de dolari” (aprox. 1,1 miliarde lei) puși la dispoziție de Nuclearelectrica ar rezulta, până acum, un teren achiziționat „la o valoare destul de mare”, o companie cu mulți angajați și un studiu de fezabilitate. În același timp, studiul ar arăta că pentru a deveni realitate proiectul ar avea nevoie de „câteva miliarde de euro” investiție, bani „pe care nu îi avem”, conform declarațiilor citate de Antena 3. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a spus că nu s-a pus problema opririi programului, dar a invocat mai multe dificultăți, inclusiv o problemă de solvabilitate a partenerului american NuScale (cunoscută în SUA) și o problemă de amplasament, menționând existența unei „pungi de gaze” în vecinătate. Reacții: PSD contestă, Nuclearelectrica apără proiectul PSD îl acuză pe Bolojan că pune în discuție proiecte strategice și parteneriate ale României, iar fostul ministru PSD al Energiei, Bogdan Ivan, a declarat la Antena 3 CNN că nu are informații că ar exista probleme la proiect și că datele ar fi indicat viabilitate, inclusiv promisiuni de finanțare din SUA. Nuclearelectrica a transmis că proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești este dezvoltat conform hotărârilor acționarilor și standardelor internaționale și că Adunarea Generală a aprobat recent Decizia Finală de Investiție. Compania mai susține că studiile geotehnice și analizele tehnice confirmă adecvarea amplasamentului și că proiectul a trecut prin etapele FEED (proiectare de bază) și evaluări independente ale AIEA. Ce urmează Din informațiile prezentate, disputa se mută pe terenul verificărilor tehnice și al justificării economice: dacă problemele invocate de Guvern (solvabilitate, amplasament, cost total și finanțare) se confirmă și ce ajustări ar fi necesare pentru ca proiectul să rămână implementabil fără escaladarea costurilor și a riscurilor. [...]
Alexandra Căpitănescu mizează pe fani, nu pe jurii, pentru vânzarea de bilete , după expunerea adusă de Eurovision, potrivit Digi24 . Artista a spus, în studioul postului, că succesul comercial al trupei se va măsura în publicul care vine la concerte, nu în punctajele acordate de jurii. România a încheiat Eurovision 2026 pe locul trei, „cea mai bună performanță din istoria Eurovision”, iar discuția a venit pe fondul unui scandal legat de diferențele dintre votul publicului și cel al juriilor. Digi24 notează că publicul din Republica Moldova a acordat piesei României 12 puncte, în timp ce juriul de specialitate a dat doar 3; ulterior, directorul Televiziunii din Republica Moldova și-a dat demisia. Pariul pe comunitate și interacțiune directă În intervenția de la Digi24, Căpitănescu a pus accent pe relația directă cu fanii și pe comunitatea formată în jurul trupei, inclusiv pe TikTok . Ea a argumentat că apropierea de public și comunicarea constantă contează în susținerea pe termen lung a unui proiect muzical. „Cel mai important pentru noi e faptul că publicul – pentru că publicul va cumpăra bilete la concertele noastre, nu membrii jurului – ne-a dus cât mai sus în clasament.” Artista a mai spus că a fost „foarte mândră” de punctaj și a invocat sprijinul primit din partea altor artiști, în contextul în care, potrivit declarațiilor sale, „țara noastră s-a unit”. Efecte colaterale: presiune, program și absențe în trupă Lucas Șofron, toboșarul trupei și fiul actorului Cristian Șofron, a declarat că nu se aștepta la „nivelul ăsta de dramă” și că rezultatele au fost mai dezechilibrate decât anticipau. Atât el, cât și Căpitănescu au vorbit despre presiunea competiției, descrisă ca fiind constantă timp de „două luni, trei luni”. În studio au fost prezenți patru din cei cinci membri ai trupei, al cincilea lipsind pentru că „se înscrie la Bac”, iar pentru ceilalți urmează sesiunea, fiind la facultate, conform aceleiași surse. [...]
Locul 3 la Eurovision 2026 , susținut de un televot puternic, repoziționează România ca piață relevantă pentru competiție , după ce Alexandra Căpitănescu a strâns unul dintre cele mai mari punctaje de la public și a încheiat finala de la Viena pe podium, potrivit HotNews . România a primit 232 de puncte din partea publicului (televot) în finala Eurovision 2026, iar totalul cumulat cu punctele juriilor naționale a fost de 296. Țara noastră nu a câștigat niciodată competiția, dar a mai obținut locul trei în 2005 și 2010. La câteva minute după finalul galei, Alexandra Căpitănescu, interpreta piesei „Choke Me”, a publicat pe Instagram fotografii și clipuri din culise, surprinse în timpul anunțării notelor, alături de un mesaj adresat fanilor. „Am făcut asta! Am făcut asta împreună! Sunt recunoscătoare și emoționată pentru această seară! Hai să cucerim lumea” În imaginile postate, artista apare alături de echipa sa, ținând steagul României și celebrând rezultatul de la Viena. Reușita a fost salutată și de Tudor Chirilă, mentorul ei de la „Vocea României”, care a transmis un mesaj pe Facebook (contul TudorChirilaOfficial ). „Rock on, girl! Felicitări!” Clasamentul final și diferențele de punctaj Competiția a fost câștigată de Bulgaria. Primele trei locuri, conform punctajelor finale, au fost: Bulgaria : Dara – „Bangaranga” (516 puncte) Israel : Noam Bettan – „Michelle” (343 puncte) România : Alexandra Căpitănescu – „Choke Me” (296 puncte) Australia s-a clasat pe locul patru (287 de puncte), Italia pe locul cinci (281), iar Regatul Unit a încheiat competiția pe ultimul loc. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat experiența Revoluției din 1989 de felul în care își explică schimbarea de mentalitate , evocând public ziua de 17 decembrie trăită ca student la Timișoara, potrivit Digi24 . Mesajul, rostit în timpul unei vizite în oraș, pune accent pe impactul direct al violenței din stradă asupra percepției despre societate și regim. Bolojan a spus că amintirea principală din studenție este 17 decembrie 1989, descrisă drept una dintre cele mai violente zile ale Revoluției Române la Timișoara. El a indicat că se afla în complexul studențesc, care a fost evacuat. „17 decembrie 1989. În complexul studențesc (nr: întrebat unde se afla). Când răpăie gloanțele, începi să vezi lumea altfel. Vezi distrugerile. Complexul studențesc a fost evacuat.” În aceeași intervenție, premierul a vorbit despre faptul că a prins „două lumi” – perioada de dinainte de 1989 și anii de după – și a menționat că a fost student în anul II în timpul Revoluției. Contextul: Timișoara, începutul protestelor din decembrie 1989 Timișoara a fost primul oraș din România în care au izbucnit protestele împotriva regimului comunist în decembrie 1989. Pe 17 decembrie, forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților, iar evenimentele au contribuit la extinderea protestelor la nivel național și, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu, mai notează Digi24. Ce a studiat Bolojan la Timișoara Întrebat despre studiile urmate la Universitatea de Vest din Timișoara , Ilie Bolojan a precizat că a studiat Matematică-Fizică. „Trebuia să ai grijă, trebuia să înveți, că altfel nu mergea.” [...]
România intră a 24-a în finala Eurovision 2026 , o poziționare spre finalul show-ului care poate influența vizibilitatea în fața publicului și, implicit, voturile, potrivit G4Media . Marea finală are loc sâmbătă seara, la Viena , și începe la ora 22:00 (ora României). În total, 25 de țări participă în finala ediției 2026. Spectacolul este deschis de Danemarca și închis de țara-gazdă, Austria, iar România va evolua penultima, înaintea Austriei. România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu , cu piesa „Choke Me”. Republica Moldova intră în concurs pe poziția 16, cu Satoshi și piesa „Viva, Moldova!”. Cum s-a format finala și cine are loc garantat Conform informațiilor preluate de G4Media, în fiecare semifinală s-au calificat câte zece țări, iar câte cinci au fost eliminate în urma voturilor publicului și ale juriilor profesionale (informație atribuită AFP). În finală au loc garantat și principalii finanțatori ai competiției – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – alături de țara-gazdă, Austria. Cum se votează în finală În finală, votul se deschide chiar înainte de interpretarea primei piese și rămâne deschis pe durata tuturor interpretărilor, plus aproximativ 40 de minute după ultima piesă. Publicul poate vota: prin telefon; prin SMS; online, pe esc.vote (în funcție de țara din care votează). În țările participante, instrucțiunile apar pe ecran în timpul transmisiunii. În restul lumii, votul se face online pe esc.vote, cu o fereastră de votare care se deschide înainte de show, se întrerupe la începutul transmisiunii live și se redeschide înainte de prima piesă, până la circa 40 de minute după ultima prezentare. Publicul poate vota de până la 10 ori. [...]
Finala Eurovision 2026 pune accentul pe votul diasporei pentru România , după ce reprezentanta țării, Alexandra Căpitănescu , intră în concurs de pe poziția 24, sâmbătă seară, la Viena, potrivit HotNews . Evenimentul este transmis în direct pe TVR 1 de la ora 22:00 (ora României) și live pe canalul de YouTube al Eurovision. România revine astfel în finala Eurovision după doi ani de absență, iar miza practică a serii ține de mecanismul de vot: publicul din România nu își poate vota propria țară, ceea ce face ca voturile românilor din străinătate să devină esențiale pentru o clasare cât mai bună. De ce contează ordinea și regulile de vot În finală concurează 25 de țări, iar clasamentul este stabilit printr-un sistem combinat: 50% punctaj de la juriile naționale de specialitate și 50% din televot. Juriile votează după o repetiție generală organizată înaintea show-ului televizat. Pentru România, constrângerea este directă: telespectatorii din țară pot vota toate piesele, mai puțin cea a României. În acest context, sprijinul din diaspora poate înclina balanța în partea de televot. Cum poate vota publicul din România și cât costă Potrivit regulamentului prezentat de HotNews, votul din România se face astfel: prin SMS la 1399 , cu numărul de concurs al piesei preferate; costul unui vot : 5,10 lei + TVA , la care se adaugă tariful standard al mesajului; online , pe platforma oficială ESC Vote , unde fiecare utilizator poate acorda maximum 10 voturi , pentru unul sau mai mulți concurenți. România nu poate fi votată din interiorul țării; în finală, piesa României are numărul de concurs 03, menționat ca excepție la vot. Finaliștii și poziția României în concurs România a obținut calificarea din a doua semifinală și intră în finală de pe poziția 24 . În total, în finală ajung 20 de țări din semifinale, la care se adaugă Austria (țara gazdă) și cei cinci susținători financiari principali ai concursului: Marea Britanie, Franța, Germania și Italia. Țările calificate din semifinale, conform listei din articol: Din prima semifinală : Grecia, Finlanda, Belgia, Suedia, Republica Moldova, Israel, Serbia, Croația, Lituania, Polonia Din a doua semifinală : Bulgaria, Ucraina, Norvegia, Australia, România, Malta, Cipru, Albania, Danemarca, Cehia Context: reacții din presa străină și controversele piesei HotNews notează că prestația Alexandrei Căpitănescu a atras atenția unor publicații și posturi europene după semifinală: BBC a descris-o drept „o adevărată forță a naturii”, iar SRF (Elveția) a remarcat impactul piesei și al conceptului vizual, cu observația că „lucrurile nu merg întotdeauna perfect din punct de vedere vocal”. Publicația spaniolă El Periódico a scris că unele piese ar putea trece neobservate, cu excepții precum Danemarca și România. În paralel, piesa „Choke Me” a generat controverse: Der Standard a amintit criticile unor experți în prevenția violenței, care au considerat mesajul problematic. Artista a susținut, în interviuri pentru AFP și BBC, că versurile sunt metaforice și se referă la presiunea așteptărilor sociale. Cine este Alexandra Căpitănescu Alexandra Căpitănescu (Galați) a devenit cunoscută după ce a câștigat „Vocea României” în 2023, la 19 ani, în echipa lui Tudor Chirilă. Ulterior, a lansat single-ul „Căpitanu’”, un EP cu același titlu și a continuat cu piese și colaborări, inclusiv cu trupa VAMA, potrivit informațiilor din articol și descrierii de pe Spotify . [...]
