Știri
Știri din categoria Justiție

Mesajul public al ministrului de Interne către un polițist care a refuzat o mită readuce în prim-plan miza operațională a integrității în teren , într-un context în care intervențiile rutiere sunt frecvent expuse tentațiilor de „rezolvare” informală, potrivit Adevărul . Cătălin Predoiu i-a transmis aprecierea agentului-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu, după ce acesta a refuzat 200 de euro oferiți de un șofer prins băut la volan. Predoiu a explicat că a vrut să recunoască „direct” gestul, pe care îl leagă de „caracterul oamenilor” din instituții, respectul față de lege și „demnitatea” cu care este purtată uniforma. Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne. Ce s-a întâmplat în teren și de ce contează Incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2026, pe raza comunei Tătărani. Un tânăr care se urcase băut la volan ar fi încercat să-i dea 200 de euro polițistului care îl testa pentru consumul de alcool, pentru a evita consecințele legale. Agentul-șef adjunct Ionuț-Valentin Sasu a relatat că momentul a fost filmat cu camera video purtată pe uniformă (BodyWornCamera) și că este prima dată când se confruntă cu o astfel de situație. El a mai spus că intenționează să-și păstreze profesionalismul și integritatea, pentru a-i descuraja pe cei care cred că pot „scăpa de lege” dacă oferă bani. Urmări în dosar Potrivit informațiilor din articol, tânărul care ar fi încercat să-l mituiască pe polițist a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile. Sasu este încadrat în Ministerul Afacerilor Interne din 2013. [...]

Avocații președintelui Donald Trump cer o pauză de 90 de zile pentru a negocia o înțelegere în procesul de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) intentat de acesta împotriva Fiscului american (IRS), o mișcare care alimentează acuzații de conflict de interese, deoarece negocierile s-ar purta cu o administrație aflată sub controlul său, potrivit Al Jazeera . Într-o depunere la instanță, echipa lui Trump solicită suspendarea cauzei pentru 90 de zile, argumentând că o „rezolvare” ar promova „economia judiciară” și ar putea restrânge sau soluționa eficient litigiul. Demersul vine în contextul în care criticii susțin că o eventuală tranzacție ar echivala cu o negociere „cu sine însuși”, dat fiind că pârâții – IRS și Departamentul Trezoreriei – fac parte din ramura executivă. De la scurgerea declarațiilor fiscale la un proces de 10 miliarde de dolari Cazul își are originea în 2017, când Charles „Chaz” Littlejohn a fost reangajat ca subcontractor prin firma de consultanță Booz Allen și, lucrând cu fișiere IRS, a sustras copii ale declarațiilor fiscale ale lui Trump. Documentele au ajuns ulterior în presă, iar în 2020 The New York Times a publicat o serie de articole care arătau că Trump nu a plătit impozit pe venit în 10 din ultimii 15 ani, iar în alți ani a plătit sume mici, precum 750 de dolari (aprox. 3.450 lei), raportând pierderi mai mari decât câștigurile. ProPublica a publicat, la rândul său, materiale bazate pe aceleași scurgeri. Legea americană protejează confidențialitatea datelor contribuabililor, iar Littlejohn a fost condamnat la cinci ani de închisoare în 2024. La finalul lunii ianuarie din acest an, Trump a deschis procesul susținând că el, companiile sale și fiii săi Eric și Donald Jr. au suferit „daune semnificative și ireparabile” din cauza divulgărilor. Miza: un acord cu Departamentul Justiției și riscul de „litigiu coluziv” Potrivit materialului, experți în drept au avertizat că acțiunea are vulnerabilități care, în mod obișnuit, ar determina Departamentul Justiției să ceară respingerea ei – însă instituția se află tot în subordinea executivului condus de Trump. Printre punctele contestate se numără: modul de calcul al despăgubirilor : procesul ajunge la 10 miliarde de dolari printr-o metodă care ar contabiliza referințe din media, deși experții invocă faptul că daunele ar trebui raportate la numărul divulgărilor neautorizate de către un angajat guvernamental, nu la republicări; statutul lui Littlejohn : acesta era contractor extern, nu angajat guvernamental; termenul de prescripție de doi ani : plângerea susține că Trump ar fi descoperit „numeroasele încălcări” abia la 29 ianuarie 2024, dar criticii indică postări mai vechi, inclusiv din 2020, în care Trump afirma că informațiile fiscale au fost obținute „ilegal”. Oponenții tranzacției cer respingerea sau amânarea cauzei până când Trump nu va mai fi președinte, pentru a evita situația în care acesta ar controla „ambele părți” ale litigiului. Grupul Democracy Forward a depus, pe 5 februarie, un memoriu „amicus” (document prin care o terță parte oferă instanței argumente) susținând că instanța ar trebui să prevină un potențial abuz de putere și tactici de „litigiu coluziv”. Trump a recunoscut că o plată „nu ar arăta bine”, dar a spus în februarie că banii ar fi donați către organizații caritabile. Chiar și așa, experți juridici citați de Al Jazeera avertizează că un asemenea aranjament ar putea ridica probleme legate de Clauza Emolumentelor din Constituția SUA, care interzice președintelui să profite de funcție în afara salariului. Context: alte cereri de despăgubiri către guvernul federal Articolul notează că procesul cu IRS nu este singurul demers prin care Trump încearcă să obțină compensații de la propriul guvern. În 2023 și 2024, el a depus plângeri administrative pentru investigații federale pe care le consideră nedrepte, inclusiv una legată de ancheta FBI privind interferența rusă în alegerile din 2016 și alta privind percheziția de la Mar-a-Lago, după refuzul de a da curs unei citații pentru returnarea unor documente clasificate. Pentru aceste plângeri, Trump ar urmări despăgubiri suplimentare de 230 milioane de dolari (aprox. 1,06 mld. lei). [...]