Știri
Știri din categoria Justiție
Reținerea șefului Autorității Vamale Române pune presiune pe conducerea instituției într-un moment de reorganizare, după ce Mihai Savin a fost ridicat de procurori împreună cu alte două persoane din cadrul AVR, într-o acțiune a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, potrivit Digi24.
Acțiunea procurorilor a vizat centrala Vămii din București și, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, și Galați. În dosar ar fi fost reținuți, pe lângă președintele instituției, un consilier și un alt funcționar, conform relatărilor din presa centrală.
Euronews scrie, citând surse, că dosarul ar avea legătură cu suspiciuni de abuz și fals, în contextul unei intervenții pentru a ajuta un consilier să evite sancțiuni rutiere. Potrivit aceleiași surse, ar fi fost emis un ordin retroactiv pentru a susține că angajații se aflau într-o misiune oficială, document care ar fi fost folosit ulterior pentru justificări în instanță, faptă care „ar putea intra” la uz de fals.
HotNews relatează că Savin ar fi fost reținut într-un caz de fals și uz de fals, în legătură cu un ordin de misiune emis retroactiv pentru a sprijini recuperarea permisului unui angajat.
Autoritatea Vamală Română are un rol central în controlul fluxurilor de mărfuri și în aplicarea reglementărilor la frontieră, iar o anchetă penală care vizează chiar vârful conducerii poate complica funcționarea internă și poate afecta credibilitatea instituției, inclusiv în relația cu mediul de afaceri.
În plus, cazul apare pe fondul unor schimbări recente: HotNews notează că Mihai Savin a fost numit președinte al AVR la final de ianuarie, după ce ocupase funcția de vicepreședinte, și amintește că Guvernul a aprobat la început de aprilie reorganizarea Autorității Vamale Române.
Ancheta este în desfășurare, iar, la acest moment, informațiile privind faptele concrete și pașii următori ai procurorilor sunt prezentate în principal pe baza unor surse citate de presă, în lipsa unor detalii complete publice din partea anchetatorilor în materialul Digi24.
Recomandate
Reținerea unui fermier din Brașov pentru o tentativă de fraudă cu subvenții APIA ridică din nou miza controalelor pe fonduri europene , după ce acesta ar fi încercat să obțină sprijin financiar pe baza unor documente și declarații false, potrivit Agerpres . Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Serviciul teritorial Brașov au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpatului P.A., fermier într-o exploatație zootehnică. Acesta este acuzat, în stare de recidivă, de tentativă la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în legătură cu obținerea pe nedrept de fonduri europene. Fermierul urmează să fie prezentat joi Tribunalului Brașov, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ce susțin procurorii: diferențe între efectivele declarate și cele reale Conform comunicatului DNA citat de Agerpres, în perioada mai–septembrie 2026, inculpatul ar fi depus la APIA – Centrul Județean Brașov documente și declarații false, prin care ar fi atestat că deține: 429 de ovine și 55 de caprine eligibile la plată, în condițiile în care, în realitate, ar fi avut 151 de ovine și nicio caprină . Prin aceste demersuri, suspectul ar fi urmărit obținerea fără drept a unor fonduri europene și a unor fonduri de la bugetul național, sub formă de sprijin financiar. De ce contează: tentativa a fost oprită în timpul verificărilor Potrivit aceleiași surse, fapta a rămas în forma tentativei, fiind întreruptă la 11 septembrie 2026, în urma perchezițiilor și a cercetării la fața locului. Separat, Agerpres notează, citând surse judiciare, că fermierul ar avea o condamnare pentru lovituri cauzatoare de moarte. [...]
Arestarea preventivă a primarului din Slănic Moldova ridică semne de întrebare asupra controlului contractelor publice locale , după ce edilul PSD Benone Moraru a fost prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea bani în legătură cu derularea unui contract al primăriei, potrivit HotNews . Tribunalul București a admis, miercuri, cererea DNA și a dispus arestarea preventivă a lui Benone Moraru pentru 30 de zile, începând cu 28 octombrie 2026 până la 26 noiembrie 2026 inclusiv. Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunțare, conform încheierii instanței. Miza: un contract de 1,46 milioane lei și plăți deja decontate DNA leagă acuzația de luare de mită de un contract de prestări servicii încheiat în 2025 între Primăria Slănic Moldova și o societate comercială, în valoare de 1.464.349 lei , pentru intervenții de primă urgență în vederea refacerii capacității de alimentare cu apă potabilă din dren în oraș. Potrivit procurorilor, mita ar fi vizat „atribuirea, prelungirea și executarea” contractului, într-un context în care o parte dintre lucrări fuseseră deja decontate de primărie. Ce sume indică procurorii și cum s-a ajuns la flagrant Conform DNA, primarul ar fi primit bani în două tranșe: 15.000 de euro (aprox. 75.000 lei) , pe 23 iulie, de la reprezentantul firmei – descrisă ca „prima tranșă”; 6.000 de euro (aprox. 30.000 lei) , marți, de la aceeași persoană – moment în care procurorii anticorupție au constatat infracțiunea în flagrant. În comunicatul DNA citat de Agerpres, procurorii arată: „Ulterior, marţi, inculpatul Benone Moraru a primit de la aceeaşi persoană suma de 6.000 de euro, reprezentând o altă tranşă de bani în legătură cu derularea contractului respectiv, împrejurare în care procurorii anticorupţie au constatat infracţiunea flagrantă”. Ce urmează procedural În perioada imediat următoare, apărarea poate depune contestație împotriva măsurii arestării preventive în termenul indicat de instanță. Ancheta DNA vizează infracțiunea de luare de mită, iar cazul se derulează în legătură cu contractarea și execuția unui serviciu public local. [...]
Tribunalul București a respins prelungirea arestului preventiv cerută de DIICOT pentru Călin Georgescu și a decis plasarea acestuia sub control judiciar, o schimbare cu impact direct asupra regimului de restricții aplicat în dosar, potrivit Adevărul . Hotărârea nu este definitivă. Instanța a judecat luni, 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestului preventiv. Miercuri, 28 octombrie, expiră perioada de arest preventiv, iar Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie. Ce urmează procedural Decizia Tribunalului București poate fi atacată. Dacă procurorii nu formulează apel, atunci Călin Georgescu ar putea fi eliberat din arest în cursul acestei săptămâni, iar măsura ar urma să fie înlocuită cu arest la domiciliu, conform informațiilor din articol. În același context, publicația amintește că vineri Curtea de Apel București stabilise, prin decizie definitivă, ca Georgescu să rămână în arest preventiv (detalii în Adevărul ). Dosarul: acuzația și suma invocată Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit actelor din dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi presupus o linie de credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei). Conform relatării, pentru obținerea creditului i s-ar fi cerut plata unei garanții de un milion de euro (aprox. 5 milioane lei), din care 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale. Ulterior, victima ar fi fost convinsă să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei). Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar banii nu ar fi fost restituiți. Alte dosare deschise după arestare După arestare, Georgescu „s-a ales cu încă două dosare penale”, notează publicația (context în Adevărul ): pe 21 octombrie, DIICOT l-a pus sub acuzare pentru că i-ar fi cerut unui bărbat să-i scaneze vila din Mogoșoaia, pentru a descoperi eventuale dispozitive de înregistrare; pe 22 octombrie, a fost audiat într-un dosar deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în care este acuzat că, pe 7 octombrie, când se afla sub control judiciar, ar fi făcut salutul legionar la ieșirea dintr-o biserică din Buftea. [...]
O nouă plângere penală depusă de Marian Godină ridică din nou problema limitelor imunității și a „exercitării mandatului” în spațiul online , după ce fostul polițist brașovean spune că l-a sesizat pe deputatul AUR Dan Tănasă pentru „purtare abuzivă”, potrivit HotNews . Godină afirmă că a făcut luni o sesizare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , invocând comentarii jignitoare pe care deputatul le-ar fi postat pe Facebook ca răspuns către cetățeni. În mesajul publicat pe rețeaua socială, Godină a redat mai multe replici pe care i le atribuie lui Tănasă, susținând că a salvat capturi de ecran cu respectivele comentarii. Ce infracțiune invocă și de ce contează argumentul „mandatului 24/7” Fostul polițist spune că a invocat un articol din Codul penal care sancționează folosirea de expresii jignitoare de către o persoană aflată în exercitarea atribuțiilor de serviciu, faptă încadrată ca „purtare abuzivă”. El subliniază că una dintre condițiile pentru această infracțiune este ca fapta să fie comisă în exercitarea atribuțiilor. În acest context, Godină leagă sesizarea de apărarea publică a deputatului AUR dintr-un alt dosar, în care Tănasă ar fi invocat imunitatea parlamentară și ideea că activitatea sa publică (inclusiv pe Facebook) ar reprezenta exercitarea mandatului, „permanent”. Pe această linie, Godină susține că tocmai această justificare ar trebui analizată de procurori în raport cu limbajul folosit în interacțiunile online cu cetățenii. Context: Tănasă, trimis în judecată într-un alt dosar Într-un caz separat, deputatul AUR a fost trimis joi în judecată pentru incitare la violență, ură sau discriminare, după un mesaj publicat pe Facebook, arată HotNews, care amintește că și atunci Godină a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. O plângere ar fi fost anunțată și de deputatul PNL Alexandru Muraru. După anunțul Parchetului, Tănasă a respins acuzațiile și a susținut că a fost vorba despre o opinie politică, precizând că se va apăra în instanță. Godină mai afirmă că postarea referitoare la livratori, pentru care l-a reclamat anterior, nu mai este disponibilă pe pagina deputatului. Întrebări despre împrumuturi și declarația de avere În finalul mesajului său, Godină aduce în discuție și informații din declarația de avere a deputatului, menționând împrumuturi și scadențe și întrebând public dacă banii au fost returnați. În articol sunt prezentate și alte datorii și un împrumut bancar, precum și o donație declarată de deputat. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, sesizarea depusă de Godină solicită organelor judiciare să stabilească dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de „purtare abuzivă”, pe baza comentariilor prezentate. HotNews nu indică un termen sau un răspuns al Parchetului în acest nou demers. [...]
Decizia definitivă a Curții de Apel București menține arestul preventiv al lui Călin Georgescu , ceea ce prelungește blocajul procedural în dosarul DIICOT privind o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Mediafax . Fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în Arestul Central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 septembrie. Hotărârea Curții de Apel București desființează decizia din 13 octombrie a Tribunalului București, care dispusese înlocuirea arestării preventive cu arestul la domiciliu. Complet de divergență: soluție pronunțată cu majoritate Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce judecătorii Cristian Dumitru și Daniela Maria Manolache au avut opinii diferite asupra contestației formulate de procurorii DIICOT. În aceste condiții, a fost cooptat un al treilea magistrat, iar soluția a fost pronunțată cu majoritate de voturi. Este a doua oară când situația juridică a lui Călin Georgescu este tranșată prin complet de divergență, conform informațiilor din dosar prezentate de publicație. Ce a contestat DIICOT și ce a decis anterior Tribunalul București Pe 13 octombrie, judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București admisese cererea lui Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu, invocând circumstanțe personale precum lipsa antecedentelor penale, existența unui domiciliu stabil și respectarea obligațiilor impuse anterior prin control judiciar. DIICOT a contestat hotărârea, susținând necesitatea menținerii arestării preventive, iar Curtea de Apel București a admis contestația și a anulat soluția Tribunalului. Acuzațiile din dosar și contextul procedural Călin Georgescu este cercetat într-un dosar DIICOT care vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Potrivit anchetatorilor, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi fost convins să vireze bani ca „garanție” pentru obținerea unei linii de credit necesare unor tranzacții cu metale prețioase; creditul promis nu ar fi fost acordat, iar banii nu ar fi fost restituiți. În dosar apare și numele omului de afaceri Ionel Rusen, despre care anchetatorii susțin că ar fi avut un rol în operațiunile cercetate. Separat, Mediafax notează că Georgescu a fost audiat de DIICOT și într-un alt dosar, distinct de cauza privind presupusa fraudă de peste un milion de euro, în care anchetatorii au făcut percheziții într-o investigație legată de presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de alterare a integrității datelor informatice. [...]
Decizia CEDO privind plata eșalonată a restanțelor salariale ale magistraților oferă Guvernului baza să limiteze presiunea pe buget , susține Ilie Bolojan , care cere Executivului să tranșeze „o chestiune imorală și împovărătoare pentru români”, potrivit HotNews . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că magistraților români nu le-au fost încălcate drepturile fundamentale prin plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești. Într-o reacție pe Facebook, liderul PNL afirmă că verdictul confirmă poziția sa și invocă riscul ca statul să fie obligat să achite „imediat sume uriașe, de ordinul miliardelor de lei”, fără a ține cont de impactul bugetar. Miza: cine decide politica bugetară și cum se execută hotărârile În motivarea deciziei prin care a respins plângerile a cinci magistrați, CEDO arată că nu este de competența instanței naționale să se substituie autorităților naționale în alegerea politicilor bugetare. Curtea menționează că deciziile Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la „reconfigurarea cadrului juridic” privind remunerația judecătorilor. Bolojan interpretează hotărârea ca pe un semnal că „instanțele și-au depășit atribuțiile” și că deciziile despre „modul în care sunt împărțiți banii țării” trebuie luate de Guvern și Parlament. El mai spune că decizia CEDO „pune sub semnul întrebării” unele hotărâri din România, invocând suspiciuni de conflict de interese în cazul judecătorilor care le-ar fi pronunțat. Reacția ÎCCJ: CEDO nu tranșează litigiul inițiat de instanța supremă Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO trebuie analizată „cu toate argumentele și nuanțele”. Ulterior, Înalta Curte a transmis că speța de la CEDO a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare și a întârzierilor în executarea hotărârilor cu garanțiile Convenției. În schimb, potrivit comunicatului, litigiul inițiat de ÎCCJ nu a urmărit contestarea, „în principiu”, a posibilității legale de eșalonare, ci respectarea de către autoritățile executive a propriului cadru normativ și îndeplinirea obligațiilor care decurg din acesta, inclusiv asigurarea resurselor bugetare necesare executării hotărârilor, conform calendarului stabilit de guvern. Instanța supremă insistă asupra distincției dintre dreptul statului de a stabili modalitatea și calendarul executării obligațiilor și obligația autorităților de a respecta regulile pe care le-au instituit, subliniind că decizia CEDO „nu reprezintă o soluționare” a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenții dintr-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte. [...]
