Știri
Știri din categoria Justiție

Parchetul European apără procedura de revocare a procuroarei bulgare Teodora Georgieva, invocând decizii unanime și probe, într-un episod care pune presiune pe modul în care statele membre își selectează reprezentanții și pe cooperarea cu anchetele EPPO. Potrivit Mediafax, Laura Codruța Kövesi a respins acuzațiile că procedurile disciplinare ar avea motivații politice și a susținut că hotărârile au fost luate de procurori independenți din UE.
Într-un interviu la emisiunea „120 Minutes” de la bTV, Kövesi a spus că există o diferență între „narațiunea” publică și faptele din dosar. Ea a descris o percepție potrivit căreia Georgieva ar fi devenit ținta intimidărilor după ce și-ar fi făcut treaba, dar a afirmat că „realitatea este diferită”, invocând apariția, anul trecut, a unei înregistrări video în care Georgieva ar fi fost surprinsă într-o situație „în care nu ar fi trebuit să se afle niciodată”.
Potrivit informațiilor prezentate, înregistrarea ar arăta-o pe Georgieva într-un birou al lui Pepi „Evroto” Petrov, descris ca intermediar de influență în justiție și aflat în prezent în fugă. Discuțiile ar sugera că numirea acesteia ca procuror european ar fi fost influențată „din culise” în Bulgaria. Kövesi a mai afirmat că Georgieva a recunoscut că apare în înregistrare și că vocea din filmare îi aparține, amintind totodată că aceasta s-a clasat inițial pe locul al treilea în selecția națională, dar a fost numită ulterior în urma unei intervenții a guvernului bulgar de la acea vreme.
Șefa EPPO a explicat că, după declarațiile publice ale Georgievei privind anchetele instituției, activitatea acesteia a fost monitorizată mai atent, iar ulterior au fost identificate probleme care au dus la declanșarea procedurilor disciplinare. Kövesi a precizat că, în prezent, singurele două proceduri disciplinare analizate la nivelul EPPO o vizează pe Georgieva.
Ea a insistat că procesul este supervizat de cinci procurori europeni independenți din state membre diferite și că a existat o decizie unanimă a 24 de procurori independenți care au concluzionat că încălcările ar fi suficient de grave pentru a cere Comisiei Europene și Parlamentului European declanșarea procedurii de revocare.
„Ulterior, au fost identificate indicii privind încălcări comise de Georgieva. A existat o decizie unanimă a 24 de procurori independenți din diferite țări, care au concluzionat că aceste încălcări sunt suficient de grave pentru a solicita Comisiei Europene și Parlamentului European declanșarea procedurii de revocare.”
Kövesi a adăugat că, după suspendarea Georgievei, echipa EPPO din Bulgaria a fost coordonată de alți doi procurori europeni, care ar fi obținut „rezultate foarte bune” comparativ cu perioada anterioară.
Kövesi a criticat dificultățile întâmpinate de anchetele EPPO în Bulgaria, susținând că instituția s-a lovit de probleme din partea autorităților naționale, situație pe care a spus că a întâlnit-o și în alte state membre. Ca exemplu, a indicat o anchetă privind un contract de achiziții publice pentru autobuze electrice: poliția ar fi primit ordin să facă percheziții la sediile unei companii cu contracte cu Ministerul de Interne bulgar, dar ar fi verificat doar două dintre cinci sau șase locații și ar fi refuzat restul; Kövesi a afirmat că a cerut proceduri disciplinare împotriva polițiștilor implicați.
Ea a atras atenția și asupra lipsei unor anchete de amploare privind fraudele de TVA și vamale în Bulgaria, în contextul în care țara protejează una dintre frontierele externe ale Uniunii Europene.
În același timp, Kövesi a avertizat că o absență prelungită a unui reprezentant al Bulgariei în EPPO ar afecta negativ activitatea instituției și a spus că noul ministru al Justiției din Bulgaria ar trebui să clarifice ce s-a întâmplat cu procedura de selecție și să decidă dacă aceasta va fi reluată de la zero sau continuată.
Recomandate

Comisia Europeană pregătește ajustări ale arhitecturii antifraudă a UE, iar primul raport oficial de evaluare a EPPO indică atât eficiența instituției, cât și lacune de reglementare și resurse care pot ajunge pe agenda următorului ciclu legislativ , potrivit Digi24 . Evaluarea vine pe finalul mandatului de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), care se încheie la 31 octombrie. De la 1 noiembrie, conducerea EPPO va fi preluată de germanul Andrés Ritter , în prezent adjunct al instituției, desemnat în martie de Parlamentul European și Consiliul UE pentru un mandat de șapte ani. Deși mandatul a început la 31 octombrie 2019, EPPO a început efectiv activitatea de investigare și urmărire penală la 1 iunie 2021, după aproape doi ani dedicați construirii instituției. Ce arată evaluarea: creștere rapidă a dosarelor și a activelor înghețate Comisia Europeană a publicat în această lună prima evaluare oficială a EPPO de la începerea activității, concluzia fiind favorabilă: instituția este considerată „foarte eficientă și eficace”, cu o valoare adăugată importantă în anchetele transfrontaliere. Raportul indică o creștere accelerată a activității: numărul anchetelor active a urcat de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul lui 2025; valoarea activelor înghețate a crescut de la 147,3 milioane euro (aprox. 736,5 milioane lei) la 1,13 miliarde euro (aprox. 5,65 miliarde lei). În același timp, evaluarea confirmă probleme semnalate repetat de Kovesi: volum de muncă peste estimările inițiale, resurse insuficiente, aplicare neuniformă a regulamentului EPPO în statele membre și dificultăți de cooperare sau schimb de informații cu alte instituții. Miza de reglementare: ambiguități în regulament și aplicare neuniformă în state Raportul descrie EPPO ca o structură „hibridă”: un colegiu central la Luxemburg și procurori europeni delegați care lucrează în sistemele judiciare naționale, folosind dreptul procedural național în instanțele naționale. Potrivit evaluării, nivelul central poate identifica legături între cazuri, companii și persoane pe care serviciile naționale, acționând separat, le-ar omite. Partea mai puțin favorabilă ține de implementare: Comisia semnalează ambiguități juridice chiar în Regulamentul EPPO, divergențe între capitale în modul de aplicare și alocare de resurse, precum și fricțiuni persistente la schimbul de informații cu alte autorități. Sprijinul statelor participante rămâne inegal, ceea ce duce, în practică, la încărcări foarte diferite de dosare între procurorii delegați din diverse țări. Punctul sensibil: recuperarea efectivă a banilor Evaluarea notează că recuperarea fondurilor este „punctul cel mai slab”. Comisia cere dovezi mai concrete despre ce se întâmplă după înghețarea activelor: câte ordine se transformă în confiscări și câți bani ajung efectiv înapoi la bugetul UE. În material este citată și publicația The European Post, care arată că indicatorii privind confiscările măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul. Ce urmează: revizuirea cadrului antifraudă, pe fondul negocierilor bugetare 2028–2034 Evaluarea EPPO este însoțită de un raport paralel despre Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) , publicat la 18 septembrie, care consideră cadrul juridic „în linii mari adecvat”, dar reia critici legate de schimbul de informații, cooperarea cu procurori din țările vecine, accesul la informații financiare și urmărirea slabă la nivel național a recomandărilor de recuperare a fondurilor. Ambele documente se leagă de un demers mai amplu: Comisia a demarat în iulie 2025 o revizuire a arhitecturii antifraudă a UE, analizând cum se integrează OLAF, EPPO, Europol, Eurojust și directiva penală privind interesele financiare ale Uniunii (Directiva PIF). Urmează o evaluare comună de impact care va acoperi aceste instrumente. În raport, Comisia indică trei priorități pentru următorul ciclu legislativ: o bază de dovezi mai solidă privind finalizarea cazurilor și sumele recuperate; reducerea discrepanțelor dintre state în aplicarea regulamentului; schimb de informații mai strâns cu Europol, Eurojust și OLAF, pentru ca pistele generate de o agenție să ajungă mai rapid la procurori. Comisia notează, totodată, că impactul deplin al EPPO nu este încă măsurabil „într-un mod precis și cuantificabil”, fiind nevoie de timp și date mai mature pentru a evalua rezultate precum condamnările definitive și recuperările financiare confirmate. [...]

Parchetul European a coordonat percheziții în 19 țări UE într-un dosar de fraudă cu smartphone-uri , după ce o rețea ar fi vândut în masă telefoane second-hand drept produse noi și ar fi folosit firme „de tip cutie poștală” pentru a reduce ilegal TVA, potrivit WinFuture . Ancheta indică un prejudiciu total estimat la circa 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) la nivel european și venituri fiscale sustrase de aproximativ 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei). Percheziții la scară UE și arestări Investigația, derulată sub numele de cod „ Troja ”, a dus la percheziții în peste 160 de locații din 19 state membre. La operațiuni au participat 1.770 de angajați din poliție, vamă și autorități fiscale. Conform informațiilor prezentate, au fost făcute șapte arestări în Austria, Spania și Germania, inclusiv ale celor doi presupuşi lideri ai grupării, descriși ca provenind din Ucraina și Republica Moldova. Cum ar fi funcționat schema: „recondiționat” vândut ca nou și TVA redus Modelul de afaceri descris de procurori ar fi avut două componente principale: „Cosmetizarea” telefoanelor folosite : dispozitive second-hand ar fi fost cumpărate la scară mare din Hong Kong și Emiratele Arabe Unite, apoi curățate, reambalate și expediate ca „noi”. Distribuție către consumatori în toată Europa : telefoanele ar fi fost trimise inițial în Olanda, apoi livrate în Germania, de unde ar fi fost vândute pe platforme online către clienți din întreaga Europă, din două depozite din landul Hessa . În paralel, rețeaua ar fi folosit companii paravan în Austria, Bulgaria, Olanda, Elveția și Germania pentru a aplica regimuri de TVA mai favorabile (specifice revânzării bunurilor second-hand), în timp ce produsele ar fi fost comercializate către consumatori la prețuri de „nou”. De ce contează: risc pentru consumatori și presiune pe controalele fiscale Cazul combină o problemă de protecție a consumatorilor (produse prezentate ca noi, dar cu uzură și istoric necunoscut) cu una fiscală: autoritățile suspectează o optimizare ilegală a TVA prin structuri transfrontaliere, într-o piață în care comerțul online face dificilă verificarea lanțului real de aprovizionare. Potrivit materialului, activitățile investigate ar fi avut loc cel puțin din 2018 , iar ancheta a pornit de la indicii furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), conform informațiilor Parchetului European (EPPO). [...]

Decizia Tribunalului București amână eliberarea lui Călin Georgescu până la o hotărâre definitivă , întrucât procurorii DIICOT au la dispoziție 48 de ore să o conteste, potrivit Mediafax . Tribunalul București a admis marți, 13 octombrie, cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu arest la domiciliu pentru 30 de zile, însă măsura va începe să se aplice doar după ce încheierea rămâne definitivă. În consecință, Georgescu nu este eliberat în aceeași zi. Potrivit instanței, arestul la domiciliu este dispus „cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii”, în dosarul nr. 41685/3/2026. „Prin încheierea din data de 13.10.2026, pronunțată în dosarul nr. 41685/3/2026 al Tribunalului București, s-a admis cererea formulată de inculpatul G.C. de înlocuire a măsurii preventive, prin care s-a dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data rămânerii definitive a încheierii.” Ce urmează procedural: contestația DIICOT Hotărârea nu este definitivă, iar procurorii pot depune contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, la Curtea de Apel București . Dacă se formulează contestație, instanța superioară va decide dacă menține arestul la domiciliu sau admite contestația, situație în care măsura poate fi schimbată. Dacă decizia Tribunalului București rămâne definitivă, Georgescu va putea părăsi centrul de arestare pentru a executa măsura preventivă la domiciliu. Context: decizii anterioare în același dosar Decizia de marți a fost luată de judecătorul Vlad Andriescu, același magistrat care, pe 22 septembrie, respinsese propunerea DIICOT de arestare preventivă și dispusese control judiciar pentru 60 de zile. DIICOT a contestat atunci soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a admis contestația și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Conform informațiilor din articol, hotărârea Curții de Apel a fost luată după constituirea unui complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la aceeași concluzie. Acuzațiile din dosar Călin Georgescu este cercetat într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în legătură cu o presupusă fraudă de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Ancheta pornește de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost prejudiciat în urma unor tranzacții cu metale prețioase. În motivarea arestării preventive, judecătorii Curții de Apel au analizat și indicii privind posibile pregătiri pentru plecarea din România, mai notează publicația. [...]

Tribunalul București decide marți dacă Călin Georgescu rămâne în arest preventiv , o hotărâre care poate influența ritmul anchetei și nivelul de risc procesual invocat de procurori în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), potrivit Adevărul . Fostul candidat la alegerile prezidențiale cere înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Decizia era așteptată inițial luni, însă judecătorul de caz a amânat pronunțarea pentru o zi. Același magistrat respinsese inițial solicitarea procurorilor de arestare preventivă și dispusese cercetarea sub control judiciar, însă hotărârea a fost contestată, iar Curtea de Apel București a decis ulterior arestarea preventivă pentru 30 de zile, notează News.ro . De ce contează decizia: riscul de sustragere și măsurile pe avere Pe 29 septembrie, Curtea de Apel București a admis cererea procurorilor și a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen, ambii cercetați într-un dosar de înșelăciune. În motivare, instanța a reținut existența unor „suspiciuni rezonabile” privind implicarea lui Georgescu în constituirea unui grup infracțional organizat și în săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Instanța a invocat și indicii potrivit cărora acesta ar fi făcut pregătiri pentru a părăsi țara. Unul dintre magistrații completului a formulat însă opinie separată, apreciind că arestul preventiv este excesiv și că intenția de a achiziționa o proprietate în străinătate nu dovedește, în sine, o tentativă de fugă. În paralel, DIICOT a instituit măsuri asigurătorii: la începutul lunii octombrie a anunțat sechestru pe mai multe conturi bancare ale lui Georgescu, după ce dispusese deja sechestru asupra vilei acestuia din Mogoșoaia. Acuzațiile din dosarul de înșelăciune de peste 1,1 milioane euro Potrivit anchetei, în septembrie 2021, Călin Georgescu, Ionel Rusen și un cetățean italian ar fi constituit un grup infracțional organizat care ar fi operat în România și în Marea Britanie, cu scopul obținerii unor beneficii financiare ilegale. Anchetatorii susțin că ar fi convins o persoană că poate obține un credit de 6 milioane de euro (aprox. 30 milioane lei) prin intermediul unei instituții bancare, cu condiția achitării unei garanții. Victima ar fi transferat peste un milion de euro, iar ulterior, sub pretextul majorării finanțării la 15 milioane de euro (aprox. 75 milioane lei), i s-ar fi cerut și o garanție suplimentară de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). Prejudiciul total reclamat depășește 1,1 milioane de euro. Alte cauze penale pe rol Conform aceleiași surse, Călin Georgescu este judecat și în alte două cauze penale: într-una, a fost trimis în judecată alături de fostul mercenar Horațiu Potra și alți inculpați, fiind acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false în formă continuată. Într-un alt dosar, este acuzat de promovarea în public a ideologiei legionare și a unor persoane condamnate pentru genocid sau crime de război. Hotărârea Tribunalului București va stabili dacă Georgescu rămâne în arest preventiv sau trece la o măsură preventivă mai puțin severă până la finalizarea anchetei. [...]

Departamentul de Justiție al SUA pune presiune juridică pe televiziuni după ce a deschis o anchetă antitrust privind decizia mai multor rețele TV de a opri, temporar, acoperirea președintelui Donald Trump, pe fondul unui conflict legat de accesul presei la Casa Albă, potrivit Al Jazeera . Investigația vizează dacă boicotul coordonat al televiziunilor a încălcat legislația federală antitrust, în special Sherman Act, care interzice anumite înțelegeri între competitori ce pot restrânge concurența. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Emily Convington, a spus că autoritățile verifică dacă „aceste organizații de știri au încălcat legile antitrust”. Cine este vizat și ce anume investighează autoritățile Rețelele aflate sub investigație sunt: ABC, CBS, CNN, NBC și Fox News. Potrivit Departamentului de Justiție, ancheta urmărește să stabilească dacă oprirea acoperirii prezidențiale a reprezentat un „boicot de grup” între competitori comerciali, situație care „poate încălca Sherman Act”, conform declarației citate de publicație. Televiziunile nu au comentat imediat anunțul, mai notează sursa. Context: conflictul privind acreditările și „pool”-ul de la Casa Albă Demersul vine după ce, luna trecută, „pool”-ul TV al Casei Albe (grupul de cinci radiodifuzori care își împart costurile și responsabilitățile acoperirii președintelui și distribuie materialele către alte redacții) a încetat acoperirea prezidențială, după ce administrația a retras acreditările unor reporteri de la trei organizații media: CNN, MS NOW și Politico. Casa Albă a susținut la 19 septembrie că acoperirea președintelui este „un privilegiu – nu un drept”. Instituțiile media excluse au dat în judecată administrația, invocând încălcarea Primului Amendament și susținând că măsura a fost o represalie pentru modul în care au relatat. Acreditările au fost restabilite la 24 septembrie, după ce judecătorul federal Timothy Kelly a decis că interdicția este probabil neconstituțională și a ordonat administrației să le „returneze, reinstituie și restabilească” accesul. Totuși, disputa privind accesul la anumite evenimente și repartizarea în „pool” a continuat. De ce contează: risc de constrângere legală asupra deciziilor editoriale Ancheta antitrust adaugă un risc juridic și, potențial, financiar pentru rețelele TV, într-un moment în care acestea au acționat solidar pentru a protesta față de restricționarea accesului presei. În același timp, cazul se înscrie într-o serie de confruntări între administrația Trump și organizații media importante, pe care președintele le-a criticat frecvent drept „fake news”, potrivit relatării. Jose Zamora, director pentru Americi al Committee to Protect Journalists, a criticat investigația, avertizând că antitrustul nu ar trebui folosit pentru intimidarea redacțiilor care apără accesul presei: „Guvernul nu ar trebui să folosească investigații antitrust pentru a intimida instituțiile media care apără accesul presei. Dreptul publicului de a ști depinde de acest acces”, a scris Zamora pe X. Ce urmează nu este detaliat în material: Departamentul de Justiție spune doar că investighează pentru a stabili dacă a existat o încălcare a legilor antitrust. [...]

Mesajul public al lui Călin Georgescu, transmis din arest, vine pe fondul extinderii măsurilor asigurătorii în dosar. Potrivit HotNews , Georgescu – aflat în arest preventiv din 29 septembrie, într-un dosar de înșelăciune – a publicat pe Facebook primul său mesaj de la momentul arestării, în timp ce procurorii DIICOT au instituit sechestre pe bunuri și conturi, iar instanța a menținut sechestrul pe vila din Mogoșoaia. Postarea a fost publicată la miezul nopții de vineri spre sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, și este adresată susținătorilor. „Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc.Vă iubesc. Sus inimile!” Contextul juridic: arest preventiv după întoarcerea deciziei primei instanțe Georgescu este în arest preventiv din 29 septembrie, după ce Curtea de Apel București a întors decizia primei instanțe, care stabilise plasarea sa sub control judiciar, notează publicația. Măsuri asigurătorii și activități de urmărire penală În zilele anterioare mesajului, DIICOT a anunțat instituirea sechestrului pe mai multe conturi bancare deschise pe numele lui Călin Georgescu, după ce, pe 24 septembrie, fusese pus sechestru și pe vila din Mogoșoaia. Tribunalul București i-a respins contestația și a decis că imobilul rămâne sub sechestru. Totodată, între 6 și 9 octombrie, Georgescu a fost scos din arest și dus la sediul DIICOT, pentru a participa la percheziția informatică a zecilor de dispozitive ridicate de la vila sa din Mogoșoaia. De fiecare dată, la DIICOT au venit și susținători ai acestuia. Ce acuză anchetatorii în dosarul de înșelăciune Ancheta a pornit de la o plângere depusă la DIICOT de omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost păgubit cu 1 milion de euro, iar în alt pasaj al relatării este menționată suma totală de 1,1 milioane de euro. Conform acuzațiilor prezentate în articol: lui Leu i s-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era necesară o linie de credit de 6 milioane de euro; Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen, care i-ar fi prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, descris ca reprezentant al unei bănci din Elveția; pentru obținerea creditului, lui Leu i s-ar fi cerut o garanție de 1 milion de euro, din care 100.000 de euro ar fi urmat să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale, potrivit DIICOT; ulterior, Leu ar fi fost convins să transfere încă 100.000 de euro, cu promisiunea creșterii împrumutului la 15 milioane de euro; împrumutul nu s-ar mai fi realizat, iar Leu ar fi cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, fără să își mai recupereze banii. HotNews mai scrie că, în stenogramele din dosar, Georgescu ar fi fost înregistrat discutând despre cumpărarea unei case în Toscana și despre obținerea unui azil politic în Italia. În plus, Georgescu mai este cercetat în alte două dosare penale, în ambele fiind trimis în judecată, conform articolului. [...]