Știri
Știri din categoria Justiție
DNA a trimis în judecată un lot de 31 de persoane și firme într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 120.479.520,47 lei, legat de achiziții publice la prețuri supraevaluate derulate prin Economat Sector 5, potrivit Agerpres. Printre inculpați se află Marian Daniel Vanghelie, fost primar și, la data faptelor, consilier local în Sectorul 5.
Cazul vizează, conform rechizitoriului, modul în care în perioada 2018–2020 ar fi fost derulate achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate de către SC Economat Sector 5 SRL, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de membrii unui grup infracțional organizat.
Anchetatorii susțin că demersurile investigate ar fi produs un prejudiciu total de 120.479.520,47 lei în dauna Primăriei Sectorului 5, a SC Economat Sector 5 SRL și a altor instituții publice din subordinea autorităților locale.
Potrivit DNA, foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin achiziții „în condiții nelegale” și la suprapreț, pentru produse precum:
DNA arată că, la finalul anului 2018, Marian Daniel Vanghelie, Marian Leonard Petre (director general al Economat Sector 5 la data faptelor) și un alt inculpat (V.P.) ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și administratori ai unor societăți comerciale.
Conform acuzațiilor, firme controlate de membrii grupului ar fi cumpărat bunuri de la furnizori și le-ar fi revândut către Economat Sector 5 la suprapreț, atât direct, cât și prin „circuite comerciale succesive”, cu firme interpuse controlate de aceleași persoane. Ulterior, Economat Sector 5 ar fi comercializat produsele către entități aflate în subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului Local Sector 5, inclusiv către societăți și instituții publice din sector și unități de învățământ.
Procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 31 de persoane fizice și juridice. În comunicatul citat sunt menționați, între alții:
Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. În informațiile transmise nu sunt precizate, deocamdată, termenele de judecată sau instanța sesizată.
Recomandate
DIICOT a reținut pentru 24 de ore doi suspecți într-un dosar de înșelăciune de 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar cazul intră acum în faza în care procurorii vor cere arestare preventivă la Tribunalul București, potrivit HotNews . Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost reținut luni seară, în dosarul în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Conform informațiilor din articol, Georgescu a refuzat să dea declarații în fața procurorilor, invocând dreptul la tăcere. Miza dosarului: prejudiciu de 1,1 milioane de euro și acuzația de grup infracțional organizat DIICOT îl acuză pe Georgescu că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, iar circa 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, potrivit sursei. În comunicarea oficială citată de HotNews, Poliția Română a anunțat că au fost reținuți doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Procurorii urmează să sesizeze Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă. Ce au ridicat anchetatorii la percheziții Potrivit comunicatului Poliției Române, în urma perchezițiilor au fost găsite și ridicate: sisteme de bruiaj; înscrisuri; documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație) care urmează să fie expertizate, existând suspiciunea că sunt false; dispozitive de stocare a datelor; alte mijloace de probă. Al doilea reținut: omul de afaceri Ionel Rusen În același dosar a fost reținut și omul de afaceri Ionel Rusen, despre care HotNews scrie că ar fi fost intermediar între Georgescu și omul de afaceri păgubit. Informația privind reținerea lui Rusen a fost relatată și de Digi 24 , iar HotNews are un material separat despre acesta: HotNews . Ce urmează procedural După reținerea pentru 24 de ore, procurorii vor sesiza Tribunalul București cu propunerea de arestare preventivă a celor doi, conform comunicării oficiale citate. HotNews notează și că Georgescu a fost scos încătușat din sediul DIICOT, după dispunerea măsurii reținerii. [...]
Reacția presei ruse mută cazul Georgescu în registrul acuzațiilor de „dictatură” , după ce agenția de stat TASS a transformat mesajul liderului AUR, George Simion, într-o știre separată, potrivit Mediafax . Contextul este ancheta DIICOT în care Călin Georgescu a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru percheziții, apoi la audieri. Ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune, cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. La momentul primelor relatări internaționale, autoritățile nu anunțaseră luarea unei măsuri preventive împotriva lui Georgescu, mai notează publicația. Cum a fost preluat cazul în presa rusă În Rusia, subiectul a fost preluat de publicații cu profil politic și economic. RBC a relatat despre oprirea în trafic și despre faptul că Georgescu a fost dus la locuința sa pentru efectuarea percheziției în prezența sa. Și Vedomosti a publicat o știre despre intervenția Poliției și DIICOT, menționând cinci percheziții în dosar. TASS: mesajul lui George Simion, ridicat la rang de știre separată Agenția rusă de stat TASS a mers dincolo de relatarea faptelor din anchetă și a construit o știre distinctă pornind de la reacția președintelui AUR. Titlul preluării este „Opoziția română acuză autoritățile de dictatură după reținerea lui Georgescu”. TASS a citat mesajul lui George Simion: „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură” Agenția a adăugat că Georgescu este suspectat de constituirea unui grup infracțional organizat și fraudă și că prejudiciul investigat este de aproximativ 1,1 milioane de euro, menționând și că plângerea care a declanșat investigația a fost depusă în 2024. Același mesaj a fost preluat și de alte publicații ruse, inclusiv Obșcestvennaia Slujba Novostei, potrivit Mediafax. Ecouri în presa internațională: Bloomberg și Kyiv Post În afara Rusiei, Bloomberg l-a descris pe Georgescu drept „fost candidat prezidențial pro-rus” și a relatat că acesta a fost dus la audieri de procurorii pentru criminalitate organizată, într-o anchetă privind o presupusă schemă de fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro. Publicația a notat că informațiile despre anchetă provin din presa locală și a plasat dosarul în contextul controverselor de după alegerile prezidențiale din 2024. Kyiv Post a prezentat, la rândul său, cazul folosind aceeași etichetare („pro-rus”) și a amintit și un alt dosar în care Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alți inculpați, pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale. [...]
DIICOT investighează o presupusă înșelăciune de peste 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) legată de o „finanțare” promisă, iar Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la percheziții , potrivit Mediafax . Procurorii îl vizează într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Ancheta DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din IGPR, a inclus punerea în aplicare a cinci mandate de percheziție domiciliară în București și în Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. După oprirea în trafic, Georgescu a fost dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior a fost dus la sediul DIICOT pentru audieri. La momentul relatării, autoritățile nu anunțaseră luarea unei măsuri preventive împotriva lui. Miza dosarului: „garanții” plătite pentru o finanțare de 6 milioane de euro DIICOT susține că, începând din septembrie 2021, trei persoane (doi cetățeni români de 64 și 47 de ani și un cetățean italian de 56 de ani) ar fi constituit un grup infracțional organizat, activând în principal în România, dar și în Marea Britanie, pentru obținerea de foloase patrimoniale. Conform procurorilor, rolurile ar fi fost „distincte, dar complementare”. Potrivit anchetatorilor, o persoană vătămată ar fi fost indusă în eroare cu privire la obținerea unei finanțări de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții bănești, fiind creată aparența că finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale. Victima ar fi fost determinată să transfere peste 1 milion de euro drept garanție, iar ulterior i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția unei garanții suplimentare, ceea ce ar fi dus la un transfer de încă 100.000 de euro. Prejudiciul total indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro. În declarația de presă citată de Mediafax, purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Melconian, a afirmat: „Din probatoriul administrat până în acest moment a rezultat că începând cu luna septembrie 2021, trei persoane (...) au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat (...) în scopul obținerea unor importante foloase patrimoniale.” Documente din dosar: traseul banilor și legături între entități Mediafax relatează că documente analizate în dosar ar indica legături între persoane și instituțiile prin care ar fi trebuit obținută finanțarea. Conform ordonanței DIICOT citate, Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu Massimiliano Arena, prezentat drept director al Wealth Bank, iar persoana vătămată ar fi fost determinată să transfere 1,1 milioane de euro ca „garanție”. În același material se arată că, pentru plata garanției, ar fi fost indicat un cont al MIGOM Bank, deschis la Incore Bank AG (bancă elvețiană). Totodată, sunt menționate informații din documente corporative din Marea Britanie privind compania WB International Ltd și schimbări înregistrate în ceea ce privește „controlul semnificativ” asupra acesteia. În privința MIGOM Bank, Mediafax notează că documente corporative îl indică pe Thomas Schätti ca persoană care ar fi ocupat funcții de conducere, iar în 2024 autoritatea financiară din Dominica ar fi dispus încetarea activității băncii și îndepărtarea acestuia din conducere. Percheziții în desfășurare și „ aparat de bruiaj ” găsit în mașină În timpul perchezițiilor, anchetatorii ar fi găsit un „aparat de bruiaj” în mașina lui Călin Georgescu, iar verificările DIICOT continuau, potrivit actualizărilor din material. Mediafax mai precizează că perchezițiile nu erau finalizate la momentul relatării. Separat, în cursul zilei, Ionel Rusen a ajuns la sediul DIICOT pentru a fi audiat în dosar, conform reporterilor publicației aflați la fața locului. Reacții publice și context În fața sediului DIICOT s-au strâns susținători ai lui Călin Georgescu, iar în zonă au fost mobilizate efective de jandarmi, inclusiv în spatele Bibliotecii Naționale, potrivit relatării de la fața locului. Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe Facebook, acuzând „abuzuri” și afirmând că situația ar putea avea implicații mai largi. Mediafax mai consemnează declarații atribuite omului de afaceri Răzvan Leu, prezentat drept persoana care a depus plângere împotriva lui Călin Georgescu în dosarul DIICOT: „Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală.” Ce urmează depinde de rezultatele perchezițiilor și de audierile de la DIICOT, inclusiv dacă procurorii vor solicita sau nu măsuri preventive în acest dosar. [...]
DIICOT a instituit sechestru pe vila din Mogoșoaia a lui Călin Georgescu , o măsură care poate susține recuperarea unui presupus prejudiciu de aproximativ 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei) în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat, potrivit HotNews . Măsura asigurătorie a fost dispusă la 24 septembrie 2026 de procurorii DIICOT – Structura Centrală, asupra unui imobil din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, care aparține unui inculpat în vârstă de 64 de ani. Parchetul nu îi indică numele în comunicat, însă, potrivit articolului, trimiterea este la dosarul în care sunt inculpați Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen. Sechestrul este o măsură legală prin care bunul este „blocat” temporar până la soluționarea cauzei penale, proprietarul neputând să îl înstrăineze. Ce înseamnă sechestrul în logica recuperării prejudiciului În cazul unei condamnări definitive, bunul pus sub sechestru poate fi folosit pentru recuperarea prejudiciului, menționat în dosar la circa 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). În același timp, inculpatul poate contesta decizia procurorilor. DIICOT a publicat comunicatul privind sechestrul aici: DIICOT . Context: vila și datele din declarațiile de avere O investigație Rise Project din 2024 arăta că vila din Mogoșoaia a fost cumpărată de familia Georgescu în octombrie 2024 pentru 280.000 de euro (aprox. 1,4 milioane lei). HotNews mai notează că, în a doua declarație de avere depusă înainte de turul 2 (anulat ulterior), apare și casa din Mogoșoaia, cu suprafața de 121,9 mp, deținută 50%-50% cu soția sa, Cristela Georgescu. În aceeași declarație, valoarea banilor din două conturi în euro ar fi scăzut, față de prima declarație, de la 264.000 de euro la 180.000 de euro. Stadiul dosarului și ce urmează în instanță Călin Georgescu este cercetat sub control judiciar, măsură dispusă de Tribunalul București în dosarul DIICOT. Și Ionel Rusen se află sub control judiciar în același dosar. Decizia Tribunalului București nu este definitivă: procurorii au atacat-o cu apel, cerând o măsură mai dură, iar Georgescu și Rusen au contestat, la rândul lor, controlul judiciar. Curtea de Apel București urmează să decidă dacă cei doi vor fi cercetați în arest preventiv sau sub o altă măsură, după motivarea hotărârii de către judecătorul de la tribunal. Acuzațiile: cum ar fi fost produs prejudiciul de 1,1 milioane de euro Potrivit DIICOT, Georgescu este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro ar fi fost folosiți în campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Ancheta ar fi pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu 1,1 milioane de euro. Conform descrierii din articol, Georgescu i-ar fi propus o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro, iar în acest context ar fi apărut și numele lui Ionel Rusen și al unui cetățean italian, Massimiliano Arena, prezentat ca reprezentant al unei bănci din Elveția. Împrumutul nu s-ar fi realizat, iar suma achitată drept „garanție” nu ar fi fost restituită. [...]
Curtea Constituțională a amânat pentru 30 septembrie discutarea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), pe fondul litigiului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, potrivit Agerpres . Miza este una de impact bugetar și de reglementare: Guvernul susține că instanța ar fi intrat în zona atribuțiilor executive și legislative atunci când a impus, inclusiv prin rectificare bugetară, plata unor sume rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Ce reclamă Guvernul: „interferență” în deciziile bugetare În motivarea prezentată public pe 2 iulie, Ilie Bolojan a argumentat că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative” în materie de finanțe publice, invocând Legea 500/2002 și Codul administrativ, care ar plasa elaborarea bugetului, rectificările și alocările din fondul de rezervă în competența exclusivă a Executivului și Legislativului. „Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, a declarat Bolojan, potrivit aceleiași surse. Sumele invocate și penalitățile: presiune directă pe buget Potrivit explicațiilor premierului interimar, în martie ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata a 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități aferente. Bolojan a mai spus că prima instanță a stabilit penalități de 1% pe zi din sumă, adică 48 milioane lei pe zi (aprox. 9 milioane euro), la care s-ar adăuga amenzi și alte obligații, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. În plus, premierul a indicat că ar exista și alte sume „în zona de Parchet”, estimate la aproximativ 3 miliarde lei. Contextul procesual: hotărârea CAB și termenul de executare Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv prin rectificare bugetară, arată Agerpres. Instanța a stabilit și un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea în executare, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Cererea de chemare în judecată este semnată de președintele ÎCCJ, Lia Savonea, iar acțiunea a fost soluționată „în timp record”, chiar de la primul termen, potrivit aceleiași surse. Ce urmează CCR va relua discuția pe 30 septembrie. O decizie a Curții poate influența atât modul în care se pot impune prin hotărâri judecătorești obligații cu efect bugetar, cât și calendarul și mecanismul prin care Guvernul ar trebui să acopere restanțele salariale din sistemul judiciar. [...]
CCR a amânat până la 30 septembrie decizia asupra sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: dacă instanța constituțională constată conflictul, poate stabili conduita de urmat pentru „restabilirea ordinii constituționale”, cu efecte asupra modului în care Guvernul poate legifera prin ordonanțe de urgență în anumite condiții. Sesizarea vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 , legată de Programul SAFE. Grindeanu cere CCR să constate existența conflictului și să indice pașii necesari pentru corectarea situației. Ce reclamă sesizarea: două „conduite neconstituționale” În document, președintele Camerei Deputaților susține că conflictul ar fi fost generat de două acțiuni ale Guvernului, „distincte, dar convergente” ca efecte: adoptarea și trimiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după ce Parlamentul a retras încrederea Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), precum și publicarea în Monitorul Oficial la 8 mai 2026, într-un moment în care Executivul ar fi fost limitat la „acte de administrare curentă”, fără competență de legiferare delegată; reglementarea prin ordonanță a unor soluții legislative care, potrivit sesizării, se aflau deja în procedură parlamentară (în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului la Camera Deputaților și Senat), ceea ce ar fi transformat Guvernul într-o autoritate legiuitoare „concurentă” cu Parlamentul. Cronologia invocată și extinderea ordonanței Conform sesizării, din analiza cronologiei și a actelor normative ar rezulta că, în dimineața zilei de 5 mai (ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură), Guvernul ar fi extins „substanțial” proiectul inițial al ordonanței, prin adăugarea a 12 articole noi. Tot în sesizare este citată expunerea de motive a legii de aprobare, care ar recunoaște că completările au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, corelate cu posibilitatea ca Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență în ipoteza adoptării moțiunii de cenzură. Ce urmează CCR a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie. Până atunci, instanța constituțională nu a stabilit, în această cauză, dacă există conflictul reclamat și nici ce conduită ar trebui urmată, iar informațiile disponibile se limitează la elementele prezentate în sesizare și la calendarul anunțat. [...]
