Știri
Știri din categoria Justiție

Tribunalul București a respins cererea Antena Group de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) împotriva lui Florin Dumitrescu, într-un litigiu legat de o clauză contractuală privind campaniile online, potrivit HotNews. Miza economică a dosarului a fost penalitatea prevăzută în contract, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Procesul, încadrat ca având obiect „proprietate intelectuală”, a pornit de la acuzația că bucătarul ar fi făcut campanii de publicitate fără acordul scris al Antenei pentru brandul de ceasuri Breitling. În dosarul depus la instanță, Antena Group a susținut că Dumitrescu ar fi realizat 26 de promovări online fără aprobarea prealabilă, încălcând astfel clauza care impunea penalități de 100.000 de euro.
În motivarea instanței, Florin Dumitrescu a arătat că, pe parcursul colaborării cu Antena începută în 2014, nu i s-ar fi cerut în mod real să solicite acord prealabil scris pentru postările de pe conturile sale, inclusiv atunci când acestea implicau terți.
„Ca dovadă, niciodată, până la notificarea din 30.10.2023, reclamanta nu mi-a solicitat să înlătur din mediul online materialele postate în legătură cu terţii care nu fac parte din trust şi să solicit, pentru viitor, acordul prealabil scris al acesteia pentru astfel de postări”
Un element reținut în motivare este că la paginile de socializare ale lui Dumitrescu ar fi avut acces inclusiv un angajat al Antenei Group, care făcea la rândul său postări. Judecătorul a considerat că, prin comportamentul lor de-a lungul anilor, părțile au ajuns, în practică, la o regulă diferită: Antena nu mai cerea acorduri scrise înainte de postările online.
Decizia Tribunalului București vine pe fondul mai multor procese deschise de Antena Group împotriva celor trei chefi, după ce aceștia au refuzat să mai colaboreze cu Antena 1 pentru emisiunea „Chefi la cuțite”, în toamna lui 2023.
Instanța a reținut că grupul media nu ar fi invocat clauza timp de ani de zile, deși ar fi existat „sute de postări” pentru alte companii, reacția venind abia după refuzul de a continua colaborarea. În plus, potrivit motivării, instanța a apreciat că Antena ar fi folosit clauza ca instrument de presiune după ruptura dintre părți.
Separat, HotNews notează că un coleg al lui Dumitrescu, Chef Sorin Bontea, a pierdut un proces asemănător cu Antena și trebuie să plătească 100.000 de euro, însă nici acea decizie nu este definitivă.
Hotărârea în cazul lui Florin Dumitrescu poate fi atacată cu apel, astfel că riscul financiar asociat penalității nu este complet închis până la o soluție definitivă. Pentru piața media și zona de contracte cu vedete, cazul indică faptul că, dincolo de litera clauzelor, instanța poate cântări decisiv felul în care părțile au aplicat efectiv acele obligații în timp.
Recomandate

Tribunalul București a confirmat, în motivare, că încălcarea unei clauze de publicitate poate genera despăgubiri consistente , obligându-l pe Sorin Bontea să plătească 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) către Antena 1 , potrivit HotNews . Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Miza economică a cazului ține de modul în care instanța tratează clauzele contractuale care condiționează colaborările comerciale ale unei vedete TV, inclusiv în mediul online, de acordul scris al postului cu care are contract. De ce a fost obligat Sorin Bontea la plată Tribunalul București își motivează hotărârea prin faptul că Sorin Bontea ar fi încălcat o clauză contractuală care îi interzicea să facă publicitate unor branduri fără acordul Antena, conform Pagina de Media, citată de HotNews. Antena Group a susținut în proces că fostul jurat „Chefi la Cuțite” ar fi realizat 48 de postări online de publicitate sau promovare pentru produse fără legătură cu trustul, încălcând un contract semnat în 2017. Potrivit aceleiași surse, contractul prevedea că Antena trebuia să își dea acordul în scris dacă Bontea dorea să participe la alte emisiuni sau să facă publicitate pentru alte branduri, iar acest acord nu ar fi existat. Reclamele ar fi fost făcute în perioada 2022–2023. Apărarea lui Bontea și răspunsul instanței În instanță, Sorin Bontea a invocat că noțiunea de „materiale online” ar fi vagă și imprecisă și că postările sale nu s-ar încadra în clauza contractuală invocată de Antena, potrivit Pagina de Media. Judecătorii au respins însă argumentele, reținând că noțiunile din contract ar fi fost clare și că respectiva clauză a fost negociată între părți. În motivare, instanța arată: „Limitarea libertăţii de exprimare prin contract este legală, dacă este asumată voluntar”. Ce urmează Decizia Tribunalului București din 17 aprilie nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. În paralel, cazul rămâne relevant pentru piața media și de publicitate prin semnalul că încălcarea unor clauze de exclusivitate/avizare a colaborărilor comerciale poate fi sancționată cu despăgubiri mari, inclusiv pentru activitatea de promovare din online. [...]

Parchetul European a cerut sechestru de 18 milioane de euro într-o anchetă de fraudă cu TVA în Germania, după percheziții și o arestare, potrivit Stirile Pro TV . Dosarul vizează o schemă de tip „carusel” (tranzacții în lanț între firme din mai multe state, folosite pentru a evita plata TVA) estimată la 18 milioane de euro (aprox. 90 milioane lei). Procurorii EPPO din Frankfurt au făcut percheziții la sediile unei societăți din landurile Saarland și Saxonia, inclusiv în depozite, precum și la domiciliile a patru suspecți. O persoană a fost arestată, fiind suspectată că ar fi organizat frauda. Cum ar fi funcționat schema și ce bunuri erau vizate În comunicatul EPPO citat de Știrile Pro TV, anchetatorii descriu o presupusă fraudă de tip „carusel” în domeniul TVA, legată de vânzarea de „dispozitive electronice de mici dimensiuni”. Potrivit procurorilor europeni, compania investigată ar fi cumpărat bunuri de la furnizori germani și le-ar fi vândut către așa-numiți „comercianți dispăruți” din Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. EPPO susține că: o parte dintre furnizorii germani ar fi acționat ca „societăți-tampon”, folosind facturi false pentru a ascunde schema; în alte situații, furnizorii direcți sunt suspectați că ar fi emis facturi pentru tranzacții care nu au avut loc; cel puțin o parte dintre bunuri ar fi circulat repetat în rețea, fiind revândute prin intermediari înapoi către furnizorii inițiali. „Este vorba despre o presupusă fraudă de tip «carusel» în domeniul TVA – o schemă infracțională complexă care profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere între statele membre, întrucât acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) – care implică vânzarea de dispozitive electronice de mici dimensiuni.” Miza financiară și perioada investigată Conform probelor invocate de EPPO, suspecții ar fi participat „în cunoștință de cauză” la schema frauduloasă și ar fi dedus ilegal TVA din facturile emise în lanțul de tranzacții. Totodată, societatea suspectată ar fi solicitat rambursări nejustificate de TVA de aproximativ 18 milioane de euro în perioada 2019–2023. Cine a sprijinit investigația și ce urmează Perchezițiile și măsurile de investigație au fost sprijinite de birouri de investigații fiscale din Saarbrücken, Trier, Neustadt an der Weinstraße și Chemnitz, precum și de unități de poliție din Saarland și Zwickau, mai arată comunicatul. EPPO precizează că toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate până la o decizie a instanțelor competente din Germania. Parchetul European este instituția independentă a UE responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii. [...]

DNA a trimis în judecată un lot de 31 de persoane și firme într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 120.479.520,47 lei , legat de achiziții publice la prețuri supraevaluate derulate prin Economat Sector 5 , potrivit Agerpres . Printre inculpați se află Marian Daniel Vanghelie, fost primar și, la data faptelor, consilier local în Sectorul 5. Cazul vizează, conform rechizitoriului, modul în care în perioada 2018–2020 ar fi fost derulate achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate de către SC Economat Sector 5 SRL, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de membrii unui grup infracțional organizat. Miza economică: prejudiciu de peste 120 milioane lei în achiziții publice Anchetatorii susțin că demersurile investigate ar fi produs un prejudiciu total de 120.479.520,47 lei în dauna Primăriei Sectorului 5, a SC Economat Sector 5 SRL și a altor instituții publice din subordinea autorităților locale. Potrivit DNA, foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin achiziții „în condiții nelegale” și la suprapreț, pentru produse precum: tarabe pentru piețe; nebulizatoare; obiecte de papetărie; produse de curățenie; produse alimentare; cântare comerciale; măști FFP2 și geluri dezinfectante. Cum ar fi funcționat mecanismul, potrivit procurorilor DNA arată că, la finalul anului 2018, Marian Daniel Vanghelie, Marian Leonard Petre (director general al Economat Sector 5 la data faptelor) și un alt inculpat (V.P.) ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și administratori ai unor societăți comerciale. Conform acuzațiilor, firme controlate de membrii grupului ar fi cumpărat bunuri de la furnizori și le-ar fi revândut către Economat Sector 5 la suprapreț, atât direct, cât și prin „circuite comerciale succesive”, cu firme interpuse controlate de aceleași persoane. Ulterior, Economat Sector 5 ar fi comercializat produsele către entități aflate în subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului Local Sector 5, inclusiv către societăți și instituții publice din sector și unități de învățământ. Cine este trimis în judecată și pentru ce fapte (pe scurt) Procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 31 de persoane fizice și juridice . În comunicatul citat sunt menționați, între alții: Marian Daniel Vanghelie – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (26 de acte materiale); Marian Leonard Petre – acuzat, între altele, de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (55 de acte materiale), plus alte forme de participație; V.P. – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (16 acte materiale); mai mulți directori și responsabili din entități publice locale (inclusiv societăți și instituții din subordinea Sectorului 5), acuzați de abuz în serviciu sau complicitate, în forme continuate, cu număr de acte materiale indicat în comunicat. Ce urmează Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. În informațiile transmise nu sunt precizate, deocamdată, termenele de judecată sau instanța sesizată. [...]

Apple nu a reușit să restrângă procesul colectiv din Marea Britanie privind iCloud, iar miza poate ajunge la 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) , după ce instanța specializată în concurență a acceptat că pot cere despăgubiri inclusiv utilizatorii care nu au plătit abonament, potrivit AppleInsider . Acțiunea a fost inițiată de organizația de protecție a consumatorilor Which ?, care acuză Apple că ar fi încălcat legislația britanică a concurenței și și-ar fi abuzat poziția dominantă prin limitarea posibilității ca iOS și iPadOS să folosească furnizori alternativi de cloud cu același nivel de integrare, împingând utilizatorii către iCloud și către prețuri considerate „umflate”. Decizia care extinde aria despăgubirilor Apple a încercat să limiteze procesul doar la utilizatorii din Regatul Unit care au plătit efectiv pentru stocare iCloud. Demersul a eșuat, iar cazul merge mai departe către judecată. Competition Appeal Tribunal (CAT) a decis, cu vot 2 la 1, că este aplicabilă teoria „Forgone Consumer Surplus” (FCS) — un concept juridic prin care se pot cere despăgubiri și pentru consumatori care ar fi cumpărat un serviciu la un preț „corect”, dar ar fi renunțat din cauza unui preț considerat necompetitiv și a lipsei unei alternative adecvate. Consecința practică: procesul ar putea acoperi atât utilizatori plătitori, cât și neplătitori de iCloud, dacă au folosit serviciul în perioada vizată. Cine ar putea primi bani și în ce condiții Which? susține că „aproximativ 40 de milioane” de utilizatori iCloud din Marea Britanie ar putea fi eligibili pentru compensații, dacă acțiunea are succes. Publicația notează că ar fi vorba de utilizatori care au folosit iCloud „la sau după 8 noiembrie 2018”. Într-o postare pe rețele sociale citată de AppleInsider, Which? afirmă că utilizatorii ar putea primi echivalentul a 95 de dolari (aprox. 437 lei) fiecare, în scenariul în care câștigă procesul. De ce contează: precedent pentru procese bazate pe „achiziții ipotetice” Dincolo de suma totală, cazul este urmărit pentru potențialul de precedent: unul dintre membrii tribunalului a avertizat că o astfel de abordare ar putea deschide calea către „o multitudine” de litigii similare, construite pe ideea unor cumpărări ipotetice (clienți care „ar fi cumpărat” la un alt preț). Apple a respins acuzațiile încă din 2024 și a transmis atunci că va contesta în instanță orice susținere că practicile iCloud ar fi anticoncurențiale. O decizie finală nu este iminentă: potrivit sursei, ar putea trece luni până la un verdict. [...]

[UPDATE - 13.05.2026] - Ulterior publicării articolului, Samsung a transmis un punct de vedere referitor la acuzațiile formulate de Dua Lipa. Potrivit companiei: ”Imaginea artistei Dua Lipa a fost utilizată în 2025 pentru afișarea conținutului partenerilor noștri terți, disponibil pe televizoarele Samsung și a fost furnizată inițial de un partener de conținut pentru serviciul nostru gratuit de streaming Samsung TV Plus. Imaginea a fost utilizată numai după ce am primit asigurarea explicită din partea partenerului de conținut că permisiunea a fost obținută, inclusiv pentru ambalajele de vânzare ale produselor. Având în vedere această asigurare, negăm orice acuzații de utilizare abuzivă intenționată. Samsung are un mare respect pentru artista Dua Lipa și pentru proprietatea intelectuală a tuturor artiștilor. Rămânem deschiși pentru a găsi o soluție constructivă de rezolvare a acestei situații împreună cu echipa artistei.” Articol inițial - 10.05.2026 Samsung este acuzată că a folosit fără acord imaginea cântăreței Dua Lipa pe ambalajul unor televizoare, riscând un litigiu de 15 milioane de dolari (aprox. 68 mil. lei), potrivit IT Home — un caz cu potențial impact financiar și de conformitate pentru practicile de marketing ale companiei. Dua Lipa, artistă britanică, a dat în judecată Samsung după ce ar fi constatat că fotografia ei a fost utilizată pentru promovarea televizoarelor, fără autorizare. Documentele depuse la dosar indică faptul că imaginea ar fi apărut pe cutia modelului de televizor U7900F, existând dovezi foto în acest sens. Ce reclamă Dua Lipa și de ce contează Conform informațiilor din dosar, fotografia ar fi fost realizată la festivalul Austin City Limits Music Festival , iar Samsung nu ar fi solicitat drepturile de utilizare. Artista susține că nu și-a dat acordul și nu a semnat niciun contract de marketing sau de asociere de imagine (endorsement). Un element central al plângerii este riscul de confuzie pentru consumatori: prezența imaginii pe ambalaj ar putea crea impresia că produsul este promovat sau recomandat oficial de Dua Lipa. Capetele de acuzare și suma cerută Dua Lipa își bazează acțiunea pe trei acuzații, potrivit sursei: încălcarea drepturilor de autor; atingere adusă reputației (drepturi de imagine/onoare); publicitate înșelătoare. Despăgubirile solicitate sunt de 15 milioane de dolari (aprox. 68 mil. lei). Artista ar fi cerut anterior companiei să oprească utilizarea fotografiei, însă, potrivit relatării, problema nu ar fi fost gestionată „corespunzător”. Până în acest moment, Samsung nu a transmis un răspuns oficial legat de acuzațiile formulate de artistă. [...]

Administrația Trump se apropie de o înțelegere de 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) cu TikTok pentru a închide un proces privind presupuse încălcări ale confidențialității copiilor, iar discuțiile includ o destinație neobișnuită a banilor: proiecte de „înfrumusețare” în Washington, potrivit South China Morning Post . Înțelegerea, relatată de ABC News pe baza unor surse „familiarizate cu subiectul”, ar soluționa un litigiu deschis de Departamentul de Justiție al SUA în 2024 împotriva TikTok și a companiei-mamă ByteDance. Casa Albă a refuzat să comenteze și a direcționat întrebările către Departamentul de Justiție, care nu a oferit imediat un răspuns, iar TikTok nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Miza: un acord de închidere a procesului și întrebarea „unde merg banii” Potrivit surselor citate de ABC News, suma din înțelegere ar urma să fie folosită pentru proiectele de „beautification” ale președintelui Donald Trump în Washington. Publicația notează că Trump a cerut Congresului 10 miliarde de dolari pentru o gamă largă de proiecte în zona Districtului Columbia. ABC News mai scrie că oficiali de la Casa Albă au discutat timp de săptămâni dacă există bază legală pentru a folosi banii, inclusiv pentru o propunere de arc de triumf de 76 de metri, în apropiere de Cimitirul Național Arlington. În mod obișnuit, astfel de înțelegeri sunt folosite pentru a sprijini victimele, amintește materialul. Ce acuză autoritățile americane Procesul din 2024 susține că, timp de ani, milioane de copii americani sub 13 ani ar fi folosit TikTok, iar platforma ar fi „colectat și păstrat” informații personale ale copiilor. Guvernul american a invocat încălcarea Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA), lege care obligă serviciile destinate copiilor să obțină consimțământul părinților pentru colectarea datelor personale ale utilizatorilor sub 13 ani. Acțiunea, la care s-a alăturat și Federal Trade Commission , a fost descrisă ca având scopul de a opri „invaziile ilegale, la scară masivă, ale confidențialității copiilor”. Departamentul de Justiție a mai susținut că TikTok ar fi permis în cunoștință de cauză copiilor să își creeze conturi obișnuite și să interacționeze pe platforma standard, colectând date fără acordul părinților. Context: presiunea de reglementare rămâne, în paralel cu reorganizarea operațiunilor din SUA Materialul amintește că ByteDance a finalizat în ianuarie un acord pentru a crea o societate mixtă cu acționariat majoritar american, cu obiectivul de a securiza datele din SUA și de a evita o interdicție asupra aplicației, folosită de peste 200 de milioane de americani. Deocamdată, detaliile finale ale înțelegerii și modul în care ar putea fi direcționați banii rămân neconfirmate oficial, în lipsa unor comentarii din partea Departamentului de Justiție, a Casei Albe sau a TikTok. [...]