Știri
Știri din categoria Justiție
Tribunalul București a respins cererea Antena Group de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) împotriva lui Florin Dumitrescu, într-un litigiu legat de o clauză contractuală privind campaniile online, potrivit HotNews. Miza economică a dosarului a fost penalitatea prevăzută în contract, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Procesul, încadrat ca având obiect „proprietate intelectuală”, a pornit de la acuzația că bucătarul ar fi făcut campanii de publicitate fără acordul scris al Antenei pentru brandul de ceasuri Breitling. În dosarul depus la instanță, Antena Group a susținut că Dumitrescu ar fi realizat 26 de promovări online fără aprobarea prealabilă, încălcând astfel clauza care impunea penalități de 100.000 de euro.
În motivarea instanței, Florin Dumitrescu a arătat că, pe parcursul colaborării cu Antena începută în 2014, nu i s-ar fi cerut în mod real să solicite acord prealabil scris pentru postările de pe conturile sale, inclusiv atunci când acestea implicau terți.
„Ca dovadă, niciodată, până la notificarea din 30.10.2023, reclamanta nu mi-a solicitat să înlătur din mediul online materialele postate în legătură cu terţii care nu fac parte din trust şi să solicit, pentru viitor, acordul prealabil scris al acesteia pentru astfel de postări”
Un element reținut în motivare este că la paginile de socializare ale lui Dumitrescu ar fi avut acces inclusiv un angajat al Antenei Group, care făcea la rândul său postări. Judecătorul a considerat că, prin comportamentul lor de-a lungul anilor, părțile au ajuns, în practică, la o regulă diferită: Antena nu mai cerea acorduri scrise înainte de postările online.
Decizia Tribunalului București vine pe fondul mai multor procese deschise de Antena Group împotriva celor trei chefi, după ce aceștia au refuzat să mai colaboreze cu Antena 1 pentru emisiunea „Chefi la cuțite”, în toamna lui 2023.
Instanța a reținut că grupul media nu ar fi invocat clauza timp de ani de zile, deși ar fi existat „sute de postări” pentru alte companii, reacția venind abia după refuzul de a continua colaborarea. În plus, potrivit motivării, instanța a apreciat că Antena ar fi folosit clauza ca instrument de presiune după ruptura dintre părți.
Separat, HotNews notează că un coleg al lui Dumitrescu, Chef Sorin Bontea, a pierdut un proces asemănător cu Antena și trebuie să plătească 100.000 de euro, însă nici acea decizie nu este definitivă.
Hotărârea în cazul lui Florin Dumitrescu poate fi atacată cu apel, astfel că riscul financiar asociat penalității nu este complet închis până la o soluție definitivă. Pentru piața media și zona de contracte cu vedete, cazul indică faptul că, dincolo de litera clauzelor, instanța poate cântări decisiv felul în care părțile au aplicat efectiv acele obligații în timp.
Recomandate
Tribunalul București decide dacă menține controlul judiciar impus primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, într-un dosar de luare de mită, potrivit Antena 3 . Miza este una operațională: măsura preventivă îi impune obligații periodice (inclusiv prezentarea la poliție), care pot afecta agenda și funcționarea curentă a Primăriei Capitalei. Ședința de judecată s-a încheiat în jurul orei 9:50, iar Ciprian Ciucu a plecat fără declarații. Ulterior, el a mers la Secția 25 de Poliție, unde avea obligația să semneze controlul judiciar. Primarul general trebuia inițial să se prezinte la ora 8:00 la Secția 25 pentru formalitățile controlului judiciar, însă termenul de la Tribunalul București era stabilit la 8:30. În acest context, a cerut o derogare pentru a merge mai întâi la instanță. De ce contează decizia instanței Controlul judiciar este o măsură preventivă care presupune, în practică, obligații și restricții impuse de anchetatori și confirmate de instanță. În cazul unui primar general, menținerea măsurii poate însemna constrângeri administrative și de program, cu efect asupra coordonării proiectelor și a activității instituției. Antena 3 notează că Ciucu a spus, după ce a fost pus sub control judiciar, că se va comporta „ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat”, invocând proiectele de la Primăria Capitalei. Acuzațiile din dosar și contextul anchetei Ciprian Ciucu a fost chemat la audieri de procurorii DNA și, după aproximativ patru ore, a fost pus sub control judiciar. Potrivit procurorilor, el este acuzat că, în campania electorală din noiembrie–decembrie 2025, ar fi primit de la doi oameni de afaceri „foloase necuvenite” constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. În material se mai arată că ancheta a pornit de la investigarea unui alt caz de corupție de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și că, în dosar, cei doi oameni de afaceri vizați se află în arest preventiv. În urma apariției dosarului, Ciucu ar fi decis să nu mai candideze pentru o funcție de conducere în interiorul PNL, pentru a nu afecta imaginea partidului. Ce urmează Instanța urmează să decidă dacă menține sau ridică măsura controlului judiciar. Antena 3 nu precizează în material momentul la care va fi anunțată hotărârea. [...]
Parchetul European a trimis în judecată doi lideri ai unei asociații din România, într-un dosar de fraudă cu fonduri Erasmus+ , după ce ar fi folosit documente falsificate pentru a deturna bani europeni, potrivit Mediafax . Miza cazului ține de mecanismul de finanțare al programului, care permite plăți în avans de până la 80% din grant, bani care rămân proprietatea UE până la acceptarea raportului final. Dosarul este instrumentat de biroul EPPO din Iași și vizează președintele și vicepreședintele unei asociații, ancheta referindu-se la șase proiecte Erasmus+. Conform informațiilor prezentate, inculpații sunt acuzați că au abuzat de plățile în avans prin prezentarea de documente falsificate, cu scopul de a folosi fondurile în interes personal. Potrivit anchetei, unele proiecte ar fi fost implementate doar parțial, iar altele nu ar fi fost implementate deloc. În plus, în anumite situații, costurile proiectelor ar fi fost „umflate” prin declarații false. Ce riscă inculpații și ce măsuri au fost luate Dacă vor fi găsiți vinovați, cei doi riscă pedepse cu închisoarea între doi și șapte ani, conform EPPO. În paralel, EPPO a dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului: au fost confiscate active, inclusiv bunuri imobiliare, un vehicul și conturi bancare, pentru a acoperi un prejudiciu estimat la 111.342 euro (aprox. 541.000 lei). Acord de recunoaștere a vinovăției pentru asociație Mediafax mai notează că asociația, printr-un reprezentant desemnat, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care trebuie aprobat de instanță. Înțelegerea prevede o sancțiune financiară și publicarea hotărârii instanței ca sancțiune suplimentară. [...]
Poliția Română a recuperat în Buzău o statuetă de patrimoniu reclamată ca furată în Germania , iar cazul deschide o anchetă transfrontalieră privind traseul bunului și eventualii intermediari, potrivit Mediafax . Obiectul, o statuetă din bronz de aproximativ 1,50 metri, a fost găsit în locuința unui bărbat de 49 de ani din localitatea Sătuc, județul Buzău. Statueta a fost identificată în urma investigațiilor derulate de polițiștii Secției de Poliție Rurală Berca, într-o acțiune coordonată de Direcția de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), după ce anchetatorii aveau informații că bunul s-ar afla pe teritoriul României. Indicii că piesa aparține unui ansamblu monumental protejat Polițiștii spun că există indicii că statueta ar aparține ansamblului monumental „ Der Dorfklatsch ” („Bârfele satului”), inclus în patrimoniul cultural național al Germaniei. Dispariția a fost reclamată de autoritățile judiciare germane la finalul anului 2025. Conform informațiilor din anchetă, bărbatul la care a fost găsită statueta ar fi cumpărat-o recent, fără ca materialul citat să precizeze de la cine sau în ce condiții. Ce urmează: stabilirea traseului și cooperare cu Germania Statueta a fost ridicată pentru continuarea cercetărilor și a fost predată ulterior Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. Anchetatorii urmăresc stabilirea traseului obiectului de patrimoniu și identificarea persoanelor care l-ar fi sustras din amplasamentul său. IGPR, prin Direcția de Investigații Criminale, va colabora cu autoritățile de aplicare a legii din Germania, schimbul de informații având ca obiectiv restituirea statuetei către statul german și continuarea anchetei privind furtul bunului de patrimoniu. [...]
Încheierea mărturiei lui Benjamin Netanyahu mută procesul într-o fază în care credibilitatea lui devine probă centrală , iar orice apărare ulterioară va fi cântărită prin prisma declarațiilor deja consemnate, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Premierul israelian și-a încheiat miercuri depoziția în procesul penal, după 98 de zile de audieri pe banca martorilor, începute în decembrie 2024. Procesul continuă cu restul martorilor apărării. După încheierea fazei de administrare a probelor, părțile vor depune concluzii scrise, iar completul de trei judecători de la Tribunalul Districtual din Ierusalim va pronunța verdictul. De ce contează: credibilitatea, firul comun al celor trei dosare Miza imediată nu mai este doar „ce s-a întâmplat”, ci dacă explicațiile lui Netanyahu rezistă confruntării cu probele. Analiza arată că procurorii au încercat să demonstreze că episoadele par „obișnuite” doar privite separat, dar, puse cap la cap, ar indica o suprapunere repetată între relații personale, interese media și decizii oficiale. Un punct recurent a fost memoria. Procurorul Yonatan Tadmor a susținut că, în anchetele poliției din dosarele 1000 și 2000, Netanyahu ar fi răspuns de 1.788 de ori că „nu își amintește”. Netanyahu a respins ideea că ar evita întrebările, afirmând: „Toată lumea are scăpări de memorie din când în când, chiar și eu.” Cele trei capete de acuzare și linia de apărare În rechizitoriul din 2020 sunt trei dosare distincte, cu acuzații diferite: Dosarul 1000 : fraudă și abuz de încredere, legat de cadouri de la oameni de afaceri, în principal Arnon Milchan. Netanyahu a susținut că darurile țin de o prietenie, nu de funcție: „Nu era despre poziția mea – era prietenie.” Disputa juridică se concentrează pe dacă relația a rămas privată sau a devenit conflict de interese, în condițiile în care Milchan ar fi cerut și sprijin oficial. Dosarul 2000 : fraudă și abuz de încredere, privind conversații înregistrate cu editorul Arnon „Noni” Mozes (Yediot Aharonot). Miza nu este existența discuțiilor (sunt pe bandă), ci dacă Netanyahu negocia efectiv un schimb sau doar îl „ținea în șah” pe Mozes. Potrivit rechizitoriului, Mozes ar fi oferit o acoperire mediatică mai favorabilă în schimbul unor pași care să restrângă Israel Hayom. Dosarul 4000 (Bezeq–Walla) : acuzație de luare de mită, plus fraudă și abuz de încredere, privind un presupus schimb între beneficii de reglementare și tratament favorabil pe site-ul Walla. Aici, procurorii au cerut instanței să deducă existența unei înțelegeri dintr-un „lanț” de contacte, solicitări și decizii, inclusiv din relatarea lui Shlomo Filber (fost director general la Ministerul Comunicațiilor, martor al acuzării). Netanyahu a negat că ar fi dat instrucțiuni sau că ar fi intervenit în conținutul editorial, declarând: „Nu i-am spus nimic lui Filber. Nu am vorbit cu el despre asta deloc.” Ce urmează și presiunea de calendar Pe lângă etapele procedurale (martori ai apărării, concluzii, verdict), analiza notează și o constrângere practică: judecătoarea Friedman-Feldman ar urma să se pensioneze în martie 2028, ceea ce poate crea presiune pentru avansarea dosarului. În acest context, mărturia lui Netanyahu devine reperul principal: apărătorii pot aduce martori și pot contesta interpretarea probelor, însă orice argument va fi raportat la versiunea pe care premierul a prezentat-o deja sub jurământ în fața instanței. Verdictul va depinde de care dintre cele două narațiuni — „conduită obișnuită” versus folosirea puterii publice mascată de etichete — se potrivește mai bine cu ceea ce a reținut completul de judecată. [...]
Un influencer din Timiș a fost reținut pentru uzurpare de calități oficiale , după ce s-a filmat pe TikTok prezentându-se drept Cristian Popescu Piedone și făcând „controale” în magazine și benzinării, potrivit Antena 3 . Cazul ridică o problemă de ordine publică și de încredere în controalele reale, în condițiile în care angajații unităților verificate l-ar fi luat în serios. Alin Borcan, cunoscut online ca „Regele TikTok-ului”, a fost reținut pentru 24 de ore și a petrecut noaptea în arestul de la Reșița. Măsura a fost luată sub acuzația de uzurpare de calități oficiale. Ce au reținut anchetatorii din filmările și acțiunile lui Potrivit informațiilor din articol, influencerul a transmis în direct pe TikTok mai multe „controale” făcute în magazine și într-o benzinărie din Timișoara, prezentându-se drept Piedone. La audieri, el ar fi spus că a fost o „provocare din online” și că regretă, mai ales pentru că angajații l-au tratat ca pe o autoritate. Ce au găsit polițiștii la percheziții În urma perchezițiilor la locuința sa din Dumbrăvița, polițiștii au descoperit: 14 cartușe letale (opt de calibru mai mare și șase de calibru mai mic); o legitimație și o insignă cu însemnele fostei Agenții Naționale Antidrog. Conform aceleiași surse, Borcan le-ar fi declarat anchetatorilor că nu știa de existența muniției. Ce urmează procedural Anchetatorii urmează să decidă dacă îl vor prezenta instanței cu propunere de arestare preventivă sau dacă vor cere o măsură mai blândă, precum controlul judiciar. Totodată, el urmează să ajungă din nou în fața anchetatorilor pentru noi audieri. [...]
Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării baza legală a cotelor de recoltare a ursului brun pentru 2026 , după ce a intrat în dezbatere sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii care stabilește metodele de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor, potrivit Agerpres . Miza este una de reglementare: șeful statului susține că actul normativ are lacune de monitorizare și sancționare și ar putea intra în conflict cu obligații europene. În sesizare, președintele arată că „nivelul de prevenție” concretizat în vânătoare anuală planificată poate fi o măsură disproporționată dacă nu este demonstrat științific că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă” și că alte soluții nu sunt suficiente. În acest context, el invocă riscul încălcării unor norme europene. Un punct central este raportarea la Directiva Habitate , care impune verificarea faptului că nu există „alternative satisfăcătoare” înainte de a se ajunge la eliminarea urșilor. Președintele susține că această condiție nu apare explicit în lege și că, prin modul de reglementare, o derogare specială ar fi transformată parțial într-un mecanism normativ, deși derogările ar trebui să rămână excepții temporare, justificate punctual. Totodată, el amintește că posibila încălcare a dreptului UE poate fi analizată în controlul de constituționalitate, prin prisma art. 148 din Constituție. Critici de tehnică legislativă: de la „lege” la operațiune administrativă Nicușor Dan mai susține că, prin stabilirea unor niveluri de prevenție și intervenție și repartizarea lor pe „numărul exact de 528 de fonduri cinegetice”, actul își pierde caracterul general și abstract, specific unei legi, și ajunge să substituie o operațiune tehnico-administrativă care ar fi trebuit adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ. În opinia sa, Parlamentul ar ajunge astfel să exercite o funcție administrativă, care aparține Executivului și are un regim distinct de procedură și control judiciar. Lipsa sancțiunilor și problema monitorizării „în timp real” Șeful statului atrage atenția și asupra interdicției recoltării femelelor însoțite de pui sub doi ani, pentru care legea nu ar prevedea o sancțiune. În sesizare, el argumentează: „O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală.” O altă critică vizează faptul că aprobarea a 859 de exemplare ca nivel de prevenție la nivel național, fără un sistem de monitorizare digital „în timp real” (de tip bază de date accesibilă simultan gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților), ar face imposibilă respectarea plafonului. Președintele mai arată că, în lipsa unui mecanism care să blocheze automat extragerile după atingerea numărului alocat unui fond și în absența sancțiunilor pentru depășire, cadrul ar permite implicit depășirea cotelor. Ce prevede legea trimisă la controlul CCR Actul normativ supus controlului de constituționalitate modifică și completează OUG nr. 81/2021 și aprobă pentru anul 2026: 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național; 110 exemplare de urs brun ca nivel de intervenție la nivel național. Față de anul 2024, legea majorează nivelul de prevenție de la 426 la 859 exemplare și nivelul de intervenție de la 55 la 110 exemplare. Legea mai stabilește că recoltarea din cota de prevenție este interzisă pe teritoriile unde vânătoarea este interzisă potrivit Legii nr. 407/2006. De asemenea, reglementează regimul bunurilor rezultate (blană și craniu) pentru exemplarele extrase, inclusiv situațiile în care acestea rămân în gestiunea gestionarului sau se predau Gărzii forestiere și devin proprietatea privată a statului, în condițiile descrise în actul normativ. Decizia CCR nu este menționată în materialul citat; rămâne de văzut dacă instanța constituțională va valida forma actuală a legii sau va impune corecții care să întărească obligațiile de monitorizare, sancționare și compatibilitate cu dreptul UE. [...]
