Știri
Știri din categoria Justiție
Un judecător federal din Texas a decis că Craig Federighi trebuie să predea documente în procesul antitrust al xAI. Potrivit AppleInsider, șeful diviziei de inginerie software a Apple a fost desemnat „custodian” (persoană identificată ca având acces la informații și documente relevante pentru procedura de „discovery”, etapa de strângere a probelor), în litigiul inițiat de companiile lui Elon Musk împotriva Apple și OpenAI.
Procesul, deschis în august 2025 de xAI, vizează presupusa influență a parteneriatului Apple–OpenAI asupra poziționării Grok în App Store. Reclamanții susțin că Apple ar fi favorizat ChatGPT în clasamente, în detrimentul Grok și al aplicației X, printr-un presupus bias în algoritmii de ierarhizare.
Într-o depunere la U.S. District Court for the Northern District of Texas din 13 mai, X Corp și xAI au cerut ca Federighi și CEO-ul Tim Cook să fie desemnați „custodians”, argumentând că ambii ar fi luat „decizii strategice, la nivel înalt” privind acordul Apple–OpenAI.
Instanța a acceptat desemnarea lui Federighi, reținând că acesta ar putea avea „probe relevante unice”, inclusiv pe zona integrării serviciilor OpenAI în Apple Intelligence, unde ar fi fost un decident important. În schimb, cererea privind desemnarea lui Tim Cook a fost respinsă: judecătorul a arătat că nu există o explicație pentru ce dovezi relevante „unice” ar putea aduce Cook, dincolo de ce ar fi deja disponibil sau de ce ar putea furniza Federighi.
Consecința imediată: Federighi trebuie să furnizeze documentele relevante solicitate în procedura de „discovery” până la 17 iunie 2026.
Instanța a respins și o solicitare a xAI prin care Apple ar fi fost obligată să producă toate documentele despre politicile interne privind utilizarea de către angajați a inteligenței artificiale generative și a „chatboților” (programe care generează răspunsuri automate în limbaj natural).
Motivarea instanței, redată de publicație, este că nu e limpede cum ar fi relevante aceste politici interne pentru acuzațiile antitrust: utilizarea IA de către angajați nu ar influența direct clasamentele din App Store. xAI a susținut că Apple ar promova public siguranța produselor OpenAI, dar ar impune intern limite și reguli; judecătorul a respins ideea că astfel de „garduri de protecție” ar echivala cu o denaturare a siguranței și confidențialității pentru public.
Nu toate solicitările din dosar au venit de la xAI. Conform AppleInsider, OpenAI a cerut ca Elon Musk să prezinte e-mailuri de la Tesla și SpaceX, precum și alte comunicări, până la 3 iunie. Instanța a admis această cerere.
În ansamblu, deciziile instanței indică o accelerare a fazei de probatoriu, cu termene apropiate și cu o delimitare mai strictă a tipurilor de documente considerate relevante pentru acuzațiile antitrust legate de App Store și de acordul Apple–OpenAI.
Recomandate
Apple nu a reușit să restrângă procesul colectiv din Marea Britanie privind iCloud, iar miza poate ajunge la 4,1 miliarde de dolari (aprox. 18,9 miliarde lei) , după ce instanța specializată în concurență a acceptat că pot cere despăgubiri inclusiv utilizatorii care nu au plătit abonament, potrivit AppleInsider . Acțiunea a fost inițiată de organizația de protecție a consumatorilor Which ?, care acuză Apple că ar fi încălcat legislația britanică a concurenței și și-ar fi abuzat poziția dominantă prin limitarea posibilității ca iOS și iPadOS să folosească furnizori alternativi de cloud cu același nivel de integrare, împingând utilizatorii către iCloud și către prețuri considerate „umflate”. Decizia care extinde aria despăgubirilor Apple a încercat să limiteze procesul doar la utilizatorii din Regatul Unit care au plătit efectiv pentru stocare iCloud. Demersul a eșuat, iar cazul merge mai departe către judecată. Competition Appeal Tribunal (CAT) a decis, cu vot 2 la 1, că este aplicabilă teoria „Forgone Consumer Surplus” (FCS) — un concept juridic prin care se pot cere despăgubiri și pentru consumatori care ar fi cumpărat un serviciu la un preț „corect”, dar ar fi renunțat din cauza unui preț considerat necompetitiv și a lipsei unei alternative adecvate. Consecința practică: procesul ar putea acoperi atât utilizatori plătitori, cât și neplătitori de iCloud, dacă au folosit serviciul în perioada vizată. Cine ar putea primi bani și în ce condiții Which? susține că „aproximativ 40 de milioane” de utilizatori iCloud din Marea Britanie ar putea fi eligibili pentru compensații, dacă acțiunea are succes. Publicația notează că ar fi vorba de utilizatori care au folosit iCloud „la sau după 8 noiembrie 2018”. Într-o postare pe rețele sociale citată de AppleInsider, Which? afirmă că utilizatorii ar putea primi echivalentul a 95 de dolari (aprox. 437 lei) fiecare, în scenariul în care câștigă procesul. De ce contează: precedent pentru procese bazate pe „achiziții ipotetice” Dincolo de suma totală, cazul este urmărit pentru potențialul de precedent: unul dintre membrii tribunalului a avertizat că o astfel de abordare ar putea deschide calea către „o multitudine” de litigii similare, construite pe ideea unor cumpărări ipotetice (clienți care „ar fi cumpărat” la un alt preț). Apple a respins acuzațiile încă din 2024 și a transmis atunci că va contesta în instanță orice susținere că practicile iCloud ar fi anticoncurențiale. O decizie finală nu este iminentă: potrivit sursei, ar putea trece luni până la un verdict. [...]
Apple cere Curții Supreme să oprească temporar următoarea etapă a litigiului cu Epic, pentru a evita stabilirea rapidă a unui comision la plățile făcute în afara App Store , potrivit 9to5Mac . Miza imediată este dacă și în ce condiții Apple poate percepe un comision pentru achizițiile realizate prin linkuri externe, iar compania susține că, dacă procedura continuă acum, ar putea fi obligată să își apere modelul de comisionare „sub eticheta” unei condamnări pentru sfidarea instanței și să divulge informații comerciale sensibile. De ce vrea Apple „pauză” și ce ar opri concret Apple a depus la Curtea Supremă o cerere de suspendare (stay) a mandatului Curții de Apel din Circuitul 9 , care ar trimite dosarul înapoi la instanța de fond pentru a decide ce comision poate percepe Apple pentru cumpărăturile făcute în afara App Store. În esență, compania argumentează că: calificarea de „contempt” (sfidarea instanței) este nejustificată, deoarece ordonanța din 2021 nu menționa comisioanele App Store; menținerea acestei calificări în dosar îi afectează poziția în procedura de rejudecare (remand); ordonanța ar fi fost extinsă în mod necorespunzător dincolo de Epic Games, către toți dezvoltatorii care distribuie aplicații în vitrina App Store din SUA; dacă procesul merge mai departe acum, Apple ar suferi un prejudiciu ireparabil, inclusiv prin riscul de a fi obligată să își litigieze comisionul sub „stigmatul” sfidării instanței și prin posibila divulgare de informații de business. Apple mai susține că decizia Circuitului 9 ar intra în conflict cu abordări din alte instanțe, deoarece ar permite sancționarea pentru încălcarea „spiritului” unei ordonanțe, nu a textului ei. Context: de la linkuri externe la disputa despre comision Cazul pleacă de la o ordonanță din 2021 care a interzis Apple să blocheze dezvoltatorii să includă în aplicații butoane sau linkuri către mecanisme alternative de plată și să comunice cu utilizatorii despre aceste opțiuni folosind date de contact obținute în aplicație. În 2025, instanța federală din Districtul de Nord al Californiei a constatat Apple în sfidarea instanței pentru modul în care a implementat ordonanța. După intrarea în vigoare a ordonanței, Apple și-a actualizat regulile App Store permițând linkurile, dar aplicând în continuare un comision, stabilind o taxă de până la 27%. Instanța a considerat că această taxă ar încălca „spiritul” ordonanței, chiar dacă textul nu menționa explicit comisioanele. Ulterior, dosarul a ajuns la Circuitul 9, care a inversat regula de „comision zero” a instanței de fond și a trimis cazul înapoi pentru a se stabili ce comision poate percepe Apple. Ce se întâmplă între timp: Apple spune că nu cere blocarea ordonanței Apple afirmă că nu solicită suspendarea ordonanței în sine și că va continua să nu perceapă comisioane pentru achizițiile făcute în afara App Store pe durata revizuirii, susținând astfel că Epic nu ar suferi un prejudiciu imediat dacă procedura este pusă pe pauză. Compania mai arată că lucrează la depunerea unei cereri formale prin care Curtea Supremă să accepte să judece cazul; dacă suspendarea nu este acordată, Apple cere ca această solicitare să fie tratată ca o astfel de cerere. Reacția Epic și dimensiunea „globală” invocată de Apple Într-o reacție publică, CEO-ul Epic Games, Tim Sweeney, a susținut că demersul Apple ar face parte dintr-o strategie de tergiversare și a legat disputa din SUA de efecte mai largi pentru dezvoltatori și consumatori. În paralel, Apple argumentează în documentele depuse că autorități de reglementare din mai multe țări urmăresc cazul pentru a decide ce comision ar trebui permis și în alte jurisdicții, avertizând că o rată stabilită de instanța de fond ar putea deveni „practic dificil—dacă nu imposibil—de schimbat” ulterior în piețele care monitorizează îndeaproape procedura. Ce urmează Următorul pas depinde de decizia Curții Supreme privind suspendarea mandatului Circuitului 9. Dacă suspendarea este acordată, rejudecarea la instanța de fond privind nivelul comisionului pentru plățile externe ar fi amânată; dacă nu, dosarul ar reveni la instanța de fond pentru a stabili ce poate percepe Apple pentru achizițiile făcute în afara App Store. [...]
Reținerea șefului Autorității Vamale Române pune presiune pe conducerea instituției într-un moment de reorganizare , după ce Mihai Savin a fost ridicat de procurori împreună cu alte două persoane din cadrul AVR, într-o acțiune a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, potrivit Digi24 . Acțiunea procurorilor a vizat centrala Vămii din București și, potrivit informațiilor apărute în spațiul public, și Galați. În dosar ar fi fost reținuți, pe lângă președintele instituției, un consilier și un alt funcționar, conform relatărilor din presa centrală. Ce se știe despre acuzații, din informațiile apărute public Euronews scrie, citând surse, că dosarul ar avea legătură cu suspiciuni de abuz și fals, în contextul unei intervenții pentru a ajuta un consilier să evite sancțiuni rutiere. Potrivit aceleiași surse, ar fi fost emis un ordin retroactiv pentru a susține că angajații se aflau într-o misiune oficială, document care ar fi fost folosit ulterior pentru justificări în instanță, faptă care „ar putea intra” la uz de fals. HotNews relatează că Savin ar fi fost reținut într-un caz de fals și uz de fals, în legătură cu un ordin de misiune emis retroactiv pentru a sprijini recuperarea permisului unui angajat. De ce contează: risc operațional și de credibilitate pentru o instituție-cheie Autoritatea Vamală Română are un rol central în controlul fluxurilor de mărfuri și în aplicarea reglementărilor la frontieră, iar o anchetă penală care vizează chiar vârful conducerii poate complica funcționarea internă și poate afecta credibilitatea instituției, inclusiv în relația cu mediul de afaceri. În plus, cazul apare pe fondul unor schimbări recente: HotNews notează că Mihai Savin a fost numit președinte al AVR la final de ianuarie, după ce ocupase funcția de vicepreședinte, și amintește că Guvernul a aprobat la început de aprilie reorganizarea Autorității Vamale Române. Ancheta este în desfășurare, iar, la acest moment, informațiile privind faptele concrete și pașii următori ai procurorilor sunt prezentate în principal pe baza unor surse citate de presă, în lipsa unor detalii complete publice din partea anchetatorilor în materialul Digi24. [...]
Tribunalul București a respins cererea Antena Group de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) împotriva lui Florin Dumitrescu , într-un litigiu legat de o clauză contractuală privind campaniile online, potrivit HotNews . Miza economică a dosarului a fost penalitatea prevăzută în contract, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Procesul, încadrat ca având obiect „proprietate intelectuală”, a pornit de la acuzația că bucătarul ar fi făcut campanii de publicitate fără acordul scris al Antenei pentru brandul de ceasuri Breitling. În dosarul depus la instanță, Antena Group a susținut că Dumitrescu ar fi realizat 26 de promovări online fără aprobarea prealabilă, încălcând astfel clauza care impunea penalități de 100.000 de euro. De ce a contat „practica” dintre părți, nu doar clauza din contract În motivarea instanței, Florin Dumitrescu a arătat că, pe parcursul colaborării cu Antena începută în 2014, nu i s-ar fi cerut în mod real să solicite acord prealabil scris pentru postările de pe conturile sale, inclusiv atunci când acestea implicau terți. „Ca dovadă, niciodată, până la notificarea din 30.10.2023, reclamanta nu mi-a solicitat să înlătur din mediul online materialele postate în legătură cu terţii care nu fac parte din trust şi să solicit, pentru viitor, acordul prealabil scris al acesteia pentru astfel de postări” Un element reținut în motivare este că la paginile de socializare ale lui Dumitrescu ar fi avut acces inclusiv un angajat al Antenei Group, care făcea la rândul său postări. Judecătorul a considerat că, prin comportamentul lor de-a lungul anilor, părțile au ajuns, în practică, la o regulă diferită: Antena nu mai cerea acorduri scrise înainte de postările online. Context: litigii după ruptura de la „Chefi la cuțite” Decizia Tribunalului București vine pe fondul mai multor procese deschise de Antena Group împotriva celor trei chefi, după ce aceștia au refuzat să mai colaboreze cu Antena 1 pentru emisiunea „Chefi la cuțite”, în toamna lui 2023. Instanța a reținut că grupul media nu ar fi invocat clauza timp de ani de zile, deși ar fi existat „sute de postări” pentru alte companii, reacția venind abia după refuzul de a continua colaborarea. În plus, potrivit motivării, instanța a apreciat că Antena ar fi folosit clauza ca instrument de presiune după ruptura dintre părți. Separat, HotNews notează că un coleg al lui Dumitrescu, Chef Sorin Bontea, a pierdut un proces asemănător cu Antena și trebuie să plătească 100.000 de euro, însă nici acea decizie nu este definitivă. Ce urmează Hotărârea în cazul lui Florin Dumitrescu poate fi atacată cu apel, astfel că riscul financiar asociat penalității nu este complet închis până la o soluție definitivă. Pentru piața media și zona de contracte cu vedete, cazul indică faptul că, dincolo de litera clauzelor, instanța poate cântări decisiv felul în care părțile au aplicat efectiv acele obligații în timp. [...]
Parchetul European a cerut sechestru de 18 milioane de euro într-o anchetă de fraudă cu TVA în Germania, după percheziții și o arestare, potrivit Stirile Pro TV . Dosarul vizează o schemă de tip „carusel” (tranzacții în lanț între firme din mai multe state, folosite pentru a evita plata TVA) estimată la 18 milioane de euro (aprox. 90 milioane lei). Procurorii EPPO din Frankfurt au făcut percheziții la sediile unei societăți din landurile Saarland și Saxonia, inclusiv în depozite, precum și la domiciliile a patru suspecți. O persoană a fost arestată, fiind suspectată că ar fi organizat frauda. Cum ar fi funcționat schema și ce bunuri erau vizate În comunicatul EPPO citat de Știrile Pro TV, anchetatorii descriu o presupusă fraudă de tip „carusel” în domeniul TVA, legată de vânzarea de „dispozitive electronice de mici dimensiuni”. Potrivit procurorilor europeni, compania investigată ar fi cumpărat bunuri de la furnizori germani și le-ar fi vândut către așa-numiți „comercianți dispăruți” din Italia, Țările de Jos, Portugalia și Slovacia. EPPO susține că: o parte dintre furnizorii germani ar fi acționat ca „societăți-tampon”, folosind facturi false pentru a ascunde schema; în alte situații, furnizorii direcți sunt suspectați că ar fi emis facturi pentru tranzacții care nu au avut loc; cel puțin o parte dintre bunuri ar fi circulat repetat în rețea, fiind revândute prin intermediari înapoi către furnizorii inițiali. „Este vorba despre o presupusă fraudă de tip «carusel» în domeniul TVA – o schemă infracțională complexă care profită de normele UE privind tranzacțiile transfrontaliere între statele membre, întrucât acestea sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA) – care implică vânzarea de dispozitive electronice de mici dimensiuni.” Miza financiară și perioada investigată Conform probelor invocate de EPPO, suspecții ar fi participat „în cunoștință de cauză” la schema frauduloasă și ar fi dedus ilegal TVA din facturile emise în lanțul de tranzacții. Totodată, societatea suspectată ar fi solicitat rambursări nejustificate de TVA de aproximativ 18 milioane de euro în perioada 2019–2023. Cine a sprijinit investigația și ce urmează Perchezițiile și măsurile de investigație au fost sprijinite de birouri de investigații fiscale din Saarbrücken, Trier, Neustadt an der Weinstraße și Chemnitz, precum și de unități de poliție din Saarland și Zwickau, mai arată comunicatul. EPPO precizează că toate persoanele implicate sunt considerate nevinovate până la o decizie a instanțelor competente din Germania. Parchetul European este instituția independentă a UE responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii. [...]
DNA a trimis în judecată un lot de 31 de persoane și firme într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 120.479.520,47 lei , legat de achiziții publice la prețuri supraevaluate derulate prin Economat Sector 5 , potrivit Agerpres . Printre inculpați se află Marian Daniel Vanghelie, fost primar și, la data faptelor, consilier local în Sectorul 5. Cazul vizează, conform rechizitoriului, modul în care în perioada 2018–2020 ar fi fost derulate achiziții de bunuri la prețuri supraevaluate de către SC Economat Sector 5 SRL, prin intermediul unor societăți comerciale controlate de membrii unui grup infracțional organizat. Miza economică: prejudiciu de peste 120 milioane lei în achiziții publice Anchetatorii susțin că demersurile investigate ar fi produs un prejudiciu total de 120.479.520,47 lei în dauna Primăriei Sectorului 5, a SC Economat Sector 5 SRL și a altor instituții publice din subordinea autorităților locale. Potrivit DNA, foloasele necuvenite ar fi fost obținute prin achiziții „în condiții nelegale” și la suprapreț, pentru produse precum: tarabe pentru piețe; nebulizatoare; obiecte de papetărie; produse de curățenie; produse alimentare; cântare comerciale; măști FFP2 și geluri dezinfectante. Cum ar fi funcționat mecanismul, potrivit procurorilor DNA arată că, la finalul anului 2018, Marian Daniel Vanghelie, Marian Leonard Petre (director general al Economat Sector 5 la data faptelor) și un alt inculpat (V.P.) ar fi constituit un grup infracțional organizat, la care ar fi aderat ulterior și administratori ai unor societăți comerciale. Conform acuzațiilor, firme controlate de membrii grupului ar fi cumpărat bunuri de la furnizori și le-ar fi revândut către Economat Sector 5 la suprapreț, atât direct, cât și prin „circuite comerciale succesive”, cu firme interpuse controlate de aceleași persoane. Ulterior, Economat Sector 5 ar fi comercializat produsele către entități aflate în subordinea Primăriei Sectorului 5 sau a Consiliului Local Sector 5, inclusiv către societăți și instituții publice din sector și unități de învățământ. Cine este trimis în judecată și pentru ce fapte (pe scurt) Procurorii au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a 31 de persoane fizice și juridice . În comunicatul citat sunt menționați, între alții: Marian Daniel Vanghelie – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (26 de acte materiale); Marian Leonard Petre – acuzat, între altele, de constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (55 de acte materiale), plus alte forme de participație; V.P. – acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată (16 acte materiale); mai mulți directori și responsabili din entități publice locale (inclusiv societăți și instituții din subordinea Sectorului 5), acuzați de abuz în serviciu sau complicitate, în forme continuate, cu număr de acte materiale indicat în comunicat. Ce urmează Trimiterea în judecată înseamnă că dosarul intră în faza de judecată, unde instanța va analiza acuzațiile și probele. În informațiile transmise nu sunt precizate, deocamdată, termenele de judecată sau instanța sesizată. [...]
