Știri
Știri din categoria Justiție
Instanța a anulat o datorie fiscală de 105,4 milioane lei pentru Robert Negoiță, după ce a desființat parțial acte emise de ANAF încă din 2009, potrivit Mediafax. Decizia are impact direct asupra unei dispute fiscale vechi, asociată public cu „datoria de 50 de milioane de euro”, și poate fi atacată cu recurs.
Hotărârea nr. 835/2026 a fost pronunțată luni, 18 mai 2026, iar soluția a fost pusă la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței. Completul a anulat în parte decizia de soluționare a contestației nr. 334 din 17 noiembrie 2021 și a desființat decizia de impunere nr. 867213 din 2 decembrie 2009, precum și raportul de inspecție fiscală nr. 867185 din 27 noiembrie 2009, în ceea ce privește suma de 105.429.067 lei.
Din totalul anulat, instanța a reținut:
În minută se arată și că reclamantul „își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată”.
„Admite cererea de chemare în judecată. Anulează în parte decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 şi raportul de inspecţie fiscală 867185/27.11.2009, respectiv în ceea ce priveşte suma de 105.429.067 lei (...) Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.”
Litigiul dintre Robert Negoiță și ANAF datează din 2009, când au fost emise raportul de inspecție și decizia de impunere contestate. Mediafax notează că disputa a fost considerată una dintre cele mai cunoscute confruntări fiscale ale lui Negoiță cu autoritățile, suma fiind echivalată cu aproximativ 50 de milioane de euro.
În același timp, în declarația de avere, ANAF apare cu o datorie totală de 274.579.273 lei, din care instanța a anulat acum 105.429.067 lei.
Decizia nu este definitivă: hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, iar cererea se depune la Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.
Recomandate
Curtea de Apel București a obligat AEP să-i ramburseze lui Nicușor Dan 930.000 de lei , după ce a anulat decizia prin care Autoritatea Electorală Permanentă refuzase decontarea unei părți din cheltuielile din campania prezidențială, potrivit Digi24 . Hotărârea instanței vizează direct mecanismul de rambursare a cheltuielilor electorale și limitele în care AEP poate invalida sume solicitate la decontare. În acest caz, instanța a admis cererea lui Nicușor Dan și a stabilit că AEP trebuie să returneze banii contestați. Ce a decis instanța și ce sumă trebuie plătită Decizia Curții de Apel București obligă AEP să ramburseze suma de 930.000 de lei , reprezentând cheltuieli electorale efectuate în campania pentru alegerile prezidențiale de anul trecut. Din informațiile prezentate, instanța a anulat decizia AEP de nerambursare și a dispus returnarea sumei către reclamant. De ce contează: controlul AEP asupra decontărilor, sub verificare în instanță Cazul este relevant pentru modul în care sunt validate și decontate cheltuielile electorale, întrucât arată că deciziile AEP privind invalidarea unor sume pot fi întoarse în contencios administrativ, cu efect financiar direct asupra instituției (plata rambursării). În materialul citat, se arată că AEP refuzase rambursarea sumei contestate, iar Nicușor Dan a deschis proces pentru recuperarea banilor. Ce urmează În forma prezentată, hotărârea nu este descrisă ca fiind definitivă în textul Digi24; informația privind posibilitatea de contestare apare în relatări similare din alte surse, însă nu este detaliată aici. Prin urmare, rămâne neclar din acest material dacă AEP va ataca decizia și în ce termen. [...]
Reținerea patronului unui site pentru șantaj ridică un risc penal direct pentru activitatea editorială și pentru relația cu mediul de afaceri , după ce un bărbat care administrează un portal online ar fi cerut bani pentru a nu publica materiale defăimătoare, potrivit informațiilor relatate de Agerpres . Conform unor surse judiciare citate de agenția de presă, bărbatul reținut este administrator al site-ului tabloidvip.ro . Acesta ar fi solicitat de la un om de afaceri suma de 25.000 de lei pentru a nu publica în mediul online articole defăimătoare. Omul de afaceri l-ar fi denunțat, iar suspectul a fost prins marți în flagrant de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale , în fața unui restaurant din București. Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore. Miercuri, acesta urmează să fie dus la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru audieri, mai notează sursa citată. Potrivit acelorași surse judiciare, bărbatul este recidivist și ar avea o condamnare de cinci ani primită în Belgia pentru furt, uzurpare de calități oficiale și constituire de grup infracțional organizat; o parte din pedeapsă ar fi fost executată în străinătate, iar restul în România, după transfer într-un penitenciar. [...]
Parchetul European estimează că ancheta „ Pfizergate ” ar putea fi închisă în 2026 , un dosar cu miză de reglementare pentru modul în care instituțiile UE au gestionat achizițiile de vaccinuri în pandemie, potrivit Mediafax . Șefa Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kovesi, a declarat într-un interviu pentru G4Media că investigația privind contractele de achiziție a vaccinurilor împotriva COVID-19 este încă în desfășurare și se află „în lucru la colegii din Belgia”. Dosarul este supervizat de o cameră permanentă din care Kovesi spune că nu face parte, dar speră ca acesta să fie închis în acest an. „Ancheta este în desfășurare, este în lucru la colegii din Belgia. Ancheta este supervizată de o cameră permanentă, din care eu nu fac parte, dar acest dosar va fi închis, sper, în acest an.” De ce durează și ce verifică EPPO Kovesi afirmă că lipsa unei soluționări, deși dosarul a fost deschis în urmă cu trei ani, ține de complexitate și de resurse. Ea a precizat că EPPO nu investighează „oportunitatea” încheierii contractelor, ci încearcă să stabilească faptele pe baza evaluărilor și informațiilor obținute de la instituții europene. În anchetă, EPPO a încercat să implice mai multe structuri la nivel european, inclusiv OLAF, Curtea de Conturi și directorate ale Comisiei Europene, pentru a obține evaluări și a reconstrui ce s-a întâmplat, conform declarațiilor citate de Mediafax. Conexiuni în afara UE și volumul probelor Șefa EPPO a mai spus că dosarul are legături care depășesc teritoriul statelor membre și include o conexiune cu un stat terț, Statele Unite, ceea ce complică obținerea de informații, întrucât cooperarea presupune timpi de așteptare similari celor întâlniți de procurorii naționali. Potrivit acesteia, au avut loc „multe audieri” și s-au administrat „foarte multe probe”, inclusiv în legătură cu funcționarea Comisiei Europene, iar anchetatorii trebuie să verifice „fiecare” dintre numeroasele acuzații legate de contracte. Mesajele von der Leyen – Pfizer, parte din investigație Întrebată despre schimburile de mesaje dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și conducerea Pfizer, Kovesi a confirmat că acest aspect este investigat și că există și plângeri în instanță pe această temă. „Este un aspect pe care noi trebuie să-l verificăm… Ne uităm și la acest aspect, îl investigăm cu siguranță.” Kovesi a insistat, totodată, asupra independenței EPPO față de guvernele naționale și instituțiile europene, susținând că instituția aplică aceleași reguli indiferent de funcția persoanei investigate. [...]
Predarea din Rusia a lui Vasile Rodideal deblochează executarea unei pedepse definitive de 12 ani și 6 luni , într-un caz care arată că, cel puțin punctual, cooperarea polițienească internațională poate funcționa și pe relația cu un stat din afara UE. Potrivit Digi24 , bărbatul, în vârstă de 65 de ani, urmărit internațional în categoria „ Most Wanted ”, a fost adus luni în România. Rodideal, născut în Republica Moldova, a fost condamnat la 12 ani și 6 luni de închisoare pentru mai multe infracțiuni, între care constituirea și susținerea unei grupări de criminalitate organizată, deținerea fără drept de muniție destinată armelor de război și instigare la omor calificat, instigare neurmată de executare. În listă mai apar instigare la deținerea unei bancnote false în vederea punerii în circulație și conducerea unui autoturism pe drumurile publice în condițiile suspendării temporare a dreptului de a conduce, conform anunțului Poliției Române citat de publicație. Ce s-a întâmplat, concret Extradarea a avut loc „în urma cooperării” prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Poliției Române și al organelor judiciare, împreună cu autorități din mai multe state, mai notează Digi24. După aducerea în țară, bărbatul a fost dus într-o unitate de detenție pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei. De ce contează Cazul are relevanță operațională pentru sistemul de aplicare a legii: predarea permite trecerea de la o condamnare definitivă, dar neexecutată, la executarea efectivă a pedepsei. În același timp, arată rolul cooperării polițienești internaționale în localizarea și aducerea în țară a persoanelor urmărite, inclusiv din jurisdicții în care astfel de proceduri sunt, de regulă, mai complicate. [...]
Laura Codruța Kovesi spune că blocarea extinderii Parchetului European a devenit o decizie politică , ceea ce riscă să limiteze capacitatea instituției de a investiga fraude cu fonduri UE, potrivit unui interviu publicat de G4Media . Șefa EPPO (Parchetul European) afirmă că, în ultimii trei ani, a observat o reticență la nivel politic de a crește resursele, deși volumul de activitate rămâne ridicat. În interviu, Kovesi descrie construcția „de la zero” a instituției europene începând din 2019 și susține că EPPO funcționează încă sub nivelul de buget și personal care ar fi fost necesar „de la început”. Ea compară dezvoltarea instituției cu o construcție făcută „prin peticire”, prin adăugiri succesive, și avertizează că EPPO este „chiar la limită” din perspectiva resurselor. Miza: capacitatea de investigare și protecția banilor europeni Kovesi leagă direct resursele de eficiența anchetelor privind utilizarea fondurilor UE și spune că publicarea datelor statistice a deranjat la nivel înalt, pentru că ar arăta că „banii europeni de fapt nu sunt protejați” și că problema corupției și a fraudelor nu este specifică unei regiuni a Europei. Tot în acest context, ea afirmă că a auzit „chiar de la nivel foarte înalt al Comisiei Europene ” solicitarea de a nu mai publica statistici, pe motiv că ar alimenta euroscepticismul înainte de alegeri. Ce solicitări de personal invocă și ce răspuns spune că a primit Kovesi afirmă că i-a cerut la începutul anului fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu , suplimentarea numărului de procurori europeni cu încă zece, dar că nu a primit un răspuns ferm. Ea mai spune că a trimis o scrisoare anul trecut și că răspunsul primit a fost „nici da, nici ba”, cu trimitere la posibile schimbări de competență odată cu revizuirea regulamentului. Pe lângă procurori, Kovesi menționează nevoia de resurse suplimentare, inclusiv polițiști, pentru ca instituția să fie „performantă”. Presiuni și intimidare: episodul scrisorii de amenințare În relatarea sa despre începutul mandatului la Bruxelles, Kovesi spune că, în 2019, a primit la hotel o scrisoare de amenințare chiar în ziua unui interviu, pe care a interpretat-o ca pe un semn de intimidare, în condițiile în care locația nu era cunoscută public. Context european: posibila intrare a Ungariei în EPPO Kovesi spune că este îngrijorată de scenariul în care Ungaria ar intra în EPPO, „ceea ce ar fi formidabil”, dar bugetul instituției ar rămâne neschimbat, amplificând presiunea pe resursele deja limitate. Interviul publicat de G4Media este primul episod (aprox. 20 de minute) dintr-o serie despre cei șapte ani ai Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European. [...]
Laura Codruța Kovesi spune că presiunile politice au vizat inclusiv transparența Parchetului European , după ce un fost comisar european i-ar fi cerut să nu mai publice date statistice despre fraudele cu fonduri UE, pentru a nu alimenta euroscepticismul, potrivit Libertatea . Într-un interviu acordat G4Media.ro la finalul celor șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO), Kovesi afirmă că, în ultimii trei ani, a observat „o decizie politică clară de a nu crește capacitatea de investigare” a instituției. Mesajul ei: susținerea pentru o justiție „independentă și credibilă” ar scădea atunci când anchetele ajung „la cineva din anturajul” decidenților. Presiuni pentru a limita publicarea statisticilor Kovesi spune că a fost surprinsă de reacțiile unor oficiali europeni la publicarea statisticilor privind fraudele cu fonduri europene și relatează că i s-a cerut să nu mai publice datele, pe motiv că „urmează alegerile” și că cetățenii „o să creadă că suntem corupți”. Ea precizează că discuția a avut loc cu fostul comisar european pentru buget, Johannes Hahn . În interpretarea șefei EPPO, publicarea cifrelor a arătat că problemele de fraudă și corupție nu sunt specifice doar estului Europei, ci există în toate statele membre. Capacitate de investigare și resurse: „instituția funcționează încă la limită” Kovesi leagă presiunile politice și de subfinanțarea instituției, descriind începuturile EPPO după numirea sa la Bruxelles, în 2019, când bugetul și schema de personal erau foarte reduse. Ea afirmă că instituția funcționează „încă la limită” și că resursele sunt insuficiente raportat la volumul de activitate, adăugând că nu s-a ajuns la bugetul care ar fi trebuit să existe de la început. Kovesi avertizează, totodată, că situația ar deveni și mai dificilă dacă Ungaria ar intra în EPPO fără o suplimentare a resurselor. România: cerere de suplimentare a procurorilor delegați În interviu, Kovesi afirmă că i-a cerut fostului ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, suplimentarea numărului de procurori europeni delegați din România. „Am cerut să agreăm încă un număr de 10 procurori și am primit un răspuns, să vedem dacă se schimbă competența cu revizuirea regulamentului.” Ea subliniază că EPPO are nevoie nu doar de procurori, ci și de polițiști și alte resurse pentru a funcționa eficient. În ansamblu, declarațiile indică o tensiune între nevoia de transparență și capacitate operațională a EPPO și reticența politică față de extinderea investigațiilor și expunerea publică a dimensiunii fraudelor cu bani europeni. [...]
