Știri
Știri din categoria Infrastructură
Programul de reabilitare a gărilor a fost redus de la 47 la 22 de stații, iar în multe locuri lucrările întârzie sau nu au început, potrivit Euronews România, într-un material din campania „România pierde trenul”.
Inițial, CFR și autoritățile au avut în vedere modernizarea a 47 de gări, în principal cu finanțare europeană. Ulterior, pe baza valorilor rezultate din studiile de fezabilitate, s-a constatat că bugetul nu acoperă toate investițiile, astfel că lista a fost redusă la 22 de stații. Din acestea, au fost semnate contracte pentru 20, însă semnarea nu s-a tradus automat în șantiere deschise și ritm de execuție.
Un exemplu este gara din Sinaia, unde, deși există finanțare „cel puțin în teorie”, lucrările nu începuseră la momentul filmării. Jurnalistul Euronews Andre Rotaru indică o valoare de 3,6 milioane de lei pentru proiectare și execuție și arată că proiectul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în mai 2023, fără ca lucrările să fi demarat. Contractul dintre CFR și constructor a fost semnat în februarie 2024, cu 6 luni pentru proiectare și un an și jumătate pentru execuție, ceea ce ar fi însemnat finalizarea în februarie 2026, termen care nu a fost respectat.
La Bușteni, o altă gară inclusă pe lista de reabilitare, materialul consemnează că există activitate pe șantier, iar muncitorii intervievați vorbesc despre un termen de un an și jumătate și despre faptul că lucrările ar fi început cu aproximativ două săptămâni înainte. În paralel, condițiile pentru călători rămân precare, inclusiv la nivelul dotărilor de bază din zona de așteptare.
Reducerea programului este explicată de Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care afirmă că proiectele au pornit în faza de studii de fezabilitate în 2022–2023, au fost aprobate, dar „banii nu sunt suficienți”, motiv pentru care programul a fost restrâns la 22 de stații. Euronews anunță că detalii despre gările rămase în afara finanțării și despre distribuția regională a investițiilor urmează să fie prezentate într-un episod viitor al campaniei.
Recomandate
Lucrările la Tunelul Balota au început, după emiterea autorizației de construire pe 28 mai, un pas operațional care extinde frontul de execuție pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești A1 , potrivit Antena 3 . Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în construcție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești, conform anunțului făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu . „Este vorba despre Tunelul Balota, acesta fiind cel de-al cincilea tunel la care se lucrează pe traseul Autostrăzii Sibiu - Pitești A1 și are o lungime de aproximativ 500 metri.” Ce acoperă noua autorizație și ce înseamnă pentru șantier Autorizația emisă pe 28 mai include lucrări pentru 15 viaducte și un tunel , care se adaugă unor structuri menționate deja ca parte a proiectului: primele 6 viaducte, Tunelul Boița și Tunelul Robești. Scrioșteanu a descris această autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru lucrări de autostradă în zona montană. Dimensiunea Secțiunii 2 Boița–Cornetu, în datele contractului Pentru această secțiune, contractul prevede: 31,33 km de autostradă 49 de poduri și viaducte 7 tuneluri cu lungimi între 250 m și 1.590 m , cu o lungime totală de 5 km 1 ecoduct în zona localității Lazaret, cu 210 metri lungime, care va traversa râul Olt, calea ferată și DN7 Context: unde se încadrează Autostrada Sibiu–Pitești Autostrada Sibiu–Pitești este formată din 5 secțiuni, are o lungime totală de 122,11 km și face parte din Coridorul 4 Pan-european, care tranzitează România de la Est la Vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac. [...]
O nouă autorizație de construire deblochează un pachet de lucrări cu 15 viaducte și Tunelul Balota pe secțiunea Boița–Cornetu a Autostrăzii Sibiu–Pitești, un tronson montan cu execuție dificilă și miză majoră pentru conectivitatea rutieră, potrivit Mediafax . Lucrările la Tunelul Balota au început după emiterea unei noi Autorizații de Construire, anunțată de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu . Autorizația a fost emisă la 28 mai 2026 și permite executarea unui nou pachet de lucrări care include 15 viaducte și un tunel. Tunelul Balota are o lungime de aproximativ 500 de metri și este al cincilea tunel aflat în execuție pe traseul autostrăzii Sibiu–Pitești. Noua autorizație completează lucrările deja autorizate pentru primele șase viaducte ale proiectului, precum și pentru tunelurile Boița și Robești. Ce include contractul pe secțiunea Boița–Cornetu Contractul pentru Secțiunea 2 Boița–Cornetu prevede: 31,33 kilometri de autostradă; 49 de poduri și viaducte; șapte tuneluri, cu lungimi între 250 și 1.590 de metri, însumând aproximativ cinci kilometri; un ecoduct în zona localității Lazaret. Ecoductul va avea o lungime de 210 metri și va traversa râul Olt, calea ferată și DN7, fiind destinat traversării în siguranță a faunei sălbatice. De ce contează: complexitatea execuției în zona montană Scrioșteanu a descris noua autorizație drept una dintre cele mai complexe emise până acum pentru o lucrare de autostradă în zona montană: „Este una dintre cele mai complexe autorizații emise până acum pentru realizarea unei lucrări de autostradă în zona montană.” Autostrada Sibiu–Pitești este prezentată ca un proiect major de infrastructură rutieră și parte a Coridorului IV Pan-European, cu finanțare europeană. [...]
România a semnat primul contract A8 finanțat prin SAFE, o investiție de 4,87 miliarde lei. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos din Autostrada Unirii (A8) a fost semnat joi, potrivit G4Media , marcând prima utilizare a programului european SAFE pentru acest proiect. Tronsonul Moțca – Târgu Frumos are 27 km și face parte din sectorul moldovean al A8. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a indicat că finanțarea prin SAFE este „un pas major” pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport. Contractul a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, iar valoarea investiției este de 4,87 miliarde lei (fără TVA). Durata totală a contractului este de 46 de luni. Un element operațional cu termen accelerat vizează realizarea, „în termen de maximum 12 luni”, a unui segment de 5,5 km care ar urma să asigure conexiunea rapidă dintre A8, DN2 și A7 Bacău – Pașcani, conform aceleiași surse. Ce include proiectul și de ce contează în trafic Potrivit informațiilor prezentate, tronsonul este proiectat să reducă ambuteiajele și accidentele de pe DN28, rută descrisă ca fiind printre cele mai aglomerate și periculoase din Moldova. Proiectul include: 36 de poduri și pasaje (lungime totală 8,5 km); 4 tunele (lungime totală 1,7 km); 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. [...]
Ministerul Transporturilor a declanșat un control la CNAIR după un risc bugetar de peste 340 milioane lei , sumă rezultată dintr-un arbitraj legat de lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit Economica . Miza imediată este stabilirea responsabilităților și evaluarea unui posibil prejudiciu, în condițiile în care compania a cerut deja Ministerului Transporturilor bani publici pentru plata arbitrajului. De ce contează: presiune directă pe buget și risc de precedent în litigii Secretarul de stat Horațiu Cosma afirmă că CNAIR a pierdut „cel puțin discutabil” peste 340 de milioane de lei într-un arbitraj privind Autostrada Sebeș–Turda, iar ministrul Transporturilor, Radu Miruță , a trimis Corpul de Control la CNAIR. Concluziile urmează să fie transmise „de urgență organelor competente”, iar Curtea de Conturi va fi sesizată pentru evaluarea prejudiciului și identificarea celor responsabili. Contextul proiectului și „gaura” din arbitraj Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014 și trebuia finalizat în 2016, pentru circa 540 de milioane de lei, însă a fost deschis abia în 2020, după patru ani de întârziere, conform relatării lui Cosma. Acesta susține că, în noiembrie 2021, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, a semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care eventualele penalități din arbitraj ar fi fost limitate la 150 de milioane de lei, dar sentința arbitrală ar fi stabilit plata a peste 340 de milioane de lei. Cosma afirmă că arbitrul nu a luat în considerare înțelegerea, pe motiv că nu ar fi respectat „rigorile legale” (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). Tot el susține că, săptămâna trecută, CNAIR a trimis Ministerului Transporturilor solicitări pentru plata arbitrajului din bani publici. Poziția CNAIR: acordul exista, dar a fost ignorat „pe motive procedurale” Cristian Pistol susține că, în 2021, CNAIR a încheiat un acord cu Pizzarotti prin care constructorul accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane lei, renunțând la alte pretenții, document redactat cu asistența juridică a unei mari case de avocatură din România. Potrivit lui, Tribunalul Arbitral ar fi ignorat acordul pe motive procedurale, iar CNAIR contestă aceste motive la Curtea de Apel București. Într-o informare citată de Economica, CNAIR arată că a formulat acțiune în anulare împotriva Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025 (îndreptată prin Sentința nr. 7/30.01.2026), dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, și că intenționează și un arbitraj distinct privind constatarea legalității acordului. Date contractuale invocate de CNAIR Într-un comunicat de presă citat, CNAIR precizează că: contractul de proiectare și execuție pentru lotul 1 a fost încheiat la 14.11.2014, cu Asocierea Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcții SRL; valoarea acceptată a fost de 541,739 milioane lei, fără TVA; durata inițială a fost de 22 de luni (4 luni proiectare + 18 luni execuție), cu începere la 02.12.2014 și finalizare inițială la 01.10.2016; întârzierile ar fi fost generate de factori „obiectivi” (exproprieri, relocări de utilități, modificări ale acordului de mediu și autorizațiilor, descoperiri arheologice, condiții geotehnice diferite de cele din studiul de fezabilitate). Ce urmează Controlul trimis de ministrul Transporturilor la CNAIR și sesizarea Curții de Conturi ar trebui să lămurească dacă pierderea din arbitraj și pașii procedurali invocați au rezultat din erori administrative sau din alte cauze. În paralel, CNAIR spune că își continuă apărarea în instanță, la Curtea de Apel București, într-un litigiu care poate influența atât costurile finale suportate din bani publici, cât și modul în care instituțiile statului își negociază și își formalizează acordurile amiabile în dispute contractuale. [...]
Autostrada Brașov–Făgăraș intră în linie dreaptă pe partea de aprobare, cu o investiție estimată la 7,74 miliarde lei fără TVA , după ce studiul de fezabilitate a fost avizat joi în Consiliul Tehnico-Economic (CTE) al CNAIR , potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este deblocarea etapelor administrative care permit trecerea la proiectare și, ulterior, la licitația de execuție. Ce s-a aprobat și ce urmează în procedură CNAIR anunță că avizarea din CTE-ul companiei este doar primul pas: documentația va fi analizată în perioada următoare în CTE-ul Ministerului Transporturilor și în Consiliul Interministerial. Ulterior, indicatorii tehnico-economici ar urma să ajungă la Guvern, pentru aprobare prin Hotărâre de Guvern. Această succesiune de avize și aprobări este esențială pentru ca proiectul să poată trece din faza de planificare în cea de implementare. Dimensiunea proiectului: cost, lungime și lucrări incluse Conform datelor prezentate, Autostrada Brașov–Făgăraș are: valoare totală estimată: 7,74 miliarde lei (fără TVA) ; lungime: 49,3 km ; 3 noduri rutiere : Codlea Sud, Codlea Nord și Șercaia; 49 de poduri, pasaje și viaducte ; un spațiu de servicii tip S3 ; o parcare de scurtă durată ; un Centru de Întreținere și Coordonare ; două tuneluri „cut and cover” (tunel realizat prin săpătură și acoperire); o structură tip polată ; împreună cu tunelurile, cele trei structuri au 800 de metri lungime cumulată și vor avea și rol de ecoducte (treceri pentru fauna sălbatică). Argumentul economic invocat de CNAIR CNAIR indică o rată internă de rentabilitate economică (RIRE) de 13,10% , pe care o folosește ca justificare pentru continuarea proiectării în cadrul contractului actual (etapele PAC și PTE) și pentru posibilitatea de a lansa ulterior direct licitația de execuție, în baza unui contract de tip FIDIC Roșu (model contractual în care proiectarea este, de regulă, separată de execuție, iar antreprenorul execută lucrările pe baza proiectului pus la dispoziție de beneficiar). Informațiile sunt prezentate de CNAIR într-un comunicat, iar materialul este preluat de Știrile Pro TV, cu sursa indicată Agerpres. [...]
Ministerul Transporturilor trimite Corpul de Control la CNAIR după un arbitraj pierdut de peste 340 de milioane de lei , sumă care ar urma să fie plătită din bani publici, potrivit News . În paralel, ministerul va sesiza Curtea de Conturi pentru evaluarea prejudiciului și identificarea responsabililor, conform secretarului de stat Horațiu Cosma . Miza economică este directă: CNAIR ar fi cerut săptămâna trecută Ministerului Transporturilor alocarea banilor necesari plății despăgubirilor rezultate din arbitrajul pierdut în cazul Autostrăzii Sebeș–Turda. Cosma califică pierderea sumei drept „cel puțin discutabilă” și susține că este vorba despre „bani din buzunarul fiecărui român”. Ce verifică ministerul și ce urmează Conform postării citate, ministrul interimar Radu Miruță a trimis Corpul de Control la CNAIR „pentru a verifica întreaga situație”, iar concluziile ar urma să fie transmise „de urgență organelor competente”. În plus, Curtea de Conturi va fi sesizată pentru a evalua prejudiciul și a stabili cine răspunde. Contextul arbitrajului și disputa privind înțelegerea din 2021 Horațiu Cosma reamintește că Lotul 1 al autostrăzii a început în 2014, avea termen de finalizare 2016 și un cost de 540 de milioane de lei, dar a fost deschis abia în 2020, cu patru ani întârziere. El afirmă că în noiembrie 2021 directorul CNAIR, Cristian Pistol, ar fi semnat o înțelegere cu constructorii italieni prin care aceștia urmau să limiteze eventualele penalități din arbitraj la 150 de milioane de lei, după recepția lucrărilor. Cosma susține însă că ulterior au apărut probleme de calitate, menționând alunecări de teren, porțiuni închise și reconstruite, poduri deplasate, denivelări și gropi. Potrivit lui Cosma, sentința arbitrajului a stabilit plata a peste 340 de milioane de lei, iar arbitrul nu ar fi luat în considerare înțelegerea din 2021 pe motiv că nu ar fi respectat cerințele legale (nu ar fi fost legalizată și nici prezentată corespunzător în arbitraj). El ridică întrebări privind cauzele situației („Neglijență? Incompetență? Sau altceva?”) și spune că instituțiile abilitate trebuie să stabilească adevărul. Tensiuni CNAIR–minister, pe fondul proiectelor și al arbitrajului În același context, CNAIR este descrisă ca fiind într-un „conflict deschis” cu conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pe fondul întârzierii transferului a cinci proiecte majore către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și al pierderii arbitrajului cu constructorul italian Impresa Pizzarotti , care implică plata despăgubirilor de 340 de milioane de lei. [...]
