Știri
Știri din categoria Infrastructură
Programul de reabilitare a gărilor a fost redus de la 47 la 22 de stații, iar în multe locuri lucrările întârzie sau nu au început, potrivit Euronews România, într-un material din campania „România pierde trenul”.
Inițial, CFR și autoritățile au avut în vedere modernizarea a 47 de gări, în principal cu finanțare europeană. Ulterior, pe baza valorilor rezultate din studiile de fezabilitate, s-a constatat că bugetul nu acoperă toate investițiile, astfel că lista a fost redusă la 22 de stații. Din acestea, au fost semnate contracte pentru 20, însă semnarea nu s-a tradus automat în șantiere deschise și ritm de execuție.
Un exemplu este gara din Sinaia, unde, deși există finanțare „cel puțin în teorie”, lucrările nu începuseră la momentul filmării. Jurnalistul Euronews Andre Rotaru indică o valoare de 3,6 milioane de lei pentru proiectare și execuție și arată că proiectul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în mai 2023, fără ca lucrările să fi demarat. Contractul dintre CFR și constructor a fost semnat în februarie 2024, cu 6 luni pentru proiectare și un an și jumătate pentru execuție, ceea ce ar fi însemnat finalizarea în februarie 2026, termen care nu a fost respectat.
La Bușteni, o altă gară inclusă pe lista de reabilitare, materialul consemnează că există activitate pe șantier, iar muncitorii intervievați vorbesc despre un termen de un an și jumătate și despre faptul că lucrările ar fi început cu aproximativ două săptămâni înainte. În paralel, condițiile pentru călători rămân precare, inclusiv la nivelul dotărilor de bază din zona de așteptare.
Reducerea programului este explicată de Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care afirmă că proiectele au pornit în faza de studii de fezabilitate în 2022–2023, au fost aprobate, dar „banii nu sunt suficienți”, motiv pentru care programul a fost restrâns la 22 de stații. Euronews anunță că detalii despre gările rămase în afara finanțării și despre distribuția regională a investițiilor urmează să fie prezentate într-un episod viitor al campaniei.
Recomandate
Deschiderea tronsonului A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș la 1 decembrie ar reduce „ruptura” de conectivitate spre graniță , într-un coridor unde continuitatea traficului depinde de finalizarea a două loturi consecutive, potrivit Economedia , care citează o postare pe Facebook a secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma . Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș are 26 de kilometri și este la limita dintre județele Sălaj și Bihor. Conform informațiilor transmise de oficial, lucrările au depășit 90%, iar șantierul „intră în linie dreaptă” pentru deschiderea circulației. Stadiul lucrărilor și ce mai rămâne de făcut Horațiu Cosma afirmă că pe 20 dintre cei 26 de kilometri a fost deja așternut asfaltul final de uzură, iar constructorul se concentrează pe ultimele intervenții, în special: în apropiere de Suplacu de Barcău, în zona fostului câmp de sonde petroliere; în zona viaductului de 1,8 kilometri peste lacul de acumulare Suplacu de Barcău. Pe listă mai sunt menționate ultimele două pasaje peste autostradă, umpluturile de pământ și asfaltul final. De ce contează: continuitatea spre graniță depinde de două loturi În prezent, în Bihor, A3 este circulabilă pe 5,35 kilometri între Biharia și Borș II, segment care asigură legătura cu autostrada M4 din Ungaria. Pentru continuitatea traficului spre sud-est, este necesară finalizarea loturilor Chiribiș–Biharia și Suplacu de Barcău–Chiribiș. În acest context, deschiderea la 1 decembrie a tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș ar reprezenta un pas operațional important, dar funcționalitatea completă a conexiunii depinde și de progresul pe lotul Chiribiș–Biharia. Context: un tronson cu „istorie lungă și complicată” Oficialul din Transporturi descrie sectorul ca având „o istorie lungă și complicată”, începută de Bechtel și marcată ulterior de contracte reziliate, licitații anulate și promisiuni neonorate. Separat, lotul Chiribiș–Biharia (28,55 kilometri) are contractul de proiectare și execuție semnat în aprilie 2024, în valoare de aproximativ 785 de milioane de lei, cu asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 (companii din grupul Selina). [...]
Guvernul mută treptat traficul de la Sighet pe un nou punct de frontieră, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere și vamale pe relația România–Ucraina , după aprobarea deschiderii Punctului internațional de trecere a frontierei și a Biroului Vamal de Frontieră Sighetu Marmației II, România – Bila Țerkva, potrivit Economedia . Noul punct va avea regim de funcționare permanent și va fi deschis pentru trafic rutier, transport de mărfuri și pasageri, precum și pentru trafic pietonal. Implementarea este prevăzută „etapizat”, în funcție de finalizarea infrastructurii necesare, ceea ce înseamnă că accesul va fi extins progresiv, pe categorii de vehicule și, ulterior, pentru pietoni. Cum se deschide, pe faze Conform deciziei, calendarul operațional este structurat astfel: Faza I: circulația vehiculelor de transport persoane cu masa maximă autorizată ≤ 3,5 tone ; Faza a II-a: includerea vehiculelor cu masa maximă autorizată > 3,5 tone , inclusiv autobuze ; Faza a III-a: deschiderea și pentru trafic pietonal . Ce se întâmplă cu punctul Sighet – Solotvino după 2027 De la 31 decembrie 2027 , dată indicată ca „deschiderea finală” a punctului Sighetu Marmației II, actualul punct Sighetu Marmației (România) – Solotvino (Ucraina) ar urma să funcționeze: în regim de trafic pietonal și pentru trafic rutier doar pentru servicii de urgență și în scop oficial , exclusiv pentru deținători de pașapoarte diplomatice și de serviciu emise de autoritățile române, respectiv ucrainene. Administrare și responsabilități Administratorul noului punct de trecere Sighetu Marmației II va fi Ministerul Transporturilor și Infrastructurii , prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . [...]
Lotul Chiribiș–Biharia de pe A3 a ajuns la 85% execuție, iar așternerea stratului de uzură a început pe 19 octombrie , ceea ce deschide posibilitatea unei finalizări înainte de termenul contractual din mai 2027, potrivit Mediafax . Miza este una operațională: intrarea în faza finală de asfaltare crește șansele ca tronsonul să fie gata până la finalul lui 2026, dacă vremea și ritmul de lucru permit. Lotul are 28,5 kilometri, iar directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) , Gabriel Budescu, a spus că stadiul fizic este de 85%, în timp ce stadiul financiar este de 70%. În același timp, el a indicat că finalizarea în 2026 rămâne condiționată de factorii externi și de capacitatea antreprenorului de a menține ritmul. „Dacă vremea va ține cu noi și antreprenorul va putea ține [ritmul], există șanse să se termine anul acesta. Dar, înainte de toate, eu îmi doresc o lucrare de calitate și presiunea este mai mult pe calitate.” Unde sunt lucrările, pe scurt Potrivit datelor prezentate în emisiunea „Drumurile Noastre” de la B1 TV, lucrările de structură rutieră și asfaltare sunt în următoarele stadii: balast stabilizat: finalizat; anrobat bituminos: aproximativ 80% (conform CNIR) și 95% (conform constructorului); binder (strat intermediar de asfalt): aproximativ 60% (conform CNIR) și 65% (conform constructorului); strat de uzură (stratul final de asfalt): a început din 19 octombrie. Bogdan Hudrugiu, manager de proiect din partea constructorului Selina, a confirmat începerea turnării stratului de uzură și a precizat că, în paralel, se lucrează la parapete, șanțuri, lucrări hidrotehnice și amenajarea taluzurilor, inclusiv prin hidroînsămânțare. Ce urmează și ce rămâne incert Deși avansul lucrărilor permite luarea în calcul a unei finalizări anticipate, o deschidere a circulației în acest an „nu a fost confirmată”, notează publicația. În emisiune, realizatorul Ștefan Etveș a spus că a parcurs aproximativ 18 kilometri din cei 28,5 kilometri și că asfaltul era deja așternut pe cea mai mare parte a traseului vizitat. Pe sectorul Chiribiș–Biharia lucrează constructorul Precon Transilvania, în asociere cu Citadina 98. Materialul este preluat din Economedia.ro, conform mențiunii din articol. [...]
CFR SA pune în joc contracte de întreținere feroviară de 4,09 miliarde lei pe patru ani , printr-o licitație împărțită în șapte loturi regionale, cu finanțare de la bugetul de stat, potrivit Economedia . Miza economică este dublă: volumul mare al achiziției poate concentra lucrări în piață pe termen mediu, iar execuția efectivă va depinde de alocările bugetare ulterioare către regionale. Procedura, lansată pe 19 octombrie, urmărește încheierea unor acorduri-cadru pe o perioadă de patru ani pentru „Lucrări de întreținere prin înlocuirea la rând a elementelor componente ale suprastructurii căii – 7 loturi”. Sunt vizate sucursalele regionale București, Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Galați și Constanța. Cum sunt structurate contractele și ce înseamnă pentru piață Valoarea maximă estimată a celor șapte acorduri-cadru este de 4.091.513.503 lei, fără TVA , iar finanțarea este prevăzută de la bugetul de stat . Contractele pentru executarea efectivă a lucrărilor urmează să fie semnate ulterior, la nivelul sucursalelor regionale, „în limita fondurilor alocate”, conform documentelor citate de publicație. Operatorii economici pot depune oferte pentru unul sau mai multe loturi, inclusiv pentru toate cele șapte, iar un singur ofertant poate primi toate loturile — o configurație care deschide posibilitatea concentrării lucrărilor la un număr mic de jucători, în funcție de rezultatul licitației. Ce lucrări sunt vizate și care este obiectivul operațional Conform documentației publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), lucrările sunt motivate de necesitatea readucerii unor tronsoane la parametrii funcționali de siguranță și de ridicarea restricțiilor de viteză. Intervențiile includ, între altele: înlocuirea componentelor suprastructurii căii cu materiale noi, atât între stații, cât și pe liniile directe din stații; refacerea stratului de susținere a căii; înlocuirea integrală a pietrei sparte în zonele aparatelor de cale și ale trecerilor la nivel; sudarea șinelor pentru realizarea căii fără joante. Scopul declarat este ca trenurile de călători și de marfă să poată circula la vitezele proiectate. Calendar: termenul pentru oferte Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 23 noiembrie 2026, ora 15:00 . În context, CFR SA a mai lansat în 2026 licitații pentru lucrări similare: în iunie, o procedură în șapte loturi cu o valoare estimată de aproximativ 4,22 miliarde de lei, iar în septembrie o procedură în opt loturi, tot prin acorduri-cadru pe patru ani, notează Economedia . [...]
Investițiile de peste 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei) ale Transgaz în rețelele de transport al gazelor cresc capacitatea României de a deveni un nod regional de tranzit , cu efect direct asupra securității energetice și a veniturilor din tarife, potrivit Newsweek . Transgaz susține că proiectele finalizate sau aflate în derulare creează „premisele tehnice” pentru ca România să funcționeze ca hub energetic regional, pe fondul extinderii rețelelor și al creșterii capacităților de interconectare cu statele vecine. Ce se schimbă operațional: interconectări și rute de tranzit Miza infrastructurii este capacitatea de a transporta gaze din bazinul Mării Negre și din alte surse alternative către piețele din regiune. În material sunt menționate explicit direcțiile de tranzit vizate: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria și Bulgaria. În paralel, dezvoltarea interconectărilor ar oferi piețelor din jur „o diversificare reală a surselor de aprovizionare”, conform sfin.ro (fără a detalia proiectele punctuale). De ce contează economic: securitate energetică și venituri din tarife Extinderea infrastructurii este prezentată ca un instrument dublu: pe de o parte, crește securitatea energetică a României și a regiunii; pe de altă parte, ar putea aduce venituri bugetare suplimentare din tarifele de tranzit. În același timp, articolul leagă aceste investiții de reducerea dependenței de importurile rusești, prin facilitarea accesului la surse alternative și prin rolul României de „furnizor cheie de stabilitate” în Europa Centrală și de Est. Context: investiții și planuri conexe Newsweek plasează investițiile în contextul mai larg al pregătirii infrastructurii pentru noile fluxuri de gaze, trimițând și la materiale conexe despre planuri și finanțări: „Transgaz e gata pentru gazele din Neptun Deep. Plan de investiții de 6,5 miliarde de lei” și „300.000.000 € pe masă de la BT, pentru Transgaz: Credit-gigant, destinat rețelelor strategice de gaz” . [...]
STRABAG România își crește capacitatea locală de producție de asfalt prin punerea în funcțiune a unei stații de mixturi asfaltice la Avrig (județul Sibiu) , investiție de 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei), cu miză directă pe logistică și livrare pentru proiecte rutiere din centrul țării, potrivit Economica . Stația, de tip AMMANN, are o capacitate proiectată de 150 de tone pe oră și este gândită pentru un volum anual estimat la 220.000 de tone de amestecuri asfaltice. Compania susține că investiția îi permite să controleze mai bine calitatea și să asigure livrări mai fiabile către șantiere. „Investiția în această capacitate de producție locală reprezintă o alegere strategică. Aceasta ne permite să asigurăm calitatea, livrarea fiabilă și un angajament ferm față de piața românească.” Ce înseamnă operațional: livrări către mai multe șantiere și flux zilnic ridicat Amplasarea din zona Avrig este prezentată ca un avantaj logistic pentru proiecte din regiune, inclusiv prin menținerea temperaturilor cerute de reglementările în vigoare la livrare. Depozitul ar permite aprovizionarea simultană a „mai mult de trei șantiere”, cu un flux logistic estimat de până la 1.000 de tone pe zi. Stația poate produce o gamă largă de mixturi pentru straturi de bază, de legătură și de uzură, folosind atât piatră de carieră, cât și agregate din groapă de pietriș, inclusiv materiale reciclate din asfalt frezat. Control tehnologic și verificare internă a calității Unitatea folosește sisteme automatizate de control al procesului și monitorizare în timp real a parametrilor critici, cu dozare precisă pentru agregate, umplutură, aditivi și bitum. Temperatura și compoziția sunt gestionate digital, iar calitatea este verificată prin teste în laboratorul intern acreditat ISC, conform informațiilor din articol. Componenta de mediu: autorizații, filtrare, fotovoltaice și reciclare STRABAG afirmă că stația funcționează în conformitate cu cerințele naționale și europene privind comercializarea produselor pentru construcții și că deține autorizațiile de mediu necesare, inclusiv aprobări de la Administrația Națională a Apelor (prin S.G.A. Sibiu) și ANMAP D.J.M. Sibiu, pentru operațiuni în vecinătatea ariilor protejate și protecția biodiversității. Pe partea de eficiență energetică, sunt menționate spații acoperite pentru depozitarea materiilor prime, dotate cu panouri fotovoltaice care ar genera aproximativ 230 kW. În plus: există o instalație mobilă de concasare pentru deșeuri de beton din șantierele proprii, cu posibilitatea utilizării agregatelor reciclate ca materiale secundare după verificări și certificare; configurația permite incorporarea asfaltului recuperat (RAP) în proporție de până la 10% în amestecul bituminos, pentru reducerea consumului de agregate naturale și bitum nou. Investiția este prezentată și ca un aport local: compania indică o echipă de aproximativ opt angajați locali și colaborări cu furnizori din zonă. [...]
