Știri
Știri din categoria Infrastructură
Programul de reabilitare a gărilor a fost redus de la 47 la 22 de stații, iar în multe locuri lucrările întârzie sau nu au început, potrivit Euronews România, într-un material din campania „România pierde trenul”.
Inițial, CFR și autoritățile au avut în vedere modernizarea a 47 de gări, în principal cu finanțare europeană. Ulterior, pe baza valorilor rezultate din studiile de fezabilitate, s-a constatat că bugetul nu acoperă toate investițiile, astfel că lista a fost redusă la 22 de stații. Din acestea, au fost semnate contracte pentru 20, însă semnarea nu s-a tradus automat în șantiere deschise și ritm de execuție.
Un exemplu este gara din Sinaia, unde, deși există finanțare „cel puțin în teorie”, lucrările nu începuseră la momentul filmării. Jurnalistul Euronews Andre Rotaru indică o valoare de 3,6 milioane de lei pentru proiectare și execuție și arată că proiectul a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice în mai 2023, fără ca lucrările să fi demarat. Contractul dintre CFR și constructor a fost semnat în februarie 2024, cu 6 luni pentru proiectare și un an și jumătate pentru execuție, ceea ce ar fi însemnat finalizarea în februarie 2026, termen care nu a fost respectat.
La Bușteni, o altă gară inclusă pe lista de reabilitare, materialul consemnează că există activitate pe șantier, iar muncitorii intervievați vorbesc despre un termen de un an și jumătate și despre faptul că lucrările ar fi început cu aproximativ două săptămâni înainte. În paralel, condițiile pentru călători rămân precare, inclusiv la nivelul dotărilor de bază din zona de așteptare.
Reducerea programului este explicată de Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care afirmă că proiectele au pornit în faza de studii de fezabilitate în 2022–2023, au fost aprobate, dar „banii nu sunt suficienți”, motiv pentru care programul a fost restrâns la 22 de stații. Euronews anunță că detalii despre gările rămase în afara finanțării și despre distribuția regională a investițiilor urmează să fie prezentate într-un episod viitor al campaniei.
Recomandate
Lotul 2 Boița–Cornetu din Autostrada A1 Sibiu–Pitești are termen contractual 6 decembrie 2028 , potrivit Economica.net , care citează răspunsul cabinetului ministrului Transporturilor la o interpelare parlamentară. Termenul ar fi rezultat dintr-o evaluare tehnico-economică ce a luat în calcul complexitatea proiectului, condițiile geotehnice și logistice din zonă, precum și cerințele de calitate și siguranță. Miza depășește însă calendarul de execuție: pentru secțiunile montane 2 și 3, considerate cu dificultate tehnică foarte ridicată, autorii unui proiect de act normativ publicat în octombrie 2025 pe site-ul Ministerului Transporturilor avertizau că România ar putea pierde finanțarea europeană de 17 miliarde de lei dacă nu este adoptată „în regim de urgență” o derogare de la regimul de mediu. Derogarea ar permite constructorilor să lucreze pe raza ariilor naturale protejate, iar Guvernul ar urma să declare proiectul A1 Sibiu–Pitești de importanță națională. În acest context, procedura de revizuire a acordului de mediu devine un punct critic pentru evitarea blocajelor administrative care pot împinge lucrările dincolo de termenele compatibile cu finanțarea europeană. În septembrie 2025, secretarul de stat în Transporturi Irinel Scrioșteanu anunța că revizuirea acordului de mediu este în derulare și estima că, în martie–aprilie 2026, constructorii secțiunilor 2 și 3 ar putea avea autorizație de construire pe toată lungimea celor două loturi montane, conform Turnul Sfatului . Scrioșteanu explica atunci că studiile geologice au generat modificări față de studiul de fezabilitate, ceea ce a impus revizuirea acordului, iar Autoritatea Națională de Mediu solicitase deja clarificări către Compania de Drumuri. Datele tehnice ale lotului 2 (Boița–Cornetu) arată de ce întârzierile și riscurile de autorizare pot avea efecte în lanț asupra finanțării și a livrării proiectului: Lungime: 31,33 km Durata contractului: 68 de luni Valoarea contractului: 4,25 miliarde de lei Lucrări de artă: 48 de poduri și viaducte (32 m–843 m) și 7 tuneluri (247 m–1.536 m) Autostrada Sibiu–Pitești are în total 122,11 km, este împărțită în 5 secțiuni și face parte din Coridorul 4 pan-european, care traversează România de la est la vest, între Portul Constanța și punctul de trecere a frontierei de la Nădlac. În plan practic, următoarele luni sunt relevante în special prin prisma revizuirii acordului de mediu și a obținerii autorizațiilor pe întreg traseul montan, deoarece orice decalaj poate amplifica riscul invocat în documentul normativ: pierderea finanțării europene de 17 miliarde de lei pentru secțiunile 2 și 3. [...]
CFR a desemnat asocierea câștigătoare pentru supervizarea modernizării Craiova – Filiași , un contract de 14,48 milioane de lei fără TVA, cu o durată estimată de aproape 15 ani, potrivit Economica.net , care citează Agerpres. Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. a finalizat evaluarea ofertelor și a desemnat drept câștigătoare Asocierea MGGP (lider) – Konsent – MGGP Engineering S.R.L., cu un punctaj maxim de 100 de puncte, în baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”. Contractul vizează servicii de consultanță și supervizare pentru proiectarea și execuția lucrărilor de reabilitare a tronsonului Craiova – Filiași, parte a liniei 100 și a Coridorului Orient/Est-Mediteranean. Proiectul se desfășoară pe o lungime de 37,975 kilometri, în județul Dolj, pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Craiova, și este propus pentru finanțare prin Programul Transport 2021–2027, din fonduri externe nerambursabile, completate de alocări de la bugetul de stat. Durata totală estimată a contractului este de 177 de luni, structurată astfel: 12 luni pentru proiectare; 42 de luni pentru execuția lucrărilor; 120 de luni perioadă de garanție și notificare a defectelor; 3 luni pentru etapa post-garanție și închiderea contractuală. Rolul supervizorului este de a urmări aplicarea soluțiilor tehnice, respectarea standardelor de calitate și siguranță și conformitatea cu prevederile contractuale. Reabilitarea are ca obiectiv modernizarea infrastructurii și a sistemelor feroviare pentru a permite viteze de 100–120 km/h pentru trenurile de marfă și 120–160 km/h pentru trenurile de călători. Totodată, proiectul urmărește eliminarea restricțiilor de viteză, creșterea capacității de tranzit și îmbunătățirea parametrilor de exploatare. Raportul procedurii a fost publicat în SEAP, iar după expirarea termenului legal de 10 zile pentru eventuale contestații, în lipsa acestora, contractul poate fi semnat. Investiția este inclusă în Master Planul General de Transport și face parte din strategia de modernizare a infrastructurii feroviare, cu impact asupra conectivității regionale și reducerii emisiilor de carbon. [...]
Portul Constanța trebuie să devină principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pe coridorul median dinspre Asia , a declarat un oficial din Ministerul Transporturilor, citat de Economica.net , subliniind că în acest deceniu va fi implementat cel mai amplu plan de investiții din istoria portului, în valoare de peste două miliarde de euro. Potrivit sursei citate, programul vizează modernizarea infrastructurii și creșterea capacității operaționale, astfel încât Portul Constanța să joace un rol strategic în fluxurile comerciale dintre Asia și Uniunea Europeană. Printre principalele investiții anunțate se numără: modernizarea rețelei de drumuri din port; lucrări de dragaj de investiții; extinderea suprafețelor prin terenuri recâștigate din mare; conectarea feroviară a terminalelor; investiții în rețeaua electrică și alimentarea electrică direct la cheu. Oficialul a precizat că, în paralel cu investițiile, va fi demarat un amplu proces de debirocratizare. „Nu este normal ca investițiile portului sau ale operatorilor să aștepte ani de zile din cauza unor proceduri redundante”, a afirmat Cosma, potrivit Economica.net. Acesta a adăugat că, împreună cu reprezentanți din Parlament și Guvern, vor fi simplificați pașii administrativi și reduse termenele, astfel încât proiectele să avanseze mai rapid. Prin acest plan, autoritățile urmăresc consolidarea poziției Portului Constanța ca hub logistic major la Marea Neagră și punct-cheie pe rutele comerciale care leagă Asia de piața europeană. [...]
Licitația pentru proiectarea celui de-al doilea pod Giurgiu–Ruse a intrat în evaluarea financiară , potrivit Economica.net , după ce etapa de evaluare tehnică s-a încheiat pe 9 februarie, conform datelor din SEAP. Proiectul vizează un nou pod peste Dunăre la Giurgiu, care ar urma să completeze actuala legătură rutieră cu Bulgaria. Secretarul de stat Cosma (Ministerul Transporturilor) estimează că, după ce partea bulgară finalizează în iunie lucrările la podul existent de la Giurgiu, „o să se simtă bine de tot Schengen-ul spre Bulgaria/Grecia la vară”. În aceeași intervenție, el indică drept următor pas „podul Giurgiu 2”, „la pachet cu autostrada București – Giurgiu”, urmat de alte poduri menite să îmbunătățească conectivitatea peste Dunăre. Pentru contractul de elaborare a Studiului de Fezabilitate (SF) aferent noului pod, CNAIR a atras 11 ofertanți, anunța în iulie anul trecut directorul general Cristian Pistol. Ofertele au venit de la proiectanți din România, Turcia, Italia, Spania, Japonia, Bulgaria, Portugalia și Coreea de Sud. Valoarea estimată a contractului pentru SF este de 60,87 milioane lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) – componenta „Mobilitate militară”. Studiul de fezabilitate trebuie realizat în maximum 23 de luni și va stabili amplasamentul podului Giurgiu–Ruse II, tipul construcției (doar rutier sau rutier și feroviar) și valoarea investiției. Cristian Pistol arată că obiectivul este creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România și Bulgaria, inclusiv pe axa europeană Nord–Sud, în contextul geopolitic actual. Economica.net mai amintește că, în august 2024, CNAIR a lansat licitația pentru SF, iar presa bulgară a relatat în decembrie anul trecut despre aprobarea, de către Comisia Europeană, a unei finanțări de 2,5 miliarde de euro pentru construcția unui nou pod peste Dunăre lângă Ruse, proiect coordonat de partea română. [...]
Contractul pentru noul stadion „Dan Păltinișanu” din Timișoara poate fi semnat , după expirarea termenului legal de 10 zile pentru depunerea contestațiilor, potrivit Economedia . Compania Națională de Investiții (CNI) anunțase pe 10 martie 2026 câștigătorul licitației: asocierea Concelex – Construcții Erbașu, Concelex Engineering și Terra Gaz Construct. Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a transmis că termenul a expirat fără contestații, ceea ce deblochează semnarea contractului. „E gata! Definitiv! Avem constructor desemnat pentru construirea stadionului Dan Păltinișanu și nimic nu se mai poate schimba. (...) Acest termen a expirat, câștigătorul nu a mai fost contestat și acum totul este clar”, a transmis Simonis. Conform informațiilor prezentate, în următoarele zile ar urma să fie semnat contractul de finanțare și să înceapă faza de proiectare, estimată la opt luni, urmată de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Simonis a mai spus că va cere consilierilor județeni adoptarea unei hotărâri pentru asumarea cofinanțării de 25% din suma necesară finalizării proiectului, iar potrivit documentelor primite de la CNI cofinanțarea Consiliului Județean Timiș este de „puțin peste 126 de milioane de lei”. Noul stadion, cu 32.000 de locuri și tribună acoperită, urmează să fie construit pe amplasamentul vechii arene, demolate în 2025, după ce stadionul ridicat în anii ’60 a fost scos din uz. Lucrările de demolare au fost executate de SMZ Impex din Cluj, iar costul noii arene este indicat la 140 de milioane de euro, urmând să fie cel mai mare stadion din România după Arena Națională. [...]
Lucrările pe tronsonul Chiribiș–Biharia al A3 au ajuns la 35% după 8 luni , potrivit Libertatea , care citează publicația locală Bihon. Pe șantier lucrează aproximativ 400 de muncitori și 250 de utilaje, pe mai multe fronturi de lucru. Conform informațiilor prezentate, pe 10 din cele 18 pasaje au fost deja montate grinzile. Totodată, lucrările pentru construirea nodului rutier de la Spinuș, la intersecția dintre A3 și DN1P, ar urma să fie incluse în contract. Pe partea de terasamente, s-a realizat deja peste un milion de metri cubi de umplutură, adică mai mult de jumătate din volumul total estimat. În teren, lucrările avansează etapizat: se conturează terasamentele, se ridică podurile, iar în zonele mlăștinoase se execută coloane de beton pentru stabilizarea terenului; în paralel continuă taluzarea, montarea grinzilor și, la structurile majore, armarea și turnarea plăcilor de beton. Valoarea proiectului pentru tronsonul Chiribiș–Biharia este de 785,22 milioane lei, fără TVA. Lucrările sunt realizate de asocierea Precon Transilvania și Citadina 98, parte a grupului Selina, care a început execuția la 1 octombrie 2025, iar finalizarea este estimată pentru mai 2027. [...]
