Știri
Știri din categoria Infrastructură
Franța împinge costul unei autostrăzi la circa 200 milioane euro/km (aprox. 1 miliard lei/km), după ce a mutat o parte din traseu direct pe viaducte maritime, într-un proiect gândit să mențină funcțională legătura economică dintre capitala insulei Réunion și principalul port, potrivit Adevărul.
„Nouvelle Route du Littoral” este o autostradă construită în Oceanul Indian, la distanță de țărm, tocmai pentru a evita riscurile care făceau vechiul drum de coastă nesigur și, uneori, impracticabil: prăbușiri de stânci, alunecări de teren și valuri extreme în timpul cicloanelor.
Miza a fost una operațională, cu efect direct asupra economiei locale: vechiul drum dintre Saint-Denis (capitala) și zona portului Le Port trecea printr-un culoar îngust între munte și ocean și era vulnerabil la închideri. Ruta este folosită zilnic de aproximativ 70.000–80.000 de vehicule, iar în perioadele în care drumul era blocat „zile întregi”, capitala rămânea practic izolată de port și de restul infrastructurii economice.
În plus, condițiile naturale sunt descrise ca fiind printre cele mai dure: în timpul cicloanelor, valurile pot depăși 15–20 metri, iar vânturile ajung frecvent la peste 200 km/h.
Noua rută are aproximativ 12,5 km și combină viaducte maritime cu diguri artificiale. Elementul central este un viaduct de 5,4 km, construit deasupra oceanului, prezentat drept cel mai lung viaduct din Franța.
Construcția a fost complicată și de geologia locului: fundul oceanului este abrupt, ca o continuare subacvatică a reliefului vulcanic, ceea ce a impus fundații și ancorări în roci vulcanice dure, într-o structură neregulată. Pilonii au fost proiectați să reziste simultan la mai mulți factori, inclusiv valuri extreme, cicloane, curenți puternici, coroziune salină și activitate seismică moderată. În text se menționează piloni masivi din beton armat, unii cu peste 50 de metri înălțime.
Costurile au crescut semnificativ față de estimarea inițială. Proiectul a pornit cu un buget de 1,6 miliarde euro (peste 130 milioane euro/km), dar dificultățile tehnice, reproiectările, problemele logistice și scumpirea materialelor au împins costul total estimat la peste 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei), adică circa 200 milioane euro/km.
Proiectul nu este finalizat complet. Viaductul principal a fost inaugurat treptat între 2020 și 2022 și este circulabil în ambele sensuri, iar alte segmente au fost deschise.
O decizie din 2025 a influențat din nou costurile: mai multe secțiuni care urmau să fie realizate pe diguri au fost transformate în viaducte maritime, pe fondul dificultăților oceanice. Lucrările finale sunt estimate să continue până în jurul anului 2030.
Recomandate
China vrea să închidă până în 2030 o buclă rutieră de peste 25.000 km, cu miză logistică și de reducere a riscurilor în transport , prin conectarea completă a autostrăzilor de frontieră G219 și G331 cu autostrada de coastă G228, potrivit Antena 3 . Proiectul, denumit „Inelul de Aur”, este programat pentru perioada celui de-al 15-lea Plan Cincinal (2026–2030) și ar urma să creeze un traseu continuu care urmărește granițele terestre și țărmurile Chinei. Ce include „Inelul de Aur” și cum arată traseul Ministerul chinez al Transporturilor a indicat că inelul se formează prin conectarea a trei mari artere: G331 , supranumită „cea mai frumoasă autostradă de frontieră”, traversează nordul Chinei pe aproximativ 9.200 km , de la Dandong (Liaoning) la Altay (Xinjiang), legând câmpii, păduri, stepe și munți. G219 , în vest, este descrisă ca având cea mai mare diferență de altitudine și o diversitate ridicată de ecosisteme, trecând prin deșertul Taklimakan, Podișul Qinghai-Tibet („Acoperișul Lumii”), Himalaya și cheile munților Hengduan. G228 , pe coastă, conectează porturile importante și traversează mai multe fluvii și râuri majore, inclusiv Fluviul Galben și Fluviul Yangtze. Un oficial al Ministerului Transporturilor, citat de CCTV News, a spus că legarea frontierelor de mare evidențiază funcția centrală a inelului, cea de transport. De ce contează: o rețea mai eficientă și mai „rezistentă” pentru mărfuri și oameni Dincolo de componenta turistică, analiza prezentată în material pune accent pe efecte operaționale și economice: proiectul ar urma să reducă fragmentarea infrastructurii de frontieră și de coastă și să creeze o structură de transport „inelară” mai integrată. Hu Qimu, profesor la Institutul Drumului Maritim al Mătăsii (Universitatea Huaqiao), a declarat pentru Global Times că bucla ar funcționa ca o „coloană vertebrală” pentru rețeaua națională de autostrăzi, cu potențial de a stimula circulația în zonele de frontieră și de a impulsiona economia regională, inclusiv prin turism cultural și revitalizarea satelor. Pe componenta de reziliență (capacitatea sistemului de a funcționa și când apar blocaje), Wang Limei, președinta Asociației Chineze de Transport Rutier, a explicat pentru Global Times că integrarea porturilor de coastă, a punctelor de trecere a frontierei și a centrelor logistice din interior ar putea scădea costurile, crește eficiența și reduce riscurile , prin existența unor rute alternative atunci când un segment nu mai poate funcționa din cauze neprevăzute. Efecte locale deja vizibile și indicatori de trafic Deși proiectul este încă în lucru, materialul notează că unele comunități ar resimți deja beneficii prin conectarea la fluxuri turistice și economice. Farmers’ Daily este citată cu exemplul satului Hushan (Dandong), unde trec G331 și G228: comunitatea ar fi amenajat locuri de campare pentru rulote și pensiuni, ceea ce ar fi crescut veniturile locale. În plus, în prima jumătate a acestui an, coridorul G331 ar fi primit peste 2 milioane de vizitatori , potrivit agenției Xinhua, iar comunitățile de la graniță ar câștiga din servicii de cazare, masă și vânzarea de produse agricole. Ce urmează Ținta anunțată este conectarea completă până în 2030 , în cadrul Planului Cincinal 2026–2030. Dacă termenele sunt respectate, „Inelul de Aur” ar urma să devină o infrastructură de transport cu rol dublu: coridor intern de mobilitate și logistică, dar și legătură mai strânsă între rutele comerciale din interior și piețele externe, prin conectarea porturilor maritime cu puncte de frontieră și rețele terestre. [...]
Deschiderea a încă 47 km pe A7 leagă Bacăul de București pe aproape 300 km de drum rapid , dar restul tronsoanelor prinse în PNRR rămân sub presiunea termenelor și a finanțării, potrivit HotNews . Circulația urmează să fie deschisă „în câteva zile”, la finalul lunii, pe un nou segment de 47 km din Autostrada „Moldovei” A7. Odată cu acest tronson, Bacăul va fi conectat practic de Capitală printr-un traseu neîntrerupt de aproape 300 km de șosea de mare viteză. De ce contează: conectivitate mai bună, dar risc de blocaj financiar pe restul A7 Miza nu este doar inaugurarea unui nou segment, ci continuitatea finanțării și a ritmului de execuție pentru tronsoanele A7 incluse în PNRR care „nu vor fi gata la timp”. În materialul HotNews, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma explică ce se întâmplă cu aceste loturi și cum ar urma să fie finanțate șantierele mai departe, în condițiile pierderii finanțării PNRR pentru unele dintre ele. Ce urmează pe A7 și de ce depind următoarele inaugurări Asociația Pro Infrastructura indică, la rândul ei, când ar putea fi deschise următoarele tronsoane din A7 și subliniază că inaugurarea lor depinde de evoluția lucrărilor și de condițiile din teren, fără ca în fragmentul publicat să fie detaliate aici termene concrete pentru fiecare lot. [...]
Contractul pentru noul stadion „Dan Păltinişanu” din Timişoara, o investiţie de 569,8 mil. lei, a fost semnat , iar proiectul intră în etapa de proiectare, potrivit Ziarul Financiar . Lucrările vor fi realizate de asocierea Concelex (lider) – Construcţii Erbaşu – Terragaz, finanţarea fiind asigurată de Consiliul Judeţean Timiş şi de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI) . Proiectul are o valoare totală de 569,8 mil. lei (108 mil. euro) şi vine după demolarea vechiului stadion. Miza economică este dublă: un contract major pentru constructori şi o investiţie publică de anvergură care repoziţionează oraşul pe harta infrastructurii sportive capabile să găzduiască evenimente mari. Ce include proiectul şi ce standarde urmăreşte Conform informaţiilor transmise de constructori, viitoarea arenă va avea: 32.000 de locuri , cu tribune complet acoperite; o suprafaţă desfăşurată de 84.300 mp ; scaune violet, culoare asociată tradiţional fotbalului timişorean; omologare UEFA categoria 4 , nivel care permite organizarea de competiţii europene şi internaţionale, pe lângă meciurile echipei din Timişoara. Context: investiţii publice şi deficit de infrastructură sportivă Articolul plasează proiectul în contextul mai larg al infrastructurii sportive din România, descrisă ca fiind slab dezvoltată în multe zone, cu efecte asupra accesului copiilor la sport şi asupra performanţei, care necesită baze aliniate la standarde europene. În paralel, Ziarul Financiar aminteşte că lista proiectelor de investiţii publice prioritizate în 2025, publicată de Ministerul de Finanţe, include 195 de proiecte cu o valoare totală de 457,7 miliarde lei , între care se regăsesc şi investiţii în infrastructura sportivă (de la bazine de înot la stadioane). Cine sunt constructorii şi ce urmează Asocierea care va realiza stadionul este formată din Concelex, Construcţii Erbaşu şi Terragaz. Publicaţia notează şi implicarea recentă a Construcţii Erbaşu într-un proiect similar: sala polivalentă din Tulcea, o investiţie de 124 mil. lei, inaugurată la finalul lunii iulie, cu ocazia unei competiţii internaţionale. Pentru Timişoara, următorul pas imediat este finalizarea proiectării , etapă care precede execuţia propriu-zisă a lucrărilor, în baza contractului deja semnat. [...]
Restaurarea Refugiului Zănoaga arată cât de scumpă și complicată este întreținerea infrastructurii alpine : potrivit Adevărul , modernizarea adăpostului din Parcul Național Retezat a cerut aproape două săptămâni de lucru și o logistică aeriană pentru transportul materialelor la aproape 2.000 de metri altitudine. Intervenția a fost coordonată de Serviciul de Voluntariat Montan, cu sprijinul Administrației Parcului Național Retezat și al altor parteneri. Administrația parcului arată că pregătirea a început cu mult înainte de urcarea echipelor în munte (proiectare, pregătirea materialelor și organizarea transportului într-o zonă greu accesibilă). Logistica: 16 tone cu elicopterul, plus încă 3 tone urcate ulterior O parte esențială a proiectului a fost transportul materialelor. Conform Administrației Parcului Național Retezat, aproximativ 16 tone au fost duse cu sprijinul Inspectoratului General de Aviație (IGAv) , printr-o misiune aeriană derulată pe parcursul a trei zile, cu o echipă de șase persoane. Ulterior, Serviciul de Voluntariat Montan a mai transportat aproximativ 3 tone de materiale, ridicate în zona refugiului cu sprijinul Dunca Expediții. Lucrările efective au însemnat „opt zile intense de lucru”, în condiții dificile, la altitudine. Ce s-a schimbat la refugiu și de ce contează operațional Refugiul are acum acoperiș izolat și finisat, o suprafață de dormit mai mare, spații interioare refăcute și izolate, mobilier nou (inclusiv un pat etajat rabatabil) și o zonă de acces reorganizată. A fost creat și un hol care funcționează ca barieră termică, iar adăpostul are acum și acces de iarnă. Fosta magazie a fost transformată într-un spațiu destinat activităților și cercetării științifice, iar podeaua și structura fostei terase au fost refăcute. Infrastructură minimă pentru protecția zonei: toaletă amenajată lângă refugiu În apropierea refugiului a fost amenajată și o toaletă, într-o zonă considerată potrivită, cu scopul de a menține curățenia în jurul adăpostului. Serviciul de Voluntariat Montan descrie lucrările ca fiind deosebit de solicitante, inclusiv prin săpături până la stâncă și transportul a circa 3 tone de lespezi pentru egalizare și consolidare. Context: un punct vechi de popas, într-o rețea de refugii folosită de turiști Refugiul APNR Zănoaga se află la 1.997 de metri altitudine, pe malul lacului Zănoaga, descris ca fiind cel mai adânc lac din Retezat, cu o adâncime de aproape 30 de metri. Articolul amintește că este unul dintre cele mai vechi locuri de popas și explorare din zona alpină a Retezatului, menționat inclusiv în ilustrate din secolul al XIX-lea. În același context, sunt enumerate și alte refugii din Parcul Național Retezat (Salvamont Poiana Pelegii, Salvamont Bucura, Condor, APNR Stănuleți, Salvamont Stâna de Râu, Salvamont Buta), iar turiștii sunt sfătuiți să păstreze curățenia și să evite distrugerile, inclusiv riscurile de incendiu și deteriorarea adăposturilor. [...]
Prefectura Neamț ia în calcul sprijin guvernamental pentru intervenții la rețeaua de apă , după ce alimentarea cu apă a ajuns „într-o situație critică” în mai multe localități, pe fondul infrastructurii degradate și al avariilor repetate, potrivit G4Media . În Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) , prefectul Maria Apostol a cerut intervenții și evaluări urgente din partea operatorului APASERV, a Consiliului Județean, a primăriilor și a Direcției de Sănătate Publică. Prioritatea stabilită după ședință este asigurarea apei pentru populația din localitățile afectate și stabilizarea rapidă a sistemului de alimentare. „În situaţia în care resursele disponibile la nivel local nu sunt suficiente pentru intervenţiile urgente, Instituţia Prefectului va centraliza documentaţia necesară şi va solicita sprijinul Guvernului, inclusiv prin identificarea posibilităţilor de finanţare din Fondul de rezervă bugetară.” Ce trebuie să livreze APASERV și autoritățile locale Prefectul a solicitat APASERV S.A. să întocmească „în regim de urgență” o analiză completă a infrastructurii, care să includă: tronsoanele de conductă ce necesită înlocuire; lucrările și echipamentele necesare; debitul ce ar putea fi asigurat după intervenții; costurile și termenele de execuție. Pentru clarificarea situației, Consiliul Județean Neamț trebuie să prezinte investițiile și procedurile aflate în derulare, unitățile administrativ-teritoriale trebuie să evalueze impactul asupra populației, iar Direcția de Sănătate Publică să evalueze riscurile pentru sănătatea publică. Pe baza acestor informații ar urma să fie stabilite soluția tehnică, valoarea intervențiilor și calendarul lucrărilor. Miza: infrastructură veche, nu doar secetă Prefectura susține că problemele nu au apărut „în ultimele zile” și nu pot fi puse exclusiv pe seama secetei sau a consumului ridicat. Vulnerabilitățile ar fi mai vechi și legate de starea infrastructurii, avariile repetate și intervențiile provizorii făcute în timp. „Starea unor tronsoane ale conductei de aducţiune şi intervenţiile provizorii realizate de-a lungul timpului arată că vulnerabilităţile sistemului sunt mai vechi.” Instituția Prefectului precizează că nu administrează sistemul de alimentare cu apă și nu are atribuții de întreținere, reparare sau modernizare, responsabilitățile revenind operatorului și autorităților care gestionează legal sistemul. Totodată, prefectura subliniază că un eventual sprijin financiar al Guvernului nu schimbă aceste responsabilități. Următoarea ședință a CJSU Neamț a fost convocată pentru luni, 24 august. [...]
Republica Moldova a scos la licitație un studiu de fezabilitate de 87,88 milioane lei moldovenești (fără TVA) pentru tronsonul Ungheni–Budești (aprox. 125 km), un pas care mută proiectul Autostrăzii A8 din zona de intenție în cea de pregătire tehnică și bugetară, potrivit Economedia . Contractul este finanțat din Fondul Rutier al Republicii Moldova, iar ofertele pot fi depuse până la 21 septembrie 2026, ora 10:00. Ce se cumpără acum: baza tehnică pentru proiectare și construcție Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a lansat licitația pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Tronsonul vizat ar urma să înceapă la nodul rutier din Ungheni și să continue până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău. Studiul de fezabilitate este documentul care fundamentează etapele ulterioare de proiectare și execuție, incluzând, conform informațiilor din material: studii de trafic; expertize tehnice; evaluări privind impactul asupra mediului; identificarea terenurilor necesare; soluții pentru relocarea rețelelor de utilități (dacă este cazul); analize tehnico-economice, estimări de costuri, devize și documentații grafice. De ce contează economic: finanțare publică și pregătirea unui coridor regional Valoarea estimată a contractului este de 87.880.953 lei moldovenești, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din Fondul Rutier al Republicii Moldova. Din perspectivă operațională, licitația indică intrarea proiectului într-o fază care generează cheltuieli publice concrete și pregătește decizii ulterioare privind traseul, costurile și exproprierile. Tronsonul este prezentat ca parte a pregătirii coridorului rutier Ungheni–Chișinău–Odesa. Totuși, Europa Liberă Moldova notează că continuarea de la Chișinău la Odesa nu apare în documentația studiului de fezabilitate pentru licitația lansată acum, ceea ce sugerează că, în această etapă, focusul contractual rămâne pe segmentul până în zona Chișinăului. Context: A8 pe ambele maluri ale Prutului A8 este proiectul de autostradă care ar urma să traverseze România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova. În România, autoritățile au anunțat în iulie semnarea contractului pentru ultimul tronson rămas de atribuit al A8, între Iași și Ungheni, proiect estimat la 3,57 miliarde de lei. Materialul mai arată că aproximativ cinci kilometri de autostradă vor fi construiți de România pe teritoriul Republicii Moldova, în baza unui acord guvernamental între cele două state. În paralel, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat în iulie că „în prima parte a anului 2027 vom circula pe primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8”, referindu-se la tronsonul de 24 km Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, unde lucrările ar fi ajuns la aproximativ 50% stadiu fizic, potrivit declarației oficialului. [...]
