Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție, potrivit Economedia, care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3.
Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat.
„După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres.
Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic.
În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe.
Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt:
Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km.
Recomandate
Lotul 4 al A0 Nord e la 95%, dar nu poate fi deschis fără lotul 3 , astfel că o parte din investiție rămâne, temporar, fără utilitate operațională, potrivit Economica . Pe șantier, constructorul român Spedition UMB a început așternerea asfaltului la viaductul peste Lacul Cernica, pe baza unor imagini video recente. De ce contează: risc de „autostradă fără descărcare” până se termină lotul 3 Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a atras atenția că, deși lotul 4 ar urma să fie finalizat „în această vară”, tronsonul nu va putea fi deschis circulației până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumați – Pantelimon). Motivul: sectorul construit de UMB „nu va avea descărcare”. În termeni practici, asta înseamnă că legătura planificată dintre A0 Nord și A2 (Autostrada București–Constanța) rămâne blocată de veriga lipsă, chiar dacă lucrările pe lotul 4 se apropie de final. Ce lucrări sunt în derulare pe lotul 4 Conform informațiilor transmise anterior de Cristian Pistol, UMB este concentrat în special pe podul peste Lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, se mai execută: finalizarea trotuarelor; montarea parapetelor; completarea terasamentelor; finalizarea rampelor pasajului de pe DJ301. Pistol a indicat și nivelul de mobilizare din șantier: 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje. Datele-cheie ale contractului: 4,47 km și două structuri majore Lotul 4 al Autostrăzii A0 Nord are 4,47 km și este descris ca „cel mai mic, dar și cel mai dificil” lot. Contractul are o valoare de 312,63 milioane lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport (PT) 2021–2027. Pe acest lot sunt incluse două structuri majore: un pod de 1,3 km peste Lacul Cernica; un pasaj de 504 m peste calea ferată București Sud – Oltenița. Context: imagini video cu asfaltări la viaduct Materialul video cu „asfaltări de seară” pe viaductul peste Lacul Cernica a fost publicat de SkyScraper Ro pe YouTube, iar imagini separate au fost distribuite și de Cristian Pistol pe Facebook: SkyScraper Ro , Cristian Pistol . [...]
Drumul Expres Buzău–Brăila a făcut un pas procedural important spre autorizare , după ce a fost anunțată decizia de emitere a acordului de mediu, etapă care deschide perioada de observații și contestații publice, potrivit Economica . Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a informat că proiectul acordului de mediu și informațiile relevante pentru luarea deciziei pot fi consultate la sediul Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) , respectiv pe site-ul instituției, la secțiunea dedicată drafturilor de acte de reglementare. Publicul poate transmite observații sau contestații la sediul ANMAP din Splaiul Independenței și la adresa de e-mail [email protected] , în termen de 10 zile de la data publicării anunțului pe pagina autorității competente pentru protecția mediului. Ce presupune proiectul și de ce contează operațional Drumul Expres Buzău–Brăila este prezentat ca având 111 kilometri. În decembrie 2023, Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR a avizat traseele viitoarelor drumuri expres Buzău–Brăila și Brăila–Tulcea, informație transmisă atunci de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR. Conform declarațiilor citate, drumul expres ar urma să tranziteze județele Buzău și Brăila și să asigure conexiunea cu Autostrada A7 Ploiești–Buzău (km 55) și cu podul suspendat peste Dunăre de la Brăila. Stadiul documentației tehnice Contractul pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Buzău–Brăila a fost semnat în februarie 2020 cu Ingenieria Especializado Obra Civil e Industrial. [...]
Ninsoarea de la final de aprilie a scos utilajele de deszăpezire pe drumuri montane din centrul țării , după ce a nins în noaptea de miercuri spre joi pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna , potrivit Mediafax . Intervenția are un impact operațional direct asupra administrării infrastructurii rutiere, în condițiile în care episoadele de iarnă târzie pot complica traficul și planificarea lucrărilor sezoniere. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) precizează că ninsorile au afectat drumuri din zone montane, iar autoritățile au trimis utilaje de deszăpezire în teren. „Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook. În același context, România traversează un episod de vreme rece la finalul lunii aprilie și începutul lunii mai, cu temperaturi sub mediile normale la nivel național și precipitații care, în funcție de zonă, pot fi ploi, lapoviță sau ninsoare. Pentru șoferi, mesajul autorităților rămâne unul de prudență, mai ales pe sectoarele montane unde condițiile se pot schimba rapid. [...]
Ministerul Transporturilor încearcă să evite pierderea banilor din PNRR pentru autostrăzi și cale ferată , iar în acest context antreprenorul Dorinel Umbrărescu a fost chemat la discuții la minister, potrivit Mediafax . Miza este păstrarea finanțărilor europene pentru proiecte aflate în derulare, inclusiv pe tronsoane de autostradă unde Umbrărescu este constructor. Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, spune că autoritățile lucrează „intens” pentru ca România să nu piardă fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru infrastructura rutieră și feroviară, pe care o consideră esențială pentru dezvoltare. În același demers, Miruță afirmă că lucrează împreună cu premierul Ilie Bolojan și cu ministrul Dragoș Pîslaru, subliniind că investițiile trebuie să continue indiferent de situația politică a Guvernului. Discuții „directe și realiste” cu constructorul și companiile de drumuri La întâlnirea de la Ministerul Transporturilor au participat și reprezentanți ai CNAIR și CNIR, iar tema principală a fost stadiul lucrărilor, termenele care pot fi respectate și soluțiile pentru proiectele aflate în dificultate. „Discuția cu dumnealui și cu CNAIR, CNIR a fost directă și realistă: ce se respectă, ce nu se poate respecta și ce soluții avem. Fără iluzii. Fără amânări. Cu decizii luate la timp, ca România să nu piardă”, a scris Radu Miruță. Ministrul interimar a criticat ritmul lent al investițiilor din ultimii ani și a susținut că este nevoie de „mai multă muncă și mai multă seriozitate” pentru recuperarea decalajelor de infrastructură. Ce urmează Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce proiecte concrete sunt vizate prin măsuri imediate sau ce decizii punctuale au fost luate în urma ședinței; mesajul transmis indică, însă, o prioritizare a intervențiilor rapide pentru a menține eligibilitatea finanțărilor PNRR la proiectele de autostrăzi și cale ferată. [...]
Primul lot Moțca–Târgu Frumos din A8 a primit constructor, pe un contract de 4,87 miliarde lei, iar miza imediată este sincronizarea cu A7 printr-un segment prioritar de 5,5 km. Potrivit Economedia , asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt, a fost desemnată câștigătoare pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca–Târgu Frumos (27 km), un segment cheie pentru conectarea Iașiului la Autostrada Moldovei A7 în zona Pașcani. Contractul este în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), iar durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Conexiunea cu A7, tratată ca „segment critic” în primele 12 luni Un element operațional central al proiectului este execuția cu prioritate a primului segment de 5,5 kilometri, care ar urma să asigure joncțiunea în apropiere de Pașcani cu tronsonul vecin A8 Leghin–Moțca și, pe cealaltă parte, conexiunea cu „turbionul” de mare viteză A7–A8. Conform secretarului de stat Horațiu Cosma, acest segment prioritar trebuie realizat în cel mult 12 luni de la debutul șantierului. Ce se construiește pe tronsonul de 27 km Pe traseu sunt prevăzute lucrări cu complexitate ridicată, inclusiv: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Finanțare europeană și țintă de finalizare până în 2030 Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul SAFE , iar prioritatea indicată este semnarea contractului „în această primăvară” și finalizarea lucrărilor cel târziu în 2030, astfel încât proiectul să poată utiliza integral finanțarea disponibilă. În paralel, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu acest rezultat, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca–Iași–Ungheni au constructori, iar instituția urmărește concretizarea rapidă prin semnarea contractelor. Context: desemnarea vine după reevaluare cerută de instanță Desemnarea constructorului are loc după ce Curtea de Apel București a obligat CNIR să reevalueze câștigătorul licitației pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos. Înainte de reevaluare, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte. În motivarea invocată în material, instanța a acceptat argumentul UMB privind testarea piloților de fundație, dar a respins argumentul companiei legat de garanția de participare a Danlin XXL. Documentul integral al hotărârii Curții de Apel București este disponibil în materialul citat. [...]
Un proiect de rețea feroviară de mare viteză, de 22.000 km, ar putea schimba transportul transfrontalier în Europa și ar concura direct cu avionul pe mai multe rute, dacă va fi implementat până în 2040, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa, denumită Starline , este propusă de think tank-ul danez 21st Europe și ar conecta 39 de destinații europene, inclusiv orașe din Marea Britanie, Turcia și Ucraina. Propunerea mizează pe un efect operațional major: reducerea timpilor de călătorie și simplificarea legăturilor dintre orașe, într-o rețea pe care autorii o descriu ca un „metrou” la scară continentală. În documentul proiectului, actuala infrastructură feroviară europeană este caracterizată drept „fragmentată, inegală și adesea lentă”. „Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de confort, ci o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul XXI.” Ce ar însemna, concret, Starline Rețeaua Starline ar urma să aibă aproximativ 22.000 de kilometri, iar trenurile ar circula cu viteze între 300 și 400 km/h. Inițiatorii susțin că ar fi cu aproximativ 30% mai rapidă decât infrastructura rutieră și feroviară existentă. Ca exemple de impact în timp de parcurs, proiectul indică: Helsinki – Berlin : „puțin peste cinci ore”, față de „o zi întreagă” în prezent; Kiev – Berlin : dintr-o călătorie de noapte într-o rută „rapidă și predictibilă”; Milano – München : dintr-o legătură „lentă și complicată” într-una „frecventă” între două centre economice. Harta publicată de organizație arată conectarea celor 39 de orașe „de la Dublin la Kiev și de la Helsinki la Lisabona”, notează Greek Reporter (menționat în materialul Știrile Pro TV). Operare, stații și finanțare: modelul propus Dincolo de infrastructură, proiectul propune și o schimbare de organizare la bord: fără clase tradiționale , cu vagoane împărțite pe zone (spații liniștite pentru lucru, compartimente pentru familii, zone de relaxare). Stațiile ar urma să fie amplasate în apropierea marilor orașe și conectate direct la transportul public local. În ceea ce privește guvernanța, 21st Europe susține că rețeaua ar urma să fie finanțată public și operată de companii feroviare naționale autorizate . Inițiatorii argumentează că există cerere pentru astfel de conexiuni, dar că, în prezent, transportul transfrontalier rămâne „fragmentat, lent și costisitor”, potrivit propunerii citate în articol. Proiectul este prezentat ca o intenție și un concept, fără detalii despre un calendar de implementare etapizat sau decizii de investiții deja luate. [...]
