Știri
Știri din categoria Infrastructură
Lotul 4 al A0 Nord (Pantelimon–Glina) a ajuns la 95% execuție, potrivit Economedia, care citează declarațiile directorului general al CNAIR, Cristian Pistol. Segmentul are 4,47 km și ar urma să fie finalizat în vara lui 2026, însă deschiderea circulației depinde de încheierea lucrărilor pe Lotul 3.
Pe Lotul 4, constructorul român Spedition UMB este concentrat în special pe podul peste lacul Cernica, unde se lucrează la suprastructură. În paralel, sunt în desfășurare lucrări de detaliu care țin de finalizarea elementelor de siguranță și a conexiunilor locale, iar în șantier sunt mobilizați 220 de muncitori și aproximativ 70 de utilaje, mobilizare pe care șeful CNAIR o consideră suficientă pentru ce a mai rămas de executat.
„După ce va fi finalizat în această vară, lotul 4 va asigura conexiunea A0 Nord cu A2 (autostrada Bucureşti-Constanţa). Însă, până la încheierea lucrărilor pe lotul 3 (Afumaţi-Pantelimon) sectorul de autostradă construit de UMB nu va avea descărcare şi ca atare circulaţia nu va putea fi deschisă pe acesta”, a scris Cristian Pistol, potrivit Agerpres.
Contractul pentru Lotul 4 este finanțat prin Programul Transport 2021–2027, iar valoarea acestuia este de 312,63 milioane lei (fără TVA), conform informațiilor prezentate în articol. Miza practică este conectarea A0 Nord la A2, dar această funcționalitate rămâne condiționată de continuitatea pe semi-inelul nordic.
În schimb, pe Lotul 3 (Afumați–Cernica/Glina), șeful CNAIR a criticat mobilizarea constructorului chinez China Civil Engineering Construction Corporation, deși progresul fizic ar fi ajuns la 80%. Potrivit lui Cristian Pistol, pe cei 8,5 km ai lotului lucrează 170 de muncitori și 70 de utilaje, iar activitatea este concentrată în principal pe terasamente, două pasaje (km 41+750 și km 47+540) și sistemele de scurgere a apelor pluviale, inclusiv podețe.
Elementele-cheie menționate în material despre Lotul 3 și efectele întârzierii sunt:
Economedia mai notează că Lotul 3 este singurul lot de autostradă din România construit de un antreprenor chinez și că termenul de deschidere indicat de Cestrin (noiembrie 2025) a fost depășit. Traseul Lotului 3 este în județul Ilfov, între DN2 (zona Afumați) și DN3 (zona Cernica), cu o lungime de 8,6 km.
Recomandate
Începerea lucrărilor la al treilea tunel pe Secțiunea 2 Boița–Cornetu mută presiunea pe avizele de mediu , un pas fără de care șantierul nu poate primi autorizațiile de construire necesare pentru întregul lot, potrivit G4Media . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, a anunțat pe Facebook că se lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), informație preluată de Agerpres. Pe tunelul Balota (500 m) au început săpăturile, fiind excavați primii 16 metri, urmând realizarea portalului de ieșire. La tunelul Robești (900 m), stadiul fizic este de 36%, cu excavația ambelor galerii finalizată, iar următoarele etape vizează hidroizolația și betonarea. La tunelul Boița 1 (două galerii de 264 m și 247 m) au fost excavați 87 m, respectiv 21 m, iar stadiul fizic a ajuns la 17,17%. Pasul critic: Acordul de Mediu Revizuit Cristian Pistol indică drept etapă-cheie obținerea Acordului de Mediu Revizuit de la Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru emiterea autorizațiilor de construire pe tot șantierul. „Pasul critic care urmează nu ține de constructor, ci de avize: lucrările depind de eliberarea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru Autorizațiile de Construire pe tot șantierul.” Dimensiunea proiectului și stadiul din teren Pe șantier sunt, potrivit CNAIR, 562 de muncitori și 155 de utilaje, iar stadiul fizic pe întreaga secțiune a ajuns la 11,63%. Secțiunea 2 Boița–Cornetu are 31,33 km și include: șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ 5 km; 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime cumulată de circa 11 km. Contractul este finanțat prin Programul Transport și are o valoare de 4,25 miliarde lei, fără TVA. Pistol afirmă că este „cea mai dificilă secțiune” a Autostrăzii Sibiu–Pitești, parte a tronsonului montan care traversează Carpații și leagă Transilvania de Muntenia. [...]
CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]
Miercurea Nirajului aplică din iunie o taxă de tranzit pentru autocamioane , măsură care poate crește costurile logistice pentru transportatori și inclusiv pentru firmele implicate în șantierul Autostrăzii A8, pe fondul traficului greu direcționat pe drumuri județene aflate în administrarea locală, potrivit Economica . Decizia a fost luată de Consiliul Local Miercurea Nirajului în decembrie anul trecut, însă taxa se aplică abia din luna iunie, după montarea indicatoarelor rutiere aferente, a explicat primarul orașului pentru publicație. Întrebat despre posibilul caracter ilegal al taxei, edilul a spus că nu o consideră ilegală și că, până în prezent, nu a primit obiecții din partea Prefecturii. Pentru ce spune Primăria că folosește banii Pe site-ul Primăriei Miercurea Nirajului, autoritatea locală precizează că veniturile obținute din această taxă vor fi utilizate „exclusiv” pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere și reparații la DJ 135 și DJ 135/A, drumuri aflate, potrivit aceleiași surse, în administrarea primăriei. Detaliile sunt publicate de primărie aici , iar hotărârea Consiliului Local este disponibilă în documentul Hotărârea nr. 103 din 29 decembrie . Legătura cu A8 și poziția CNAIR Măsura are relevanță directă pentru zona de șantier a Autostrăzii A8: pe secțiunea I Târgu Mureș – Miercurea Nirajului lucrează constructorul turc Nurol. La începutul lunii aprilie, un inginer al companiei anunța că lucrările depășiseră 40% stadiu fizic pe acest lot, cel mai avansat de pe A8, conform unui material anterior al Economica (menționat în articol). Întrebată despre legalitatea taxei, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis că, „dacă tariful este contravaloarea unui AST emis de autoritatea locală, este conform cu legea”, dar a punctat și limita de competență: „CNAIR nu are competențe decât pe drumuri naționale, deci nu cunoaștem tarifele/taxele instituite la nivel local.” Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este proiectată cu o lungime de aproximativ 304 km, pe tronsoanele Târgu Mureș – Târgu Neamț și Târgu Neamț – Iași – Ungheni. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Podul Unirii peste Prut riscă să fie finalizat în toamnă, dar să rămână neutilizabil până în 2028 , din cauza întârzierii lucrărilor conexe – drumul de legătură și punctul de control pentru trecerea frontierei – aflate încă în faza de autorizare, potrivit Adevărul . Problema este una operațională: deși șantierul la pod este în desfășurare, accesul efectiv nu poate fi deschis fără infrastructura de frontieră și fără conexiunea rutieră, iar aceste componente nu au putut fi construite simultan. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a explicat pentru Ziarul de Iași că proiectul punctului de control a fost reconfigurat după solicitări venite de la Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră. „Configuraţia PCTF a fost actualizată ca urmare a modificărilor solicitate de reprezentanții Autorității Vamale Române și ai Poliției de Frontieră.” De ce nu se poate circula imediat Conform răspunsului citat, pentru drumul de legătură și Punctul de Control pentru Trecerea Frontierei (PCTF) este încă în curs obținerea autorizației de construire. Durata șantierului pentru această parte a investiției este estimată la 18 luni de la începerea lucrărilor. Ministerul arată că CNAIR va realiza infrastructura complexului vamal (drumuri, porți de acces, clădiri, hale și utilități de bază), iar ulterior Autoritatea Vamală Română și Poliția de Frontieră vor dota clădirile cu echipamentele necesare funcționării. Această etapă de dotare ar urma să mai adauge „cu siguranță câteva luni”, ceea ce împinge momentul în care s-ar putea traversa Prutul pe noul pod către vara lui 2028, în scenariul în care lucrările la complexul de frontieră ar începe la toamnă. Costul proiectului și ce include Întreg proiectul este evaluat la 151,69 milioane de lei (fără TVA) și include: construirea unei perechi de poduri (câte unul cu două benzi pe fiecare sens de circulație); drumul de legătură; punctul de control pentru trecerea frontierei. Legătura cu Autostrada Unirii A8 Separat, conexiunea prin autostrada A8 pe sectorul Iași (DN 24) – Podul Unirii – Ungheni (Republica Moldova) este un proiect cu termen mai lung. Pe cei 15,5 km sunt prevăzute lucrări de artă ample (două tunele, 14 poduri și pasaje) și un nod pentru breteaua către Spitalul Regional și Aeroportul Iași. Durata totală este de 46 de luni (10 luni proiectare și 36 luni execuție). Potrivit articolului, dacă contractul va demara la toamnă și nu apar prelungiri sau întârzieri, autostrada ar urma să fie gata la doi ani după finalizarea podului și a complexului vamă–poliție de frontieră. Context suplimentar despre A8 este prezentat de Adevărul într-un material separat, aici . [...]
CNAIR schimbă standardul pentru drumurile expres, cu efect direct asupra costurilor și proiectării viitoare : noile DEx vor fi proiectate cu bandă de urgență și alveole de staționare, potrivit Economedia . Decizia a fost luată de Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR , după o analiză a traficului pe rețeaua existentă, cu obiectivul declarat de creștere a siguranței rutiere. Schimbarea înseamnă, în practică, o platformă mai lată pentru viitoarele drumuri expres și introducerea unor zone dedicate opririlor de urgență. Dincolo de componenta de siguranță, modificarea standardului are impact operațional și bugetar: lățimi mai mari și lucrări suplimentare se traduc, de regulă, în proiectare revizuită și consum mai mare de teren și materiale, acolo unde proiectele nu sunt încă „înghețate” în execuție. Ce se modifică în standardul DEx CNAIR introduce două schimbări principale: Lățimea platformei crește de la 21,50 metri la 23,00 metri , pentru a permite o bandă de staționare de urgență de 2,5 metri . Apar alveole de urgență (zone special amenajate pentru oprire în caz de avarie), amplasate la intervale între minimum 1,5 km și maximum 3 km , doar în zone cu vizibilitate bună, cu lungime de 145 de metri . Ce se întâmplă cu drumurile expres deja construite sau aproape gata Aplicarea noilor cerințe diferă în funcție de stadiul proiectelor: Drumuri expres existente / în finalizare – precum DEx Craiova–Pitești , DEx Tureni–A3, DEx Brăila–Galați : noile caracteristici nu se introduc acum , ci ar urma să fie implementate ulterior , prin proiecte viitoare de modernizare. Drumuri expres în faza de pregătire (neimplementate) – precum DEx Arad–Oradea, DEx Suceava–Siret (și altele) : modificările vor fi integrate direct în proiectare , în etapa curentă. Decizia CNAIR este prezentată într-o postare publică, disponibilă aici . [...]
