Știri
Știri din categoria Infrastructură
Primul lot Moțca–Târgu Frumos din A8 a primit constructor, pe un contract de 4,87 miliarde lei, iar miza imediată este sincronizarea cu A7 printr-un segment prioritar de 5,5 km. Potrivit Economedia, asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt, a fost desemnată câștigătoare pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca–Târgu Frumos (27 km), un segment cheie pentru conectarea Iașiului la Autostrada Moldovei A7 în zona Pașcani.
Contractul este în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), iar durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.
Un element operațional central al proiectului este execuția cu prioritate a primului segment de 5,5 kilometri, care ar urma să asigure joncțiunea în apropiere de Pașcani cu tronsonul vecin A8 Leghin–Moțca și, pe cealaltă parte, conexiunea cu „turbionul” de mare viteză A7–A8. Conform secretarului de stat Horațiu Cosma, acest segment prioritar trebuie realizat în cel mult 12 luni de la debutul șantierului.
Pe traseu sunt prevăzute lucrări cu complexitate ridicată, inclusiv:
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul SAFE, iar prioritatea indicată este semnarea contractului „în această primăvară” și finalizarea lucrărilor cel târziu în 2030, astfel încât proiectul să poată utiliza integral finanțarea disponibilă.
În paralel, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu acest rezultat, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca–Iași–Ungheni au constructori, iar instituția urmărește concretizarea rapidă prin semnarea contractelor.
Desemnarea constructorului are loc după ce Curtea de Apel București a obligat CNIR să reevalueze câștigătorul licitației pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos. Înainte de reevaluare, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte.
În motivarea invocată în material, instanța a acceptat argumentul UMB privind testarea piloților de fundație, dar a respins argumentul companiei legat de garanția de participare a Danlin XXL. Documentul integral al hotărârii Curții de Apel București este disponibil în materialul citat.
Recomandate
CNIR a fixat 24 august 2026 ca start al proiectării tronsonului A8 Iași–Ungheni , un pas care accelerează calendarul pentru legătura rutieră peste Prut și pentru primii kilometri de autostradă A8 realizați pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Economica . Ordinul de începere a fost emis la câteva zile după semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași–Ungheni, ceea ce mută proiectul în mod oficial în etapa de proiectare. Tronsonul are 15,5 kilometri între Iași și Podul peste Prut de la Ungheni și include, „în premieră”, aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, cu același indicativ A8. Calendarul contractual și segmentul considerat prioritar Contractul are o durată totală de 46 de luni, împărțită astfel: 10 luni pentru proiectare; 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În interiorul proiectului, un obiectiv prioritar este segmentul de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca legătura rutieră peste Prut să poată fi „pusă în valoare” cât mai repede. Ce include tronsonul Iași–Ungheni Conform informațiilor din articol, proiectul include: 14 poduri și pasaje; 2 tunele, dintre care unul de 1.760 metri; 2 noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. Finanțare și riscuri operaționale Finanțarea este asigurată prin Programul SAFE , unde România beneficiază de „peste 4,2 miliarde de euro” pentru Autostrăzile A7 și A8, element invocat ca argument pentru emiterea rapidă a ordinului de începere. În același timp, sunt menționate și provocări care pot influența ritmul de implementare: relief dificil, lucrări de artă (poduri/pasaje) și tunele, dar și coordonarea lucrărilor în două state, cu reglementări diferite. Contractul pentru acest lot a fost semnat recent, potrivit articolului anterior citat de publicație, disponibil aici . [...]
Bugetul pentru apărarea împotriva inundațiilor crește puternic în 2026 , după ce Ministerul Mediului indică drept cauză majoră a pagubelor recente subfinanțarea de lungă durată a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Adevărul . Ministrul interimar Diana Buzoianu spune că anul 2026 aduce un nivel „record” al finanțărilor pentru baraje, diguri și poldere, în contextul reluării unor lucrări de modernizare. Salt de la 50 mil. lei la 250 mil. lei pentru lucrări „critice” Conform declarațiilor ministrei, în 2026 au fost alocate 250 de milioane de lei din bugetul național pentru lucrări considerate critice la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, de cinci ori mai mult decât în 2025, când ar fi fost cheltuiți 50 de milioane de lei . În paralel, 52,02% din bugetul de bunuri și servicii al Administrației Naționale „Apele Române ” a fost direcționat către întreținerea digurilor și barajelor existente, o pondere pe care Buzoianu o descrie drept „istorică” și dublă față de media ultimului deceniu . Ce tip de active ar urma să fie protejate prin lucrări Ministra afirmă că fondurile sunt utilizate în toate cele 11 administrații bazinale de apă pentru lucrări care „protejează direct”: oameni și gospodării; terenuri agricole; drumuri și poduri; rețele de utilități; obiective socio-economice. Totodată, oficialul spune că au fost prioritizate studiile de fezabilitate acolo unde Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) și hărțile de risc indicau de ani de zile nevoia de intervenție. Proiecte deblocate și șantiere finanțate, dar cu limitări pe termen scurt Buzoianu susține că în 2026 au fost deblocate și finanțate proiecte care stagnau de ani de zile și că „zeci de șantiere critice” au primit fonduri pentru a continua lucrările. În același timp, ministrul admite că „un an nu poate șterge decenii de neglijență”, argumentând că efectele inundațiilor ar fi putut fi limitate dacă modernizarea infrastructurii hidrotehnice ar fi fost făcută la timp. „Inundațiile recente şi pagubele lăsate în urmă nu sunt doar consecința fenomenelor meteo extreme, ci şi decontul dureros a 20-30 de ani de neglijență, amânări şi lipsă de viziune.” În final, ministra afirmă că lucrările de modernizare au fost reluate și că modul de gestionare a investițiilor în domeniul apelor „s-a schimbat din temelii”, fără a oferi însă, în materialul citat, un calendar detaliat al proiectelor sau o listă completă a obiectivelor finanțate. [...]
Trei tronsoane de autostradă finalizate aproape complet stau nefolosite , din cauza recepțiilor întârziate, a lipsei unor descărcări provizorii și a blocajelor administrative care amână darea în trafic, potrivit HotNews . Două dintre sectoare sunt la stadiul de 99% de mai bine de o lună, însă încă „așteaptă să fie făcută recepția și să se inaugureze”. Al treilea tronson este la 99,9% și ar urma să fie deschis „în câteva zile”. Unde sunt tronsoanele și cine le-a construit Cele trei sectoare menționate sunt: A0 Nord (Autostrada de Centură a Capitalei) – lot finalizat de constructorul UMB , cu șantierul terminat „de la început de iunie”; Autostrada Moldovei – un tronson realizat tot de UMB , cu lucrări „gata de câteva săptămâni”; Autostrada Transilvania – un tronson „gata 99,9%”, cu deschidere estimată în „câteva zile”. Asociația Pro Infrastructura descrie situația ca pe una în care loturile sunt „muzeu” – adică finalizate, dar nedate în folosință. De ce nu se poate circula: recepții, descărcări și „tergiversări” Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că, deși „am putea de astăzi să circulăm pe ele”, deschiderea este blocată de probleme rămase din urmă, pe care le numește „tergiversări” și „amânări”, inclusiv cazuri în care nu există descărcări provizorii la capăt . La rândul său, Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructura) indică un cumul de cauze: birocrație și „indolența” autorităților, dar și probleme tehnice , necoordonare între proiecte și întârzieri . Ce urmează Conform informațiilor din articol, două tronsoane rămân în așteptarea recepției și a inaugurării, iar tronsonul de pe Autostrada Transilvania ar urma să fie deschis în următoarele zile, după finalizarea ultimelor detalii. [...]
Investiția de 54 milioane de euro (aprox. 270 milioane lei) intră în faza de execuție , după ce proiectul tehnic al noului stadion „Corvinul 1921 Hunedoara ” este aproape finalizat și urmează să fie predat Companiei Naționale de Investiții , iar lucrările ar putea începe în 2027, potrivit Economedia . În paralel, Primăria Hunedoara a lansat licitația pentru demolarea vechiului stadion, un pas operațional necesar înaintea șantierului. Proiectul este derulat în baza contractului semnat de Ministerul Dezvoltării (prin CNI) cu compania Erbașu. Valoarea investiției este estimată la aproximativ 54 de milioane de euro, inclusiv TVA, iar noul stadion este proiectat cu regim de înălțime S+P+3E și o capacitate de 10.209 locuri, conform variantei finale a proiectului tehnic. Demolarea și utilitățile, condiții pentru calendarul de execuție Administrația locală mizează pe închiderea licitației pentru demolare la final de august – început de septembrie, dacă nu apar contestații, astfel încât lucrările de demolare să înceapă în toamna acestui an. Primarul Dan Bobouțanu a indicat că documentația tehnică este în etapa finală înainte de predarea către CNI. Un alt element critic pentru pregătirea amplasamentului este mutarea canalului colector al rețelei de canalizare care trece pe sub viitorul stadion, lucrare la care ar urma să contribuie Consiliul Județean Hunedoara. Autoritățile locale susțin că încearcă să creeze condițiile pentru demararea construcției la începutul anului viitor, însă calendarul depinde de derularea procedurilor fără întârzieri. Ce include proiectul: facilități sportive și spații cu potențial de venit Stadionul este proiectat pentru un teren de fotbal conform cerințelor FIFA și ghidului UEFA, cu utilizare atât pentru meciuri oficiale, cât și pentru alte activități. Complexul include, între altele: vestiare cu grupuri sanitare și dușuri, cabinet medical, birouri administrative; spații tehnice și de depozitare; zonă de restaurant, săli de conferință; sală de box, săli de forță și cardio; spații destinate închirierii. La exterior sunt prevăzute zone de promenadă și evenimente, precum și o parcare subterană cu 430 de locuri. Terenul principal va fi dotat cu nocturne, ecran de difuzare și tabele electronice de scor. [...]
Finalizarea Lotului 1 din A0 Nord până la sfârșitul anului ar putea muta o parte din traficul de tranzit de pe actuala centură , cu efect direct asupra timpilor de transport și a presiunii pe infrastructura rutieră din jurul Capitalei, potrivit Economedia . Lotul 1, între Corbeanca și Bâcu , a ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma , spune că există șanse ca întregul inel de autostradă al Bucureștiului să fie deschis circulației până la finalul acestui an, informație preluată de Mediafax . Ce este gata și ce ar putea fi deschis mai devreme În ultimele două luni, lucrările ar fi avansat semnificativ. Pe primii 8,5 kilometri, între Corbeanca și Mogoșoaia, asfaltul a fost așternut pe toată lungimea, podurile au fost finalizate, iar lucrările conexe sunt într-un stadiu avansat. Dacă ritmul actual se menține, acest sector ar putea fi finalizat până la sfârșitul lunii august, ceea ce ar asigura continuitatea circulației pe A0 Nord între DN1A Mogoșoaia și DN2 Afumați. Blocajul operațional: descărcarea provizorie în DN1A, la Mogoșoaia Pentru deschiderea circulației pe tronsonul Corbeanca–Mogoșoaia este necesară aprobarea de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a unei soluții provizorii de descărcare a traficului în DN1A, la Mogoșoaia. Potrivit lui Horațiu Cosma, sensul giratoriu definitiv este prevăzut în proiectul centurii Buftea și nu va fi finalizat la timp pentru punerea în circulație a sectorului, motiv pentru care este necesară o soluție temporară. Segmentul Mogoșoaia–A1 Bâcu: termenul contractual vs. ținta de final de an Pe segmentul dintre Mogoșoaia și A1 Bâcu, termenul contractual extins este în primele luni ale anului 2027, însă oficialul susține că finalizarea până la sfârșitul acestui an este posibilă. În prezent, podurile și pasajele sunt într-un stadiu avansat de execuție, terasamentele sunt aproape finalizate, iar lucrările de asfaltare au început. Dacă estimările se confirmă și lucrările sunt închise până la finalul anului, Bucureștiul ar putea avea primul inel complet de autostradă funcțional, investiție care ar urma să preia o parte din traficul de tranzit și să reducă presiunea asupra actualei centuri rutiere. [...]
Circulația pe DN7, pe Valea Oltului, rămâne afectată de lucrări care urmăresc reducerea riscului de căderi de pietre , iar traficul este dirijat în zonele de intervenție, potrivit Economedia . Lucrările se desfășoară între Călimănești și Câineni, pe un tronson cu risc ridicat de desprinderi de pe versanți. Intervențiile vin în contextul accidentului produs marți între Boița și Lazaret, unde o stâncă desprinsă de pe versant a căzut peste un autoturism aflat în trafic. În urma incidentului, un bărbat de aproximativ 65 de ani a murit. Ce se lucrează și cum se circulă Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova anunță că echipele din teren fac: lucrări de rănguire a versanților (îndepărtarea manuală a rocilor instabile); montaj de plase de protecție, pentru a reduce riscul de noi căderi de pietre pe carosabil. Pe durata lucrărilor, circulația se desfășoară dirijat în zona șantierului. Autoritățile recomandă șoferilor să respecte semnalizarea temporară și indicațiile personalului din teren. [...]
