Știri
Știri din categoria Infrastructură

Primul lot Moțca–Târgu Frumos din A8 a primit constructor, pe un contract de 4,87 miliarde lei, iar miza imediată este sincronizarea cu A7 printr-un segment prioritar de 5,5 km. Potrivit Economedia, asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt, a fost desemnată câștigătoare pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca–Târgu Frumos (27 km), un segment cheie pentru conectarea Iașiului la Autostrada Moldovei A7 în zona Pașcani.
Contractul este în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), iar durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.
Un element operațional central al proiectului este execuția cu prioritate a primului segment de 5,5 kilometri, care ar urma să asigure joncțiunea în apropiere de Pașcani cu tronsonul vecin A8 Leghin–Moțca și, pe cealaltă parte, conexiunea cu „turbionul” de mare viteză A7–A8. Conform secretarului de stat Horațiu Cosma, acest segment prioritar trebuie realizat în cel mult 12 luni de la debutul șantierului.
Pe traseu sunt prevăzute lucrări cu complexitate ridicată, inclusiv:
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul SAFE, iar prioritatea indicată este semnarea contractului „în această primăvară” și finalizarea lucrărilor cel târziu în 2030, astfel încât proiectul să poată utiliza integral finanțarea disponibilă.
În paralel, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu acest rezultat, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca–Iași–Ungheni au constructori, iar instituția urmărește concretizarea rapidă prin semnarea contractelor.
Desemnarea constructorului are loc după ce Curtea de Apel București a obligat CNIR să reevalueze câștigătorul licitației pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos. Înainte de reevaluare, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte.
În motivarea invocată în material, instanța a acceptat argumentul UMB privind testarea piloților de fundație, dar a respins argumentul companiei legat de garanția de participare a Danlin XXL. Documentul integral al hotărârii Curții de Apel București este disponibil în materialul citat.
Recomandate

Republica Moldova a scos la licitație un studiu de fezabilitate de 87,88 milioane lei moldovenești (fără TVA) pentru tronsonul Ungheni–Budești (aprox. 125 km), un pas care mută proiectul Autostrăzii A8 din zona de intenție în cea de pregătire tehnică și bugetară, potrivit Economedia . Contractul este finanțat din Fondul Rutier al Republicii Moldova, iar ofertele pot fi depuse până la 21 septembrie 2026, ora 10:00. Ce se cumpără acum: baza tehnică pentru proiectare și construcție Administrația Națională a Drumurilor din Republica Moldova a lansat licitația pentru servicii de proiectare în vederea elaborării studiului de fezabilitate. Tronsonul vizat ar urma să înceapă la nodul rutier din Ungheni și să continue până la intersecția cu drumurile M5/R5, în apropierea satului Budești, în municipiul Chișinău. Studiul de fezabilitate este documentul care fundamentează etapele ulterioare de proiectare și execuție, incluzând, conform informațiilor din material: studii de trafic; expertize tehnice; evaluări privind impactul asupra mediului; identificarea terenurilor necesare; soluții pentru relocarea rețelelor de utilități (dacă este cazul); analize tehnico-economice, estimări de costuri, devize și documentații grafice. De ce contează economic: finanțare publică și pregătirea unui coridor regional Valoarea estimată a contractului este de 87.880.953 lei moldovenești, fără TVA, finanțarea fiind asigurată din Fondul Rutier al Republicii Moldova. Din perspectivă operațională, licitația indică intrarea proiectului într-o fază care generează cheltuieli publice concrete și pregătește decizii ulterioare privind traseul, costurile și exproprierile. Tronsonul este prezentat ca parte a pregătirii coridorului rutier Ungheni–Chișinău–Odesa. Totuși, Europa Liberă Moldova notează că continuarea de la Chișinău la Odesa nu apare în documentația studiului de fezabilitate pentru licitația lansată acum, ceea ce sugerează că, în această etapă, focusul contractual rămâne pe segmentul până în zona Chișinăului. Context: A8 pe ambele maluri ale Prutului A8 este proiectul de autostradă care ar urma să traverseze România de la Târgu Mureș, prin zona montană și Moldova, până la Ungheni, la granița cu Republica Moldova. În România, autoritățile au anunțat în iulie semnarea contractului pentru ultimul tronson rămas de atribuit al A8, între Iași și Ungheni, proiect estimat la 3,57 miliarde de lei. Materialul mai arată că aproximativ cinci kilometri de autostradă vor fi construiți de România pe teritoriul Republicii Moldova, în baza unui acord guvernamental între cele două state. În paralel, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat în iulie că „în prima parte a anului 2027 vom circula pe primii kilometri ai Autostrăzii Unirii A8”, referindu-se la tronsonul de 24 km Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, unde lucrările ar fi ajuns la aproximativ 50% stadiu fizic, potrivit declarației oficialului. [...]

Lotul 3 Răcăciuni–Bacău din A7 a ajuns la aproape 90% , un nivel care pune proiectul în zona critică pentru respectarea termenelor din PNRR , în condițiile în care România intră în ultima lună înainte de pragul de 31 august legat de jaloanele asumate pentru finanțarea europeană, potrivit Economedia . Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași anunță că se așterne „ultimii metri de asfalt” pe pasajul peste calea ferată din zona localității Cleja (județul Bacău), descris ca una dintre cele mai impresionante structuri de pe lotul 3. Pasajul are 1.215 metri lungime, este susținut de 260 de grinzi și are 33 de deschideri. Ce mai rămâne de făcut pe pasajul de la Cleja În etapa finală de șantier, lucrările menționate includ: așternerea stratului de uzură din mixturi asfaltice; montarea rosturilor de dilatație; execuția marcajelor rutiere; montarea parapetelor de siguranță. La nivelul întregului lot 3 Răcăciuni–Bacău, stadiul fizic „se apropie de pragul de 90%”, conform informațiilor prezentate. Miza PNRR: termenul de 31 august și riscul de întârziere Economedia plasează avansul lucrărilor în contextul unei „curse contra-cronometru” pe Autostrada Moldovei A7 , cu referire la termenul de 31 august până la care România trebuie să îndeplinească jaloanele din PNRR pentru a păstra finanțarea europeană aferentă celor șase loturi dintre Focșani și Pașcani. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, a declarat că, după negocieri cu Comisia Europeană, România a reușit să păstreze toate cele șase loturi în finanțarea prin PNRR, dar respectarea termenului rămâne esențială. „Acum responsabilitatea este a noastră: să livrăm la timp acest obiectiv major pentru România. Vorbim despre aproape 2 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile și despre finalizarea celui mai important proiect de infrastructură rutieră aflat astăzi în execuție în regiunea Moldova”. Datele contractului pentru lotul 3 Răcăciuni–Bacău Lungime lot: 21,522 km Antreprenor: asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL Ordin de începere: 03.05.2023 Valoare contract: 1,673 miliarde de lei (fără TVA) Finanțare: fonduri europene nerambursabile (PNRR) Separat, CNAIR a decis să deschidă simultan loturile Adjud–Răcăciuni și Răcăciuni–Bacău, chiar dacă pe primul stadiul fizic este mai avansat, mai notează publicația. [...]

Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]

Un nou pod rutier între Rusia și Coreea de Nord poate schimba logistic fluxurile comerciale bilaterale , printr-o legătură terestră directă care ar urma să permită până la 300 de vehicule pe zi, potrivit Al Jazeera . Podul, lung de un kilometru și cu două benzi, traversează râul Tumen și a fost inaugurat luni, primele camioane decorate cu steaguri trecând deja granița. Legătura este relevantă operațional: până acum, cele două țări erau conectate doar prin rute aeriene și feroviare, fără un „coridor” rutier propriu-zis. Premierul rus Mihail Mișustin a spus că podul va fi conectat la rețeaua de drumuri federale a Rusiei, iar camioanele vor începe imediat să îl folosească pentru transportul de marfă. Ce capacitate și ce calendar are proiectul Mișustin a indicat o capacitate de până la 300 de vehicule pe zi . Autoritățile ruse au mai transmis că: traficul de marfă începe imediat; până la finalul acestui an podul ar urma să fie complet operațional și să poată fi folosit și pentru transport de pasageri. În discursul său, Mișustin a legat explicit infrastructura de potențialul de creștere a cooperării economice și tehnologice. „Sunt convins că extinderea infrastructurii de transport transfrontaliere va oferi un impuls puternic pentru dezvoltarea în continuare a cooperării comerciale, economice, științifice, tehnologice și culturale”, a declarat Mișustin. Context: un proiect discutat de ani, accelerat după 2024 Construcția podului – discutată de ani – a început în aprilie anul trecut, după ce proiectul a fost convenit în timpul unei vizite a președintelui rus Vladimir Putin în Coreea de Nord, în 2024. Noul pod este amplasat lângă „Friendship Bridge”, o legătură feroviară pusă în funcțiune în 1959, care a fost mult timp singurul punct de trecere a frontierei. Podul poartă numele lui Iakov Novicenko, un soldat al Armatei Roșii căruia Phenianul îi atribuie salvarea vieții lui Kim Ir Sen în 1946, prin interceptarea unei grenade. De ce contează: o infrastructură care reduce fricțiunea logistică într-o relație în expansiune Al Jazeera notează că inaugurarea vine pe fondul întăririi relațiilor dintre Moscova și Phenian după invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, o legătură rutieră directă poate reduce dependența de transportul feroviar și aerian și poate face mai ușoară creșterea volumelor de schimburi, dacă acestea vor fi extinse. Mișustin a numit podul „un nou simbol al prieteniei” și un „eveniment cu adevărat istoric”. La rândul său, premierul nord-coreean Pak Thae-song a spus că proiectul va consolida cooperarea dintre cele două țări, potrivit agenției ruse TASS, citată de Al Jazeera. [...]

Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]

Redeschiderea nodului Bacău Nord pe A7 ar putea restabili legătura continuă București–Bacău , după câteva săptămâni în care Centura Bacăului (16 km, deschisă încă din 2020) a fost închisă pentru lucrări de racordare, potrivit HotNews . Surse oficiale citate de publicație indică drept scenariu de deschidere duminică după-amiaza sau luni, după finalizarea ultimelor intervenții ale constructorului. Închiderea temporară a fost necesară după ce UMB a început, la mijlocul lui august, lucrările de conectare a centurii la tronsoanele noi ale A7 aflate în construcție, în zona nodurilor Bacău Sud și Bacău Nord. Bacău Sud a fost deschis odată cu inaugurarea celor circa 47 km din A7 de la Adjud, la 31 august, dar atunci circulația s-a făcut doar până la nodul cu DN2F (spre Vaslui). Ce se schimbă operațional: București–Bacău, traseu neîntrerupt pe autostradă Odată cu finalizarea nodului Bacău Nord, ar urma să fie deschiși circulației circa 258 km din A7 (din totalul de 335 km până la Pașcani). Consecința practică: șoferii ar avea o legătură directă și neîntreruptă pe autostradă între București și Bacău Nord, pe un traseu cumulat de peste 305 km, format din: circa 47 km pe A3, de la București la Dumbrava (zona Ploiești); circa 258 km pe A7, de la Dumbrava spre Buzău, Focșani, Adjud și Bacău. Ce urmează pe A7 la nord de Bacău: termene și finanțare După închiderea „capitolului” PNRR pentru ultimul tronson care a prins complet finanțarea, atenția se mută pe cele trei loturi UMB dintre Bacău și Pașcani (circa 77 km), care nu au putut fi finalizate până la termenul-limită de la final de august. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a indicat, pentru HotNews, obiectivul de a ajunge cu A7 deschisă până la finalul anului la Săbăoani (la nord de Roman), pe 49 km de la Bacău. El a descris drept „punct critic” podul peste râul Moldova și a arătat că sectorul ar permite ocolirea Romanului, „un alt punct nevralgic de pe E85”. Pentru ultimul tronson, de circa 28 km între Săbăoani și Pașcani, oficialul a spus că este mai în urmă și că, într-un scenariu realist, finalizarea s-ar putea muta cu 2–3 luni în 2027, în funcție și de vreme. În privința finanțării, Cosma a mai precizat că pentru loturile care pierd restul de finanțare PNRR vor mai exista plăți în lunile următoare, după care tronsoanele ar urma să fie mutate pe Programul Operațional Transport (fonduri europene nerambursabile „clasice”). Context: unde ajunge rețeaua de autostrăzi în 2026 România a început anul cu aproximativ 1.416 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Până acum, în 2026 s-au deschis circa 59 km (12,24 km pe A3 Zimbor–Poarta Sălajului și circa 47,1 km pe A7 Adjud–Bacău), ceea ce duce rețeaua la aproape 1.475 km. HotNews notează că 2026 ar putea depăși recordurile recente dacă se confirmă estimările de deschideri, inclusiv pe A0, A1, A3, A7 și Drumul Expres Brăila–Galați, cu un total de circa 185 km rămași de inaugurat în acest an. Într-un astfel de scenariu, la final de an s-ar putea ajunge la peste 244 km noi în 2026 și la o rețea care să depășească 1.660 km. [...]