Știri
Știri din categoria Infrastructură
Primul lot Moțca–Târgu Frumos din A8 a primit constructor, pe un contract de 4,87 miliarde lei, iar miza imediată este sincronizarea cu A7 printr-un segment prioritar de 5,5 km. Potrivit Economedia, asocierea condusă de SA&PE Construct, alături de Tehnostrade, Spedition UMB și Euro-Asfalt, a fost desemnată câștigătoare pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca–Târgu Frumos (27 km), un segment cheie pentru conectarea Iașiului la Autostrada Moldovei A7 în zona Pașcani.
Contractul este în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), iar durata totală este de 46 de luni: 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.
Un element operațional central al proiectului este execuția cu prioritate a primului segment de 5,5 kilometri, care ar urma să asigure joncțiunea în apropiere de Pașcani cu tronsonul vecin A8 Leghin–Moțca și, pe cealaltă parte, conexiunea cu „turbionul” de mare viteză A7–A8. Conform secretarului de stat Horațiu Cosma, acest segment prioritar trebuie realizat în cel mult 12 luni de la debutul șantierului.
Pe traseu sunt prevăzute lucrări cu complexitate ridicată, inclusiv:
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul SAFE, iar prioritatea indicată este semnarea contractului „în această primăvară” și finalizarea lucrărilor cel târziu în 2030, astfel încât proiectul să poată utiliza integral finanțarea disponibilă.
În paralel, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Gabriel Budescu, a declarat că, odată cu acest rezultat, toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii A8 Moțca–Iași–Ungheni au constructori, iar instituția urmărește concretizarea rapidă prin semnarea contractelor.
Desemnarea constructorului are loc după ce Curtea de Apel București a obligat CNIR să reevalueze câștigătorul licitației pentru tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos. Înainte de reevaluare, licitația fusese câștigată de Danlin XXL, iar UMB pierduse la o diferență de 0,88 puncte.
În motivarea invocată în material, instanța a acceptat argumentul UMB privind testarea piloților de fundație, dar a respins argumentul companiei legat de garanția de participare a Danlin XXL. Documentul integral al hotărârii Curții de Apel București este disponibil în materialul citat.
Recomandate
Primul contract SAFE pe Autostrada A8, de 4,87 miliarde lei, mută presiunea pe execuție și pe conectarea rapidă cu A7. Potrivit HotNews , Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat contractul pentru tronsonul 1 Târgu Neamț–Târgu Frumos, primul finanțat prin programul european SAFE pe A8. Contractul, în valoare de 4,87 miliarde lei (fără TVA), a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct (lider) – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt. De ce contează: finanțarea SAFE și calendarul de 46 de luni Semnarea marchează debutul finanțării prin Programul „Security Action for Europe” (SAFE) pentru Autostrada „Unirii” A8 pe segmentul Târgu Neamț (Moțca)–Iași–Ungheni. Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a indicat că instituția vizează semnarea rapidă și a următoarelor contracte după soluționarea contestațiilor și emiterea ordinului de începere „în cel mai scurt timp”, după constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea pașilor procedurali. „Ne dorim să semnăm cât mai rapid posibil și următoarele contracte, imediat după soluționarea contestațiilor. După constituirea garanției de bună execuție și parcurgerea tuturor pașilor procedurali ne propunem să emitem Ordinul de începere în cel mai scurt timp, astfel încât să fie evitate situații recente, precum problemele unor contracte importante, inițial cu fonduri din PNRR pentru care, ulterior, a fost nevoie de identificarea altor soluții de finanțare.” Ce se construiește pe cei 27 km dintre Moțca și Târgu Frumos Pe traseul Târgu Neamț (Moțca) – Târgu Frumos (27 km), proiectul include: 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de 8,5 km; 4 tunele, cu o lungime totală de 1,7 km; 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. Segment prioritar: 5,5 km în maximum 12 luni pentru legături cu DN2 și A7 În cadrul contractului, CNIR prevede construirea cu prioritate, în termen de maximum 12 luni, a unui segment de autostradă de 5,5 km, pentru a asigura legătura între secțiunea III Leghin–Târgu Neamț a A8 și DN2, respectiv conexiunea către A7 (Autostrada Moldovei) Bacău–Pașcani. Context: contractul a fost întors după contestație Semnarea vine după o schimbare de rezultat în procedură: contractul fusese atribuit inițial unei asocieri conduse de Danlin XXL, pentru o ofertă de 4,76 miliarde lei. UMB a contestat, iar instanța a decis reevaluarea ofertelor de către CNIR, ceea ce a dus la actuala atribuire. În paralel, UMB construiește tronsonul Moțca–Leghin și execută și tronsonul din A7, inclusiv nodul rutier de intersecție dintre cele două autostrăzi în zona Pașcani; pentru tronsonul din A7 este menționat un termen de finalizare estimat „anul acesta”, conform informațiilor citate. [...]
România nu pierde finanțarea europeană prin SAFE pentru loturile restante din A7 și A8 , deși termenul-limită de 31 mai pentru semnarea contractelor a fost depășit, pentru că proiectele sunt încadrate ca transfrontaliere, potrivit Adevărul . Interpretarea Ministerului Transporturilor este că, în acest caz, regulamentul permite semnarea contractelor și după 31 mai. Întârzierea vizează trei dintre cele nouă loturi finanțate prin SAFE, pentru care contractele nu sunt încă semnate, pe fondul contestațiilor și al unor condiții administrative suplimentare. Secretarul de stat Horațiu Cosma a explicat că segmentele incluse de România în SAFE au extensii în Republica Moldova și Ucraina, ceea ce le plasează în categoria achizițiilor comune/proiectelor realizate în parteneriat între state, tratate diferit de Comisia Europeană. De ce nu se aplică „strict” termenul de 31 mai Regulamentul SAFE prevede, „în principiu”, încheierea contractelor până la 31 mai; altfel, statele membre ar trebui să recurgă la achiziții comune la nivel european. În cazul loturilor A7 și A8 prinse de România în SAFE, Ministerul Transporturilor susține că statutul transfrontalier (cu porțiuni de autostradă în Republica Moldova și un segment de drum modernizat în Ucraina, „la pachet” cu proiectul din România) face posibilă semnarea contractelor și după termen. „Sectoarele [...] sunt considerate de Comisie o achiziție comună, un proiect realizat în parteneriat de mai multe state. Iar pe regulamentul SAFE, asta se încadrează la posibilitatea de a semna contracte și după 31 mai”, a declarat Horațiu Cosma. Ce loturi sunt încă blocate și ce urmează Pe A8, două loturi sunt în contestații: Târgu Frumos – Lețcani (28,6 km) , câștigat de Danlin XXL, contestat de Strabag și Makyiol; Iași – Ungheni (15,5 km) , atribuit asocierii Itinera SPA (lider) – ICM S.P.A. – Saipem S.P.A., contestat de Concelex și Construcții Erbașu. Pe A7, lotul Bălcăuți – Siret (12,7 km) urmează să fie contractat de CNAIR cu asocierea FAR Foundation SRL – Automagistral Pivden SRL – Lincor Trans, după ce CNSC a respins contestațiile MIS Grup și Concelex, însă semnarea depinde și de finalizarea unui acord cu Ucraina pentru componenta transfrontalieră din zona Siret, potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor. În privința calendarului, Horațiu Cosma a indicat că sunt așteptate deciziile CNSC pentru loturile Târgu Frumos – Lețcani și Iași – Ungheni , iar după acestea contractele ar urma să fie semnate „imediat”. Prioritizarea devine critică, pentru că SAFE nu acoperă tot necesarul Un element important pentru implementare este că finanțarea prin SAFE nu acoperă integral necesarul pentru cele nouă loturi. În acest context, președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, susține că autoritățile ar trebui să prioritizeze segmentele cu impact economic și de trafic mai mare, în special legătura Iașiului la A7 prin tronsonul Pașcani – Lețcani . „Cea mai importantă bucată din A8 este legarea Iașiului de A7 prin tronsonul Pașcani–Lețcani. Este, de departe, segmentul cu cel mai mare impact economic și de trafic”, a spus Ionuț Ciurea. [...]
Lotul Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) de pe Autostrada Transilvania a ajuns la 98% execuție , iar apropierea de deschidere contează mai ales prin efectul operațional: tronsonul poate prelua trafic doar dacă este funcțională și descărcarea prin nodul Românași, aflat încă la 72%, potrivit Economedia . Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, spune că UMB (Spedition UMB) este mobilizată pe cei 12,24 km cu 100 de muncitori și 60 de utilaje. În această etapă, pe lot se execută lucrări de detaliu și de finalizare, precum cofrare și betonare pentru colectarea și evacuarea apelor pluviale, drumuri de exploatare, ziduri de sprijin cu coloane forate și aplicarea de straturi de vopsea anticorozivă la structuri de la km 17+307 și km 18+535. Nodul Românași, piesa care face tronsonul utilizabil În paralel, UMB lucrează la Nodul Rutier Românași, descris ca punctul care va asigura descărcarea în DN1F și DJ108A pentru întreg tronsonul Târgu Mureș – Poarta Sălajului (155 km), până la finalizarea secțiunii Poarta Sălajului – Zalău (care include Tunelul Meseș). Aici, lucrările vizează taluzuri și rigole, precum și montarea parapetelor de protecție, iar stadiul fizic a ajuns la 72%, conform aceleiași informări. Termene, întârzieri și finanțare: presiunea jaloanelor Contractele pentru cei 42,3 km ai loturilor Nădășelu – Zimbor și Zimbor – Poarta Sălajului au fost semnate cu UMB în 28 decembrie 2020, respectiv 1 iulie 2020, cu 12 luni proiectare și 24 de luni execuție. Ordinele de începere au fost emise în 25 ianuarie 2021 și 31 mai 2021, iar autorizațiile de construire au venit etapizat în 2021, ultima în decembrie 2021. Conform termenelor inițiale, lucrările ar fi trebuit finalizate în decembrie 2023, cel mai târziu în august 2024 dacă sunt luate în calcul disputele tehnice din dealul Zimbor și dificultățile din teren. Asociația Pro Infrastructură susține că UMB „este responsabil pentru o bună parte din întârziere”, chiar și ținând cont de alunecările de teren și de întârzieri administrative la CNAIR, și apreciază că „epopeea se apropie de sfârșit”. Finanțarea pentru secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului este prin Programul Transport (PT) 2021–2027. În același timp, termenul-limită pentru cei 42 km dintre Nădășelu – Zimbor și Poarta Sălajului este august 2026, potrivit jaloanelor din PNRR menționate în material. Context: unde se încadrează lotul și cât costă Lotul Zimbor – Poarta Sălajului este parte din secțiunea Gilău – Borș a Autostrăzii Transilvania, iar pentru acest lot (3B2) sursa indică: lungime: 12,24 km constructor: asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL preț: 680.405.395,28 lei fără TVA termen de deschidere: 2026 Separat, pentru nodul Românași este menționat un contract distinct (selectat în noiembrie 2024) cu aceeași asociere, în valoare de 71,33 milioane lei fără TVA, cu 3 luni proiectare și 7 luni execuție. În lipsa unei date ferme de deschidere în informațiile disponibile, ritmul de finalizare al nodului Românași rămâne indicatorul practic pentru momentul în care cei 12,24 km pot fi folosiți eficient în trafic, nu doar recepționați ca lucrări aproape terminate. [...]
România a semnat primul contract A8 finanțat prin SAFE, o investiție de 4,87 miliarde lei. Contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos din Autostrada Unirii (A8) a fost semnat joi, potrivit G4Media , marcând prima utilizare a programului european SAFE pentru acest proiect. Tronsonul Moțca – Târgu Frumos are 27 km și face parte din sectorul moldovean al A8. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma a indicat că finanțarea prin SAFE este „un pas major” pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport. Contractul a fost semnat cu asocierea SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, iar valoarea investiției este de 4,87 miliarde lei (fără TVA). Durata totală a contractului este de 46 de luni. Un element operațional cu termen accelerat vizează realizarea, „în termen de maximum 12 luni”, a unui segment de 5,5 km care ar urma să asigure conexiunea rapidă dintre A8, DN2 și A7 Bacău – Pașcani, conform aceleiași surse. Ce include proiectul și de ce contează în trafic Potrivit informațiilor prezentate, tronsonul este proiectat să reducă ambuteiajele și accidentele de pe DN28, rută descrisă ca fiind printre cele mai aglomerate și periculoase din Moldova. Proiectul include: 36 de poduri și pasaje (lungime totală 8,5 km); 4 tunele (lungime totală 1,7 km); 3 noduri rutiere: Moțca, Pașcani și Târgu Frumos. [...]
Curtea de Apel București a blocat temporar transferul a cinci proiecte rutiere de circa 10 miliarde de euro după ce a suspendat ordinul ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , care muta investițiile de la CNAIR la CNIR , potrivit Digi24 . Decizia are un impact operațional imediat: proiectele rămân, cel puțin deocamdată, în portofoliul CNAIR, iar reorganizarea administrării lor este pusă pe pauză. Instanța a admis cererea CNAIR și a suspendat executarea Ordinului MTI nr. 475/05.05.2026 și a actelor subsecvente „până la pronunțarea instanței de fond”. Hotărârea este executorie și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, conform soluției publicate pe portalul instanței și citate de Digi24 (cu trimitere la News.ro). „Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond. Executorie. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii (...)”, se arată în soluția instanței. Ce proiecte rămân la CNAIR Ordinul suspendat prevedea transferul, în 15 zile, a cinci proiecte mari către CNIR, companie nouă în arhitectura instituțională a investițiilor rutiere. Lista proiectelor menționate: Drumul Expres Arad–Oradea Autostrada București–Alexandria Secțiunea Făgăraș–Brașov din Autostrada Sibiu–Brașov Alternativa Techirghiol Podul Giurgiu–Ruse II Valoarea estimată a pachetului este de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei). De ce contează: reorganizarea este contestată în instanță Miza imediată este continuitatea administrării proiectelor. CNAIR a cerut revocarea integrală a ordinului, invocând că transferul ar fi fost decis fără consultare și că CNIR nu ar avea capacitatea administrativă necesară pentru a prelua simultan proiecte de asemenea dimensiune. În paralel, Radu Miruță a trimis o adresă conducerii CNAIR prin care îi reamintea directorului general obligația de a semna protocoalele de predare-primire, iar ulterior a trimis Corpul de Control la CNAIR, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea pe fond a cauzei. Separat, hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, ceea ce poate prelungi incertitudinea privind cine gestionează, în final, aceste proiecte și în ce calendar. [...]
Riscul de întrerupere a traficului pe DN10 crește, după ce o bandă a fost afectată de surpare la Siriu (Buzău), iar autoritățile cer intervenție de consolidare „acum” , potrivit HotNews , care citează avertismentul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Buzău. Porțiunea vizată este în localitatea Siriu, unde au apărut fisuri „masive”, iar terenul s-a surpat, afectând una dintre benzile de circulație. DRDP Buzău a publicat imagini cu zona afectată pe Facebook . Ce arată expertiza și de ce nu ajunge o reparație la suprafață Instituția invocă o expertiză tehnică oficială pentru sectorul km 76+795 – 76+895 (UAT Siriu), care indică faptul că intervenția este „absolut obligatorie” pentru a preveni o degradare majoră a drumului. Conform DRDP Buzău, forajele și testele geotehnice au identificat infiltrații masive de apă direct sub platforma drumului, până la o adâncime critică de 2,60 metri, pe fondul ploilor torențiale din ultima perioadă. Aceste infiltrații ar fi afectat substructura rutieră, iar testele au indicat parametri slabi ai stratului argilos de sub drum, ceea ce a dus la tasarea carosabilului. Miza operațională: consolidare „profundă”, nu asfaltare DRDP Buzău susține că o simplă asfaltare la suprafață ar fi doar o soluție temporară și riscantă, în condițiile în care apa destabilizează straturile de pământ de sub asfalt. Soluția indicată de instituție este o consolidare „profundă și corectă” a întregii structuri rutiere, pentru stabilitate pe termen lung. HotNews nu oferă detalii despre un calendar al lucrărilor sau despre eventuale restricții de trafic ce ar urma să fie impuse. [...]
