Știri din categoria Infrastructură

Acasă/Știri/Infrastructură/Italia investighează un posibil sabotaj...

Italia investighează un posibil sabotaj feroviar lângă Bologna - incidentul lovește debutul JO Milano–Cortina

Investigarea incidentelor feroviare în apropierea Bolognei afectează circulația trenurilor.

Autoritățile italiene investighează un posibil sabotaj feroviar lângă Bologna, relatează Biziday, după o serie de avarii și incidente apărute sâmbătă, chiar în prima zi completă a Jocurilor Olimpice de iarnă din zona Milano–Cortina. Ancheta vizează mai multe puncte ale rețelei, iar intervențiile de securitate au dus la suspendări temporare și restricții severe de circulație.

Potrivit poliției, un incendiu produs dimineața a afectat un macaz și a distrus cabluri electrice esențiale pentru detectarea vitezei trenurilor pe linia Bologna–Veneția. Au fost raportate și alte avarii: pe linia de mare viteză din același sector, cablurile ar fi fost tăiate într-un puț tehnic, iar pe linia Bologna–Ancona, în zona Pesaro, o substație electrică a luat foc. În plus, pe linia Bologna–Padova a fost descoperit și dezamorsat un dispozitiv exploziv improvizat.

Anchetatorii au transmis că avariile „par a fi deliberate” și nu exclud un scenariu de sabotaj, făcând o paralelă cu atacurile asupra rețelei TGV din Franța, înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024. În acest context, intervenția poliției feroviare și a unității antiteroriste a fost prezentată ca măsură de precauție, cu efect direct asupra continuității traficului în zonă.

Ministrul italian al Infrastructurii și Transporturilor, Matteo Salvini, a declarat că, „cel mai probabil”, este vorba despre „un act de delincvență menit să facă rău Italiei, chiar în debutul competițiilor olimpice”. Compania feroviară de stat Ferrovie dello Stato a precizat că trenurile continuă să circule, însă cu întârzieri semnificative, și a avertizat asupra unor posibile modificări și anulări pe parcursul zilei, în condițiile în care nodul Bologna Centrale a resimțit puternic perturbările, inclusiv pe legăturile spre Milano și rutele către coasta Adriatică.

Recomandate

Articole pe același subiect

Lucrări de construcție pentru metrou, cu muncitori și echipamente în șantier.
Infrastructură05 feb. 2026

Ministerul Transporturilor deblochează terenuri pentru metroul 1 Mai–Otopeni - investiția de transport public intră în etapa următoare

Guvernul a aprobat transferul a patru terenuri pentru Magistrala 6 , pas administrativ care deblochează utilizarea lor în regim de utilitate publică, potrivit Euronews România . Decizia a fost luată joi, 5 februarie, și vizează proiectul Magistralei 6 (1 Mai – Otopeni), care ar urma să lege Bucureștiul de Aeroportul Internațional Henri Coandă. Hotărârea a fost inițiată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prevede trecerea celor patru terenuri în domeniul public, astfel încât acestea să poată fi folosite pentru realizarea lucrărilor. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban , a precizat că terenurile sunt destinate unei lucrări de utilitate publică de interes național, iar aprobarea Guvernului permite continuarea proiectului în condiții legale pentru ocuparea amplasamentelor necesare. În paralel cu acest demers, Metrorex indică și evoluții în șantier: scutul de forare „Sfânta Maria” a străpuns peretele viitoarei stații Gara Băneasa, iar scutul „Sfânta Ana” a depășit 1.600 de metri forați pe același aliniament, conform informațiilor transmise de companie. Transferul terenurilor este relevant tocmai pentru că reduce riscul de blocaje administrative în etapele următoare, într-un proiect în care accesul la amplasamente și clarificarea regimului juridic al terenurilor sunt condiții-cheie pentru ritmul lucrărilor. [...]

Ajustări ale traseului A13 pentru a evita blocajele din județele Brașov și Covasna.
Infrastructură03 feb. 2026

Traseul cu „cocoașe” la A13 a fost ajustat - mutare prin balastieră și posibil pod mai lung pe sectorul contestat

Studiul de fezabilitate pentru A13 Brașov–Bacău riscă întârzieri până la final de 2027 , din cauza blocajelor de traseu și a lipsei unor aprobări locale, relatează Economica.net . Proiectantul Consitrans spune că, deși în județul Bacău lucrurile sunt „clare” pe o porțiune importantă, în județele Brașov și Covasna există încă puncte sensibile care împiedică avansul pe teren. În județul Bacău, compania indică un progres concret: din cei aproximativ 180 km ai autostrăzii, 74 km sunt considerați fără probleme majore de traseu. În noiembrie 2025, Consiliul Județean Bacău a emis certificatul de urbanism necesar documentației, un pas administrativ esențial pentru continuarea studiului de fezabilitate (documentația care stabilește soluția tehnică și costurile, înainte de proiectare și execuție). Blocajele sunt însă în județele Covasna și Brașov, unde Consitrans invocă opoziție sau indecizie la nivel local și presiuni din zona dezvoltărilor imobiliare. În Covasna, problemele sunt legate de comunele Ilieni și Chichiș, iar în Brașov sunt menționate situații în Hărman și Sânpetru, unde dezvoltatori imobiliari ar cere mutarea traseului. „O bucată de 74 de kilometri în județul Bacău, aia se face, mergem înainte. Dincoace, încă avem probleme cu județul Brașov și cu județul Covasna, cu aprobările”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Eduard Hanganu, președintele Consitrans. În acest context, Consitrans ia în calcul inclusiv o intervenție la nivel guvernamental, dacă nu se ajunge la o soluție cu autoritățile locale. Compania atrage atenția că termenul contractual pentru studiul de fezabilitate este de 24 de luni, dar că, în lipsa accesului și a clarificărilor pe segmentele problematice, estimarea internă împinge predarea spre sfârșitul lui 2027, pe motiv că ar exista „100 de kilometri virgini” pe care nu s-a putut lucra. Pe partea de ajustări tehnice, proiectantul susține că a fost „remediată” controversa legată de varianta de traseu cu „cocoașe” (o soluție care ar fi lungit traseul cu aproape 12 km față de varianta inițială). Eduard Hanganu afirmă că traseul a fost mutat printr-o balastieră, cu lucrări de umplutură și un pod „probabil mai lung”, iar curbele ar rămâne, dar nu la dimensiunea celor contestate de comunitatea pasionaților de infrastructură. Din punct de vedere contractual, proiectul se află în etapa de studiu de fezabilitate, pentru care CNAIR a desemnat câștigătorul în aprilie 2024, contractul având o valoare de 81,2 milioane de lei. În decembrie 2024, contractul pentru studiul de fezabilitate al A13 Brașov–Bacău a fost preluat oficial de CNIR, iar evoluția de acum depinde, în principal, de deblocarea aprobărilor și de stabilirea traseului în zonele unde există opoziție sau solicitări de modificare. [...]

Sorin Grindeanu discută despre finanțarea proiectelor de sănătate și transport.
Infrastructură28 ian. 2026

Grindeanu cere finanțare pentru șantierele de sănătate și transport - presiune pe termenele din PNRR

Potrivit adevarul.ro , Potrivit Adevărul, Sorin Grindeanu a transmis miercuri, 28 ianuarie, că toate șantierele de infrastructură medicală și de transport trebuie să aibă finanțarea asigurată, pentru a permite finalizarea obiectivelor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ). Declarația a fost făcută după o întâlnire cu echipa PSD din Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan. Grindeanu a insistat că programul de relansare economică trebuie adoptat „cât mai rapid” și corelat cu reforma administrației publice, întrucât întârzierea acestor măsuri are efecte directe în economie: pierderi de locuri de muncă și falimente în rândul firmelor. Prioritățile PSD pentru bugetul 2026 În cadrul discuțiilor, liderul PSD a punctat câteva direcții prioritare: Infrastructura de sănătate și transport, care trebuie finalizată conform angajamentelor din PNRR. Continuarea programelor de sprijin pentru agricultori, despre care Grindeanu susține că au deja efecte vizibile în creșterea producției, conform datelor INS. Protecție socială pentru categoriile vulnerabile, printr-un program aflat în pregătire la ministerele Muncii și Energiei, destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și celor din familii defavorizate. Grindeanu a subliniat că susținerea economiei și protecția socială trebuie să meargă împreună, nu să fie tratate ca opțiuni contradictorii. De asemenea, a precizat că PSD va susține în Parlament reducerea cheltuielilor din administrația publică doar dacă aceasta va fi însoțită de măsuri concrete de stimulare economică, elaborate de partid. Calendarul deciziilor guvernamentale Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că deciziile privind promovarea reformei administrative și pachetul de relansare economică vor fi luate până la finalul săptămânii. Se ia în calcul fie angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, fie adoptarea prin ordonanță de urgență. Această etapă este una decisivă pentru direcția în care se va îndrepta guvernarea în 2026, iar PSD își joacă influența în negocierile asupra pachetului legislativ. [...]

Dominic Fritz discutând despre investițiile din Timișoara pe o stradă urbană.
Infrastructură20 ian. 2026

Timișoara a investit de 5 ori mai mult sub Dominic Fritz - Priorități pe infrastructură, educație și sănătate

Timișoara a investit peste 500 de milioane de euro în ultimii cinci ani, de cinci ori mai mult decât în perioada anterioară , potrivit unei postări pe LinkedIn . Aceste investiții au fost realizate de la începutul mandatului actualului primar, Dominic Fritz, și provin atât din fonduri europene, cât și din taxe locale. Obiectivul principal a fost asigurarea unui echilibru între funcționarea zilnică a orașului și investițiile care generează valoare pe termen mediu și lung. Strategia de investiții a permis Timișoarei să se concentreze pe infrastructura urbană, transportul public, educație, sănătate, cultură, facilități sportive, eficiență energetică și utilități publice. Aceste proiecte sunt concepute pentru a avea un impact care crește în timp. Anul 2025 a fost al doilea cel mai puternic an din punct de vedere al investițiilor, cu 580 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro) direcționați către proiecte active. Dominic Fritz subliniază că succesul acestor inițiative nu este rezultatul eforturilor individuale, ci al echipelor puternice din Primăria Timișoara care lucrează pentru a îndeplini nevoile cetățenilor. El a declarat că orașul nu va încetini ritmul investițiilor în 2026. „Acesta nu este despre credit individual, ci despre echipe puternice în Primărie care livrează ceea ce contează cel mai mult pentru oamenii din Timișoara.” Criticii subliniază, totuși, că investițiile ar trebui să conducă la venituri mai mari și taxe mai mici în viitor, printr-un model de afaceri autosustenabil. Ei avertizează că, fără un model de finanțare durabil la nivel municipal, fondurile europene ar putea să nu fie suficiente pe termen lung. Gabriel Almajan , arhitect șef al Primăriei Municipiului Timișoara, a exprimat optimismul său cu privire la creșterea orașului, subliniind importanța coerenței acțiunilor și a viziunii pentru succesul viitor. El a evidențiat, de asemenea, rolul regional important pe care Timișoara îl poate avea în contextul unei reforme administrative viitoare. [...]

Peisaj al autostrăzii Transilvania, cu lucrări în desfășurare între Oradea și Cluj-Napoca.
Infrastructură10 ian. 2026

Autostrada Transilvania: Progres vizibil între Oradea și Cluj-Napoca; noi tronsoane se deschid în 2026

La finalul anului 2025, șantierele de pe Autostrada Transilvania înregistrează progrese semnificative, iar în 2026 se preconizează deschiderea unor tronsoane esențiale , informează Economica.net pe baza unei documentări video publicate de utilizatorul YouTube Marin Marian. Imaginile surprind mai multe loturi aflate în lucru între Oradea și Cluj-Napoca, evidențiind ritmuri diferite de execuție în funcție de constructor. Printre tronsoanele prezentate se numără: Chiribiș – Biharia (constructor: Precon) – stadiu estimat: 30% Suplacu de Barcău – Chiribiș (Construcții Erbașu) – stadiu: 49% Zimbor – Nădășelu (UMB) – stadiu avansat: 90% Viaducte traseu deviat pe subsecțiunea Nădășelu – Mihăiești (Ozaltin) – stadiu: 43% Pe lângă aceste loturi în lucru, există și secțiuni deja finalizate sau în prag de inaugurare. Este cazul tronsonului Nușfalău – Suplacu de Barcău (13 km, realizat de Nurol), dar și al mini-lotului Biharia – Borș de la granița cu Ungaria (construit de grupul Selina), ambele deja deschise traficului. Ce urmează în 2026 Potrivit lui Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, în prima parte a anului 2026 ar putea fi deschisă circulația pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului . Mai mult, după finalizarea viaductelor executate de asocierea Ozaltin – Ilgaz – Visio Construction, ar putea deveni posibilă circulația neîntreruptă pe autostradă între Poarta Sălajului și Târgu Mureș , pe o distanță de 155 km . Totodată, autoritățile și estimările specialiștilor indică drept plauzibilă inaugurarea, tot în 2026, a tronsoanelor Suplacu de Barcău – Chiribiș și Chiribiș – Biharia , aflate în diverse stadii de execuție. Situația actuală și perspective Până în acest moment, sectorul transilvănean al autostrăzii A3 se caracterizează printr-o dezvoltare fragmentată, dar constantă. Cu mai mulți constructori implicați și termene diferite de execuție, progresele vizibile pe teren oferă o imagine optimistă, însă rămâne de văzut câte dintre aceste prognoze se vor concretiza în 2026 și ce porțiuni vor fi efectiv date în folosință. Cu toate acestea, se întrevede o conectivitate tot mai solidă între orașele mari din nord-vestul țării, în special Oradea și Cluj-Napoca, element esențial pentru dezvoltarea economică și fluidizarea traficului în regiune. [...]