Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul a aprobat parametrii investiției pentru Autostrada Brașov–Făgăraș, iar următorul pas este lansarea licitației de execuție, cu un șantier preconizat să înceapă în 2027, potrivit Digi24. Decizia contează în primul rând operațional: proiectul trece într-o etapă care permite contractarea lucrărilor, după ani de întârzieri în pregătire.
Autostrada Brașov–Făgăraș are o valoare de 9,3 miliarde de lei, finanțată din fonduri europene prin Programul Transport și de la bugetul de stat. Traseul este estimat la 49,75 km, iar durata lucrărilor la 36 de luni.
Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), afirmă că „pasul următor este lansarea licitației pentru lucrările de construcție”, iar obiectivul este ca lucrările să înceapă în 2027. Într-o postare pe Facebook, el susține că proiectul ar trebui să iasă din faza de promisiuni și să intre efectiv în construcție.
În același context, Cosma amintește că acordul de mediu a fost emis în luna iunie și că, de atunci, au fost accelerate procedurile de avizare din zona Ministerului Transporturilor.
Conform informațiilor prezentate, pe traseu sunt prevăzute:
Autostrada ar urma să lege Brașovul de Făgăraș, iar de acolo conexiunea de mare viteză către Sibiu și mai departe spre vest este „deja în construcție”, potrivit lui Cosma.
Secretarul de stat mai precizează că, deși contractul pentru completarea Studiului de Fezabilitate și realizarea proiectului tehnic a fost semnat în august 2021, studiul — planificat inițial pentru 22 de luni — a avut nevoie de „peste 5 ani” pentru a ajunge în etapa actuală, conform declarațiilor sale.
Guvernul susține că investiția ar urma să îmbunătățească conectivitatea națională și regională, să fluidizeze traficul, să crească siguranța rutieră și să reducă poluarea și timpii de transport.
Recomandate
Bugetul pe 2027 devine un test-cheie pentru credibilitatea externă a României , după discuțiile Guvernului cu agenția de rating Standard & Poor’s , în contextul evaluării periodice a evoluțiilor economice și fiscale, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, după întâlnirea de la Palatul Victoria cu delegația S&P, că menținerea credibilității externe a României – inclusiv în rândul investitorilor – depinde de continuarea reformelor asumate și de păstrarea direcției de reducere a deficitului bugetar. În discuții au fost analizate contextul politic și situația fiscal-bugetară. Executivul susține că România se află pe o traiectorie de „echilibrare și stabilizare” a finanțelor publice, iar pe primele șapte luni din 2026 deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce execuția bugetară ar confirma această direcție. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menținem linia politicilor actualului guvern, și pentru sănătatea economiei este important să o menținem, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan. Ce reforme leagă Guvernul de ajustarea bugetară Bolojan a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, între care: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. Ca exemplu, premierul a menționat sectorul companiilor de stat, unde îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ar trebui să rămână priorități. La întâlnire au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. În final, Bolojan și-a exprimat optimismul că „oamenii politici” interesați de stabilitatea României vor continua linia actualelor politici pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului. [...]
Propunerea SUA de armistițiu energetic și reluarea coridorului cerealier vizează reducerea presiunii pe piețele de energie și alimente , în condițiile în care atacurile asupra infrastructurii și rezervelor de combustibil au alimentat scumpiri, potrivit Digi24 , care citează un interviu al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru Axios. Washingtonul ar insista asupra a trei măsuri „imediate” pentru dezamorsarea conflictului și reluarea dialogului diplomatic cu Rusia: încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice, reluarea coridorului cerealier din Marea Neagră și organizarea unor discuții trilaterale SUA–Rusia–Ucraina. Zelenski afirmă că SUA văd negocierile trilaterale ca pas următor după primele două măsuri și a indicat Abu Dhabi drept posibilă gazdă. De ce contează: energie și cereale, două canale directe către prețuri În relatarea citată, prioritatea imediată a președintelui Donald Trump ar fi un acord care să oprească atacurile ucrainene asupra rezervelor ruse de motorină, atacuri care „au contribuit la creșterea drastică a prețurilor” în SUA și la nivel global. În acest context, un armistițiu energetic ar reduce riscul de noi șocuri pe lanțurile de aprovizionare cu combustibili, iar redeschiderea coridorului cerealier ar diminua incertitudinea din comerțul cu produse agricole. Ce spune Kievul și ce urmează pe canalul diplomatic Zelenski susține că Ucraina este pregătită pentru un armistițiu energetic și pentru negocieri trilaterale. „Suntem deschiși – oricărei țări, oricărui format”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean i-ar fi propus lui Trump și o întâlnire trilaterală la summitul G20, programat în decembrie la Miami, menționând că SUA l-ar fi invitat deja pe Vladimir Putin la eveniment. Totuși, Zelenski spune că se îndoiește de disponibilitatea liderului rus pentru negocieri și crede că acesta va „găsi un motiv” să evite o întâlnire. Context: acorduri anunțate, dar atacuri continuate Potrivit informațiilor prezentate, Trump a anunțat pe 14 septembrie că Rusia și Ucraina au convenit să nu mai atace instalațiile energetice ale celeilalte părți, însă ulterior atacurile ar fi continuat. Dmitri Peskov a calificat atunci declarația lui Trump drept „în general o idee foarte bună”, iar pe 24 septembrie a spus că „trebuie să tindem către pace, nu către un armistițiu temporar”. În plan diplomatic, Zelenski a discutat marți, la New York, cu Trump despre eforturile de a pune capăt războiului și despre un posibil armistițiu în domeniul energetic. Digi24 mai notează că eforturile de reluare a negocierilor ar fi început în urmă cu trei săptămâni, odată cu o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, iar trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi avut discuții la începutul lunii septembrie la Moscova și Kiev, în vederea pregătirii unui „pachet de pace” cerut de Trump. [...]
România va primi din 2027 capabilități anti-dronă și radare de joasă altitudine , cu livrări care pot dura până la doi ani și jumătate, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, spune că echipamentele sunt contractate cu finanțare prin programul SAFE , iar primele livrări ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor. Unghiul operațional al informației este că România rămâne, cel puțin pe termen scurt, dependentă de capacitățile existente pentru a gestiona riscurile generate de drone, în timp ce noile sisteme intră treptat în dotare pe un calendar întins. Calendarul de livrare și ce include pachetul Radu Miruță a afirmat că, în cadrul programului SAFE, România va contracta „capabilități anti-dronă” și „radare de joasă altitudine”, iar contractele deja încheiate prevăd termene de livrare de până la doi ani și jumătate. Concret, livrările ar urma să înceapă de la jumătatea anului viitor și să continue în intervalul menționat. În paralel, ministrul a spus că România își adaptează „la fiecare două săptămâni” soluțiile de luptă împotriva dronelor, folosind capacitățile disponibile în prezent. De ce nu a fost doborâtă drona care a intrat în spațiul aerian românesc Ministrul interimar al Apărării a explicat că drona a fost monitorizată pe radarele MApN înainte de a intra în spațiul aerian românesc, venind dinspre Ucraina, și că a rămas timp de patru minute în spațiul aerian național. Potrivit lui, pentru doborârea ei ar fi fost necesară îndeplinirea simultană a mai multor condiții, care „în cele patru minute” nu au fost întrunite pentru a putea fi doborâtă „în siguranță”. „Pentru ca ea să fie doborâtă trebuie să se îndeplinească simultan mai multe condiţii, condiţii care în cele patru minute nu au fost îndeplinite pentru a putea fi doborâtă în siguranţă.” Context: alerte RO-Alert și zonele vizate În aceeași zi, o dronă a intrat în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar autoritățile au emis mesaj RO-Alert pentru județele Suceava și Botoșani. Ulterior, MApN a anunțat că drona s-a prăbușit în apropierea localității Solca (județul Suceava). Separat, au fost detectate drone în nordul localității Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, situație în care a fost emis RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea. [...]
Orange România pregătește plecări de personal, pe fondul pierderilor din 2025. Potrivit Mobilissimo , compania a transmis intern un program de plecări voluntare și pensionări anticipate, iar CEO-ul Julien Ducarroz avertizează că, dacă nu se obțin „rezultatele așteptate”, ar putea urma măsuri „mult mai rigide”. Informația este prezentată ca provenind dintr-o postare a lui Doru Șupeală , care a publicat mesajul trimis angajaților de către CEO. În prima etapă, plecările ar urma să se facă „prin acordul părților”, iar angajații eligibili ar urma să fie contactați individual de manageri și de departamentul de resurse umane (HR), cu posibilitatea de a accepta sau nu oferta. „În cazul în care ele nu vor genera rezultatele așteptate, va fi necesară adoptarea unor măsuri administrative suplimentare. Aceste etape ulterioare vor fi, prin natura lor juridică și organizațională, mult mai rigide și poate chiar neatractive – inclusiv prin faptul că nu vor mai permite să ținem cont de opțiunile sau situația personală a fiecăruia.” Ce lipsește din anunț și de ce contează operațional În acest moment, nu există detalii publice despre amploarea potențialelor plecări, arată Șupeală, care notează că lipsesc informații esențiale pentru angajați: numărul celor vizați, zonele de activitate afectate, criteriile de selecție și valoarea eventualelor despăgubiri. Mobilissimo subliniază că, deși mesajul intern începe cu o abordare voluntară, conducerea indică posibilitatea unor pași ulteriori fără a preciza concret ce ar presupune aceștia. În consecință, nu se poate vorbi, la acest moment, despre un număr de concedieri decis sau despre o țintă de reducere a personalului comunicată oficial. Context financiar: pierdere netă în 2025 și scădere a numărului de angajați În articol sunt invocate și date financiare care sugerează presiunea din spatele deciziei: Orange România SA ar fi raportat pentru 2025 o pierdere netă de aproximativ 842 de milioane de lei și 3.931 de angajați , cu circa 3,2% mai puțini decât în 2024. Pentru angajați, miza imediată rămâne, potrivit sursei: cine primește oferta, câți oameni trebuie să plece și ce se întâmplă dacă oferta este refuzată — întrebări la care, deocamdată, compania nu a oferit răspunsuri publice. [...]
Refuzul Phenianului de a renunța la arsenalul nuclear blochează orice scenariu de detensionare pe termen scurt și menține riscul de escaladare militară în regiune, într-un moment în care Seulul cere oprirea dezvoltărilor nucleare și balistice nord-coreene. Potrivit Digi24 , ministrul nord-coreean de Externe, Choe Son Hui, a transmis că statul își va păstra armele nucleare „pentru totdeauna”, iar statutul nuclear este „ireversibil”. Declarația vine după ce președintele Coreei de Sud, Lee Jae Myung, a pledat în fața Adunării Generale a ONU pentru o „peninsulă coreeană fără arme nucleare” și a cerut încetarea „progreselor suplimentare ale capacităților nucleare și balistice” ale Coreei de Nord. „Reafirm şi reconfirm cu cea mai mare fermitate voinţa de neclintit a statului nostru de a-şi păstra armele nucleare pentru totdeauna.” Ce schimbă poziția Phenianului în ecuația de securitate Mesajul transmis de șefa diplomației nord-coreene indică faptul că Phenianul nu lasă spațiu pentru negocieri care să aibă ca obiectiv denuclearizarea, cel puțin în forma cerută de Seul. În aceeași linie, oficialul a susținut că statutul nuclear al țării „va rămâne neschimbat pentru totdeauna”. În context, Digi24 amintește că statutul de putere nucleară al Coreei de Nord este consfințit în constituția din 2023, iar primul test nuclear al țării a avut loc în 2006, urmat de dezvoltarea unei game largi de rachete balistice. Teste militare raportate și reacția Seulului În aceeași zi cu declarațiile privind „ireversibilitatea” statutului nuclear, Coreea de Nord a anunțat că a testat, la 22 septembrie, „lansatoare multiple controlate de calibru 240 mm modernizate”, cu o rază de acțiune de 115 kilometri. Pe fondul acestor evoluții, președintele sud-coreean a spus la ONU că Seulul urmărește oprirea progreselor nord-coreene în zona nucleară și balistică, ca etapă spre o peninsulă fără arme nucleare. Ce urmează: dialog posibil, dar cu obiective divergente Lee Jae Myung s-a declarat în favoarea reluării dialogului dintre Phenian și Washington, în condițiile în care președintele american Donald Trump a afirmat în august că dorește să se întâlnească cu Kim Jong Un până la sfârșitul anului. Rămâne însă o contradicție majoră între obiective: Coreea de Sud vorbește despre denuclearizare, în timp ce Coreea de Nord afirmă explicit că își va păstra arsenalul nuclear „pentru totdeauna”. În plus, cele două state sunt, tehnic, încă în război, deoarece conflictul din 1950–1953 s-a încheiat prin armistițiu , nu printr-un tratat de pace. [...]
Popularitatea lui Donald Trump a coborât la 33% , cel mai scăzut nivel consemnat de CNN în timpul celor două mandate, pe fondul nemulțumirii legate de economie și cu alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie tot mai aproape, potrivit Digi24 . Pentru mediul de afaceri și piețe, mesajul central al sondajului este că percepția asupra economiei devine vulnerabilitate politică majoră, cu potențial de a influența agenda și echilibrul de putere din Congres. Ce arată sondajul și unde se vede presiunea pe tema economică Sondajul CNN , realizat de SSRS, indică o dezaprobare de 67% față de modul în care Trump își îndeplinește atribuțiile, dintre care 51% îl dezaprobă „puternic”. La polul opus, 13% spun că îl aprobă „puternic”. Pe componenta economică, cifrele sunt și mai slabe: 27% aprobă modul în care Trump gestionează economia, iar 20% aprobă modul în care gestionează inflația. În material se arată și o schimbare față de primul mandat: aprobarea privind economia era cu 22 de puncte procentuale mai mare în septembrie 2018, iar atunci 69% dintre americani descriau condițiile economice ca fiind bune; în ultimul sondaj, această pondere a scăzut la 28%. Implicația politică imediată: efect asupra alegerilor din noiembrie Sondajul mai relevă că Trump are un rol semnificativ în felul în care alegătorii privesc alegerile parlamentare din 3 noiembrie. Dintre alegătorii înregistrați, 49% spun că vor susține candidatul democrat din circumscripția lor, iar 41% candidatul republican. În rândul celor care se declară cei mai motivați să voteze, diferența ajunge la 20 de puncte procentuale. Contextul menționat este că republicanii fac campanie pentru a-și păstra controlul asupra Congresului, iar economia, inflația, imigrația și războiul SUA cu Iranul sunt printre temele care definesc dezbaterea. Metodologie și confirmări din alte măsurători Sondajul a fost realizat în perioada 16–17 septembrie, pe un eșantion național reprezentativ de 1.206 adulți americani, prin interviuri online și telefonice. Marja de eroare este de plus sau minus 3,5 puncte procentuale. Datele vin la două zile după un alt sondaj, realizat de Reuters/Ipsos , care ajunsese la concluzii asemănătoare, conform articolului. [...]
