Știri
Știri din categoria Agricultură
Restricțiile la irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă reduc accesul la apă pentru fermele care captează din Dunăre, după ce debitul fluviului a coborât la 1.650 metri cubi pe secundă duminică, 19 iulie 2026, potrivit Agronet. Măsurile înseamnă livrarea apei cu debite mai mici sau doar în anumite intervale, conform informațiilor transmise de Administrația Națională „Apele Române”, citate de Xchg.ro.
Pentru exploatațiile agricole dependente de captările din Dunăre, efectul imediat este operațional: mai puține ore disponibile pentru udare și, posibil, cantități insuficiente la capătul canalelor. În același timp, materialul nu precizează ce amenajări sunt afectate, ce suprafețe deservesc, cum se împart debitele între beneficiari sau care este programul concret de furnizare, ceea ce limitează capacitatea fermierilor de a-și planifica irigarea.
Restricțiile nu presupun neapărat oprirea completă a irigațiilor pe întreg sectorul, ci pot lua două forme:
Organizațiile utilizatorilor de apă și fermierii racordați la amenajările din zonă sunt îndemnați să verifice programul direct la furnizorul local. Fără aceste detalii, nu se poate estima câte udări vor fi posibile și dacă apa va ajunge în cantitatea necesară în toate punctele rețelei.
Agronet amintește că, la 13 iulie, debitul Dunării ajunsese la aproximativ 1.700 metri cubi pe secundă în zona Bechet, iar alimentarea sistemului de irigații Nedeia–Măceșu fusese întreruptă. În secțiunea Baziaș, debitul era estimat atunci la aproximativ 1.800 metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 4.700 metri cubi pe secundă pentru luna iulie.
Coborârea la 1.650 metri cubi pe secundă indică prelungirea secetei hidrologice, cu efecte care depășesc agricultura: nivelul redus afectează și navigația, transportul cerealelor și funcționarea unor instalații amplasate pe Dunăre. „Apele Române” anticipează menținerea tendinței de scădere în primele zile ale săptămânii următoare, iar articolul notează că nu este indicată o dată la care restricțiile ar urma să fie ridicate.
Autoritatea precizează că, la nivelul informațiilor disponibile la 19 iulie, nu este anticipat un risc imediat pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților dependente de Dunăre, însă consumul populației are prioritate față de celelalte utilizări și a fost cerută economisirea apei.
În practică, această ierarhie poate însemna menținerea sau extinderea limitărilor pentru irigații dacă debitul continuă să scadă, durata și amploarea măsurilor urmând să depindă de evoluția hidrologică și de cererea de apă pe fiecare sector. Pentru fermierii dintre Călărași și Cernavodă, informațiile decisive rămân programul zilnic de livrare, debitul disponibil și durata estimată a restricțiilor — detalii care trebuie comunicate pe fiecare amenajare, deoarece anunțul general nu permite planificarea exactă a udărilor.
Recomandate
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Fermierii australieni testează fertilizarea cu sticlă reciclată ca alternativă la îngrășămintele importate , pe fondul presiunii puse de prețuri ridicate și posibile blocaje de aprovizionare, potrivit agrarheute . Ideea: sticla măcinată, bogată în siliciu, ar putea mobiliza nutrienți din sol și reduce nevoia de îngrășăminte minerale. Cum funcționează „îngrășământul” din sticlă În Australia, sticlele sunt transformate în pulbere fină sau granule și împrăștiate pe terenuri agricole. Siliciul din material ar avea două efecte principale, conform agronomilor citați: ar susține mecanismele naturale de apărare ale plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și stresului de secetă; ar putea face fosfatul din sol mai disponibil pentru plante: agronomul David Archer susține că siliciul leagă fierul, ceea ce ar elibera fosfatul și l-ar face accesibil rădăcinilor. Producție și sursa materiei prime Materialul provine din sistemul de returnare „ Containers for Change ” din statul Queensland . La Brisbane funcționează o instalație evaluată la aproximativ 4 milioane de dolari australieni, care produce în prezent circa 20 de tone pe săptămână. Sticlele sunt mărunțite în tamburi mari căptușiți cu ceramică, folosind bile ceramice, iar produsul final este adaptat ca textură (pulbere „ca talcul” sau granulat) în funcție de utilizare. Aplicare în fermă și domenii de utilizare În practică, fermierii folosesc două metode: pulbere amestecată cu apă și pulverizată pe culturi; granulat uscat împrăștiat pe teren arabil sau pajiști. Produsul este testat în mai multe sisteme agricole, inclusiv la cereale, viță-de-vie, meri și trestie de zahăr, dar și în ferme de lapte și de bovine pentru carne. Ce rezultate sunt raportate și ce rămâne neconfirmat Agronomul Peter Norwood vorbește, pe baza experiențelor de până acum, despre posibile creșteri ale creșterii plantelor și productivității cu 25–30% și despre o nevoie mai mică de îngrășăminte convenționale, datorită disponibilității mai bune a nutrienților. Un exemplu de fermă: Tony Donovan, care lucrează în regiunea Warrnambool și exploatează ferme de lapte și bovine pe 14.000 de hectare, a aplicat produsul pe circa o treime din suprafață. El afirmă că sporul zilnic al bovinelor iarna ar fi urcat de la 0,7–0,8 kg la 1,4–2 kg, concomitent cu o îmbunătățire a creșterii ierbii. Publicația notează însă că acestea sunt, deocamdată, declarații ale agronomilor implicați și ale unui fermier, iar repetabilitatea efectelor în alte condiții de sol, climă și management agricol trebuie verificată prin teste independente. De ce contează: reducerea dependenței de importuri Pentru fermele australiene, valorificarea sticlei reciclate este prezentată ca o opțiune care ar putea diminua dependența de îngrășăminte importate. În contextul în care livrările și prețurile au fost volatile, interesul pentru surse „locale” de nutrienți a crescut, iar astfel de soluții pot deveni relevante operațional și economic dacă rezultatele se confirmă în studii independente. [...]
Perturbările din Marea Neagră împing în sus costul grâului pentru Asia , care se vede nevoită să cumpere mai scump din Australia și Argentina pentru a acoperi rapid necesarul, potrivit Economica . Traderi citați în material arată că, în ultimele 10 zile, au existat tranzacții „în vrac” pentru grâu australian și argentinian, pe fondul căutării unor furnizori alternativi la cerealele care „nu au mai venit din Rusia și Ucraina”. Problema de fond este oferta limitată, după ce atacurile rusești și ucrainene asupra porturilor și navelor au perturbat terminalele de cereale din Marea Neagră, iar exportatorii au fost forțați să amâne sau să anuleze încărcarea a zeci de nave în plin sezon de export. Diferențe de preț: Australia și Argentina, peste nivelul Mării Negre Potrivit traderilor consultați de Reuters , importatorii asiatici au plătit aproximativ: 315–330 dolari/tonă pentru grâu australian (inclusiv cost și navlu), adică aprox. 1.418–1.485 lei/tonă ; 310–315 dolari/tonă pentru grâu argentinian, adică aprox. 1.395–1.418 lei/tonă . Prin comparație, pentru cea mai mare parte a grâului din regiunea Mării Negre, cu livrare în august–septembrie, prețurile au variat între 260 și 280 dolari/tonă (aprox. 1.170–1.260 lei/tonă ). Efect în lanț: scumpiri pe burse și presiune pe livrări De la sfârșitul lunii iunie până în prezent, cotațiile futures de referință la grâu la bursa din Chicago au crescut cu aproximativ 35% , pe fondul deficitului de livrări din Marea Neagră, în timp ce prețurile „cash” au urcat și la exportatori rivali precum Argentina, Australia și SUA. Marți, la CBOT, grâul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, după ce Moscova a respins un moratoriu asupra atacurilor în regiunea Mării Negre și a lansat atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene. Tot Reuters indică faptul că procesatorii de cereale din Asia și-au rezervat 2–2,5 milioane de tone de grâu din Marea Neagră pentru livrare în iulie–septembrie, echivalentul a circa 30%–50% din cererea de import. Întârzierile tot mai mari ale transporturilor alimentează însă temerea că o parte din volume ar putea să nu ajungă la cumpărători. În afară de Indonezia (al doilea cel mai mare cumpărător de grâu din lume), între importatorii asiatici care cumpără grâu din Marea Neagră sunt menționate Bangladesh, Vietnam, Malayezia, Thailanda și Sri Lanka. [...]
Un fermier american a renunțat la o ofertă de 15,7 milioane de dolari (aprox. 70,7 milioane lei) pentru a bloca definitiv dezvoltarea imobiliară a 106 hectare , alegând în schimb un mecanism de conservare care păstrează terenul în circuit agricol, potrivit Agronet . Decizia arată cât de mult poate fi „decuplată” valoarea de piață a terenului de venitul agricol atunci când apar investitori în infrastructură, precum dezvoltatorii de centre de date. Mervin Raudabaugh, 86 de ani, din Pennsylvania, a respins oferta dezvoltatorilor și a acceptat „mai puțin de 1,9 milioane de dolari” (aprox. 8,6 milioane lei) pentru cedarea drepturilor de dezvoltare asupra a două ferme. Practic, a încasat de peste opt ori mai puțin decât ar fi obținut prin vânzare, dar a ales să păstreze terenul agricol pe termen permanent. Ce înseamnă „cedarea drepturilor de dezvoltare” și de ce contează În cazul descris, fermierul nu a vândut proprietatea, ci a cedat permanent drepturile de dezvoltare: terenul rămâne proprietate privată și poate fi lucrat, vândut sau moștenit, însă nu mai poate fi transformat în proiecte comerciale, industriale sau rezidențiale. Restricția rămâne atașată proprietății și se aplică și viitorilor proprietari. Din perspectivă economică, mecanismul mută decizia din zona maximizării prețului de vânzare către protejarea utilizării agricole, dar cu un cost de oportunitate major: proprietarul renunță definitiv la posibilitatea de a valorifica terenul la prețuri „de dezvoltare”. De ce au ajuns centrele de date să împingă prețul terenurilor Cele două proprietăți însumează 261 de acri (aprox. 105,6 hectare) și sunt în Silver Spring Township, Cumberland County, în apropierea autostrăzii Interstate 81. Amplasarea lângă o arteră majoră și potențialul pentru un centru de date au ridicat valoarea economică pentru investitori mult peste ceea ce poate genera terenul exclusiv din agricultură. Agronet notează că oferta dezvoltatorilor era de aproximativ 60.000 de dolari pe acru (circa 149.000 de dolari pe hectar), în timp ce plata pentru conservare ar fi sub 18.000 de dolari pe hectar. Cum a fost finanțată conservarea și ce precedent local există Potrivit WeConservePA, conservarea s-a făcut prin Lancaster Farmland Trust . În Silver Spring Township, locuitorii au aprobat încă din 2013 folosirea unei părți din veniturile fiscale locale pentru protejarea terenurilor agricole, pădurilor și spațiilor deschise. Raudabaugh a spus într-un interviu pentru PennLive (citat de Agronet) că demersurile de conservare începuseră înainte ca presiunea dezvoltatorilor să devină puternică, iar intenția sa este ca terenul să rămână disponibil agriculturii și după schimbarea proprietarului. [...]
Fostul ministru Florin Barbu cere schimbarea conducerii guvernului, invocând riscuri pentru agricultură , într-un mesaj cu miză de politică publică privind sprijinul pentru fermieri, potrivit Mediafax . Barbu susține că premierul interimar Ilie Bolojan „trebuie să plece” și că sectorul are nevoie de „sprijin real”, nu de „promisiuni și experimente”. În mesajul publicat pe Facebook, Barbu leagă securitatea alimentară de capacitatea statului de a susține agricultura, afirmând că „fără agricultură, România nu are siguranță”. El spune că românii își doresc „hrană sănătoasă, produsă aici, acasă” și că politica guvernamentală ar trebui să protejeze producția autohtonă și să mențină fermierii în activitate. Presiune pe costuri și importuri, în centrul criticilor Fostul ministru afirmă că obiectivul de a crește ponderea produselor românești pe rafturi nu poate fi atins dacă fermele ajung în dificultate financiară. În formularea sa, producătorii români sunt „sufocați de costuri”, iar statul ar rămâne „neputincios” în timp ce importurile ar înlocui produsele locale. Cerere pentru „Guvern cu puteri depline” și poziționarea PSD Barbu susține că este nevoie „urgentă” de un Executiv „cu puteri depline”, capabil să ia rapid decizii pentru agricultură și industria alimentară. În același mesaj, el afirmă că PSD este pregătit să revină la guvernare și să pună „fermieriul român în centrul politicilor publice”, cu accent pe creșterea producției și a procesării interne. În context, Mediafax notează că declarațiile vin pe fondul unui conflict politic mai vechi între Barbu și Bolojan pe tema măsurilor pentru agricultură. În iunie, Barbu – atunci ministru desemnat – a spus că propunerile sale de sprijin pentru fermieri ar fi fost respinse de Ilie Bolojan, menționând, ca exemple, măsuri legate de acciza la motorină și scheme de finanțare pentru agricultori. [...]
Seceta și valurile de căldură riscă să lovească apicultura din Ungaria prin pierderi masive de colonii , iar apicultorii cer autorităților să nu îi penalizeze automat pentru efectele unui fenomen pe care nu îl pot controla, potrivit Mediafax . Asociația Națională Maghiară de Apicultură (OMME) avertizează că lipsa polenului ar putea afecta până la 80% din populația de albine a țării. În ultimele săptămâni, aproximativ 80% dintre albine ar fi avut acces redus sau deloc la polen natural, pe fondul secetei prelungite și al valurilor succesive de căldură, care au distrus sursele naturale de nectar și polen. Chiar și zonele care, de regulă, mai asigură hrană la final de vară – inclusiv zone umede și maluri de râuri – s-au uscat în acest an, agravând presiunea asupra stupinelor. Apicultorii avertizează că situația ar putea duce la pierderi semnificative de colonii până în primăvara lui 2027. Cererea apicultorilor: fără sancțiuni automate pentru pierderi „excepționale” În acest context, OMME i-a transmis o scrisoare lui Szabolcs Bóna , ministrul responsabil cu agricultura și politica alimentară, solicitând ca apicultorii să nu fie penalizați automat pentru pierderile preconizate. Argumentul este că, în mod normal, apicultorii trebuie să mențină un număr stabilit de colonii, însă pierderile generate de condițiile meteo extreme ar face imposibilă respectarea cerinței „fără să fie vina lor”. Asociația cere ca autoritățile să țină cont de „lipsa fără precedent” a surselor naturale de hrană și de caracterul excepțional al fenomenului. De ce contează: efect în lanț asupra producției și polenizării OMME subliniază că polenul este principala sursă de hrană pentru coloniile de albine și este esențial pentru creșterea albinelor tinere. Fără polen, producția de miere este afectată, iar șansele coloniilor de a trece iarna scad. Pe lângă impactul direct asupra apiculturii, asociația atrage atenția că albinele au un rol esențial în polenizarea culturilor și, implicit, în aprovizionarea cu alimente. În plus, pe măsură ce seceta se intensifică, albinele sunt nevoite să zboare mai departe pentru hrană și apă, consumând mai multă energie, ceea ce poate accelera mortalitatea. Lipsa nectarului poate duce și la conflicte între colonii, cu efecte suplimentare asupra supraviețuirii. Potrivit materialului citat de Mediafax, cantitatea de polen disponibilă acum poate influența atât supraviețuirea peste iarnă, cât și revenirea din primăvara viitoare și, în final, nivelul producției de miere din Ungaria. [...]
