Știri
Tag: finantare europeana

Victor Negrescu avertizează că fragmentarea proiectelor a blocat digitalizarea statului , iar fără o viziune integrată România riscă să irosească „ultimul tren” al finanțărilor europene, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Parlamentului European a spus, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, că digitalizarea „a eșuat până acum” dintr-un motiv operațional: s-au făcut multe proiecte, inclusiv unele reușite, dar care nu au fost conectate între ele. În acest context, Negrescu a invocat exemple precum achiziția de tablete în pandemie și finanțarea, prin PNRR , a unor primării pentru a cumpăra programe informatice, ridicând problema funcționării acestora după încheierea finanțării. De ce contează: banii europeni vin, dar sustenabilitatea lipsește Negrescu a susținut că o parte majoră din digitalizarea României a fost realizată cu finanțare europeană și că lista investițiilor unde „se repetă aceeași greșeală” este mare. El a indicat că, în cadrul financiar actual și prin PNRR, au venit aproximativ cinci miliarde de euro pentru zona de digitalizare, din care 1,7 miliarde prin PNRR, iar restul prin POCIDIF și alte programe. În opinia sa, miza nu mai este multiplicarea proiectelor mici, ci selectarea câtorva proiecte „majore”, cu impact și capacitate de extindere, care să fie sustenabile și să poată fi dezvoltate pe termen lung. Ce se schimbă la nivel european: digitalizarea, mai puțin „linie separată” de finanțare Un element cu impact de reglementare și finanțare, subliniat de europarlamentar, este schimbarea arhitecturii programelor UE. Potrivit lui Negrescu, la propunerea Comisiei Europene ar urma să dispară programul „Digital Europe ”, iar finanțările să fie comasate într-o structură numită Fondul European de Competitivitate. În această formulă, digitalizarea ar urma să fie finanțată cu o perspectivă diferită: integrată în obiective industriale și economice, nu ca domeniu separat. Negrescu a adăugat că, în planurile naționale pe care fiecare stat membru trebuie să le elaboreze, este posibil să nu mai existe alocări distincte pentru digitalizare, așa cum au fost în PNRR, deși se urmărește menținerea unei alocări inițiale de aproximativ 60 de miliarde de euro în cadrul noului fond. Ce urmează: presiune pe proiecte integrate și pe planificare națională Mesajul central al lui Negrescu este că România trebuie să treacă de la proiecte disparate la o viziune integrată și la investiții care pot fi extinse și menținute după ce se termină finanțarea. În paralel, schimbările pregătite la nivelul UE ar putea muta accentul de pe „digitalizare ca domeniu” pe digitalizare ca instrument în industrie și economie, ceea ce va pune presiune pe modul în care autoritățile își construiesc planurile și prioritizează proiectele. [...]

SUA a aprobat o vânzare de 2,1 miliarde de dolari către Ucraina , pentru 500 de rachete Patriot PAC-3, iar structura de finanțare mută o parte importantă din povara bugetară către aliați și mecanisme europene, potrivit Stirile Pro TV . Decizia a fost anunțată de Departamentul de Stat al SUA și este consemnată de Reuters. Acordul vizează rachete interceptoare defensive Patriot PAC-3, cu o valoare estimată la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 miliarde lei). Contractorul principal pentru această vânzare este Lockheed Martin . Cum este finanțată achiziția Potrivit Departamentului de Stat, Ucraina va plăti pentru aceste rachete folosind un mix de surse, care include: contribuții din partea Canadei, Germaniei și Norvegiei, direcționate prin programul american JUMPSTART; fonduri naționale finanțate prin împrumutul Uniunii Europene pentru sprijinirea Ucrainei. Informația despre mecanismul de plată este atribuită de Știrile Pro TV agenției Agerpres, care citează comunicatul Departamentului de Stat. De ce contează: efect bugetar și industrial Dincolo de componenta militară, tranzacția are o dimensiune economică: un contract de miliarde de dolari pentru industria de apărare din SUA, cu Lockheed Martin ca principal contractor, și un aranjament de finanțare care implică direct state aliate și instrumente de sprijin ale Uniunii Europene. În practică, asta poate reduce presiunea imediată asupra bugetului Ucrainei, fără a elimina însă costul total al achiziției. [...]

Dacia își construiește o centrală fotovoltaică de 8,5 MW la Mioveni, pentru a reduce expunerea la prețurile ridicate ale energiei , într-un moment în care conducerea companiei avertizează că energia scumpă erodează competitivitatea uzinei, potrivit Economedia . Proiectul, denumit „Centrală electrică fotovoltaică Dacia”, este prezentat ca o investiție strategică menită să crească independența energetică a uzinei și să reducă impactul asupra mediului, prin integrarea energiei regenerabile în procesele industriale. Finanțare europeană și calendar de implementare Investiția beneficiază de finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare , în cadrul unui program pentru dezvoltarea de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum. Contractul de finanțare a fost semnat la 19 august 2026 cu Ministerul Energiei. Valoarea totală a proiectului este de 58,3 milioane lei (cu TVA), din care aproape 10 milioane lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar restul este contribuția companiei. Punerea în funcțiune este planificată până la finalul lui 2026, cu posibilitatea prelungirii implementării până la 31.12.2028, conform prevederilor contractuale. Ce acoperă centrala din consumul uzinei Centrala fotovoltaică va avea o putere instalată de 8,5 MW și ar urma să producă, în medie, aproximativ 9.094 MWh anual, echivalentul a circa 8% din necesarul uzinei de la Mioveni. Pe durata estimată de funcționare de 20 de ani, producția totală ar putea depăși 181.800 MWh, energie utilizată pentru consum propriu în activitățile industriale. Compania leagă proiectul de strategia „futuREady” a Renault Group, care vizează creșterea eficienței operaționale și reducerea amprentei de carbon. Context: energia, un dezavantaj de competitivitate pentru Mioveni Decizia vine la câteva zile după ce Mihai Bordeanu, șeful Automobile Dacia, a atras atenția asupra efectelor energiei scumpe asupra producției și competitivității. Potrivit acestuia, Dacia plătește în România aproximativ 180 euro/MWh (aprox. 900 lei/MWh), în timp ce în Spania costul ar fi de circa 70–80 euro/MWh (aprox. 350–400 lei/MWh). În același context, Bordeanu a cerut Guvernului măsuri pentru îmbunătățirea competitivității și a avertizat că producția uzinei de la Mioveni va scădea cu două cifre în 2026. Totodată, circa 1.700 de angajați au plecat din companie începând de la jumătatea anului trecut, dintre care peste 700 cu contracte pe perioadă nedeterminată, prin programe de plecări voluntare. Renault Group planifica încă din 2022 instalarea de panouri fotovoltaice pe platforma de la Mioveni și la Centrul Tehnic Titu , într-o direcție care capătă acum o formă concretă prin proiectul de la uzină. [...]

Guvernul spune că vrea o verificare rapidă a Legii ANI pentru a proteja plata de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei), pe fondul suspiciunilor privind compatibilitatea actului normativ cu principiile dreptului european, potrivit Știrile Pro TV . Într-o întâlnire tehnică, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție Michael McGrath și directori de specialitate, premierul demis Ilie Bolojan și ministrul demis de Externe Oana Țoiu au cerut urgentarea verificării conformității Legii ANI (legea integrității) cu dreptul european. Executivul afirmă că demersul urmărește să evite riscuri legate de finanțarea europeană și să permită corecții la timp, dacă vor fi identificate neconcordanțe. Miza: jalonul PNRR și calendarul de evaluare Guvernul leagă direct subiectul de jalonul PNRR privind „noua legislație de integritate”, precizând că România trebuie să încaseze integral 770.000.000 de euro aferente acestuia. Procedural, verificarea îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică ” ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „adică în luna octombrie”, conform comunicatului citat. Executivul susține însă că verificarea ar trebui finalizată „cât mai repede cu putință”, astfel încât eventualele modificări de aliniere la dreptul european să poată fi adoptate în timp util, pentru a proteja atât interesele financiare ale României, cât și efectele juridice ale legii. Guvernul neagă discuții despre tăierea fondurilor În același mesaj, Guvernul „infirmă categoric” informațiile apărute în spațiul public despre „solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene”, insistând că prioritatea este absorbția și valorificarea integrală a resurselor disponibile. Totodată, avertizează că o neconformitate neidentificată și necorectată rapid „poate genera riscuri importante”. Reacții politice În plan politic intern, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat USR că ar fi încercat, prin Grupul Renew, să promoveze în Comisia LIBE din Parlamentul European o rezoluție care să pună sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România. PSD a transmis, la rândul său, că demersul ar reprezenta o dezinformare și un act „iresponsabil”. Ce nu reiese din informațiile publicate este dacă și când Comisia Europeană va accelera formal evaluarea, dincolo de calendarul procedural indicat pentru cererea de plată nr. 6. [...]

Drumul de mare viteză București–Giurgiu intră în faza de selecție, după ce proiectantul a livrat 7 variante de traseu, iar CNIR urmează să aleagă două pentru analiza detaliată , un pas care va decide practic coridorul rutier spre viitorul Pod Giurgiu–Ruse 2 și legătura cu autostrada bulgară Ruse–Veliko Târnovo, potrivit Profit . Proiectantul a transmis Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) propunerile de traseu, cu punct de final corelat cu autostrada aflată în lucru în Bulgaria. Conform comunicării citate, sunt prevăzute conexiuni cu A1 București–Pitești, A0 Autostrada Bucureștiului și A2 Autostrada Soarelui, precum și cu viitoare investiții, inclusiv A6 București–Alexandria. Cum se face selecția și ce urmează CNIR arată că, în urma unei analize multi-criteriale (AMC1) care ia în calcul condițiile de teren, legăturile de trafic și criterii tehnice, economice și de mediu, va selecta primele două variante cu punctajul cel mai bun pentru etapa următoare (AMC2). Drumul de mare viteză București–Giurgiu este prezentat ca proiect care ar urma să asigure: conexiuni moderne cu autostrăzile care pornesc din București; transport la standarde europene între Capitală și Giurgiu / PTF Giurgiu–Ruse; mai multă siguranță rutieră și reducerea poluării (informație atribuită de sursă Agerpres). Contract, proiectant și cerințe tehnice Proiectantul este Asocierea Activ Proiectare Infrastructură (lider) – Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi. Valoarea contractului menționată în material este de 33 milioane de lei , cu o durată de 18 luni . În studiul de fezabilitate, proiectantul trebuie să analizeze: profilul drumului (autostradă sau drum expres); variantele de traseu; structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse 2. CNIR a solicitat și o analiză privind utilizarea materialelor de construcții din import versus producție internă, inclusiv o comparație între sistem rutier din beton de ciment și carosabil din bitum. Finanțarea este indicată ca fiind asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat. Variantele de traseu menționate În lista de opțiuni prezentată în material apar, între altele: desprindere din A1 București–Pitești, în zonele Corbii Mari (limită jud. Giurgiu/Dâmbovița) sau Bolintin Vale (jud. Giurgiu); desprindere din viitoarea A6 București–Alexandria, nodul rutier Ghimpați (jud. Giurgiu); conexiune cu viitorul Drum Radial DR 10 Măgurele Expres și A0 București Sud. Studiul include și modelare 3D de tip BIM (Building Information Modelling – modelare digitală a proiectului), cerință obligatorie în caietul de sarcini, conform sursei. Context: legătura cu autostrada din Bulgaria Pe partea bulgară, autostrada Ruse–Veliko Târnovo are 132,84 km și este împărțită în trei secțiuni (Ruse–Biala, varianta de ocolire Biala și Biala–Veliko Târnovo). Potrivit BTA, tronsonul Ruse–Biala (inclusiv ocolirea Biala) este programat să fie finalizat până la sfârșitul anului 2028, însă atribuirea unui contract de aproape 1,5 miliarde de euro a fost suspendată în august din cauza unor nereguli în metodologia de evaluare a ofertelor, care nu au putut fi remediate fără modificarea condițiilor licitației. [...]

Doar 45,9 km de autostradă pe PNRR mai prind termenul-limită de 31 august , iar restul lucrărilor rămase ar urma să fie plătite din bugetul de stat, potrivit Digi24 . Miza este dublă: România își închide finanțarea europeană pentru ce e executat până la final de august, dar riscă întârzieri suplimentare la segmentele care trec pe bani de la buget, într-un context în care monitorii independenți contestă optimismul autorităților. Din cei 132,4 km de autostradă rămași să fie finanțați prin PNRR, CNAIR indică faptul că 45,9 km vor fi gata până la 31 august, iar 86,5 km ar urma să fie finalizați până la sfârșitul anului. Compania spune că „se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august”, iar diferența va fi acoperită din bugetul de stat. Ce tronsoane sunt în joc și ce termene avansează CNAIR Cele trei proiecte rutiere rămase în execuție pe finanțare PNRR sunt două pe Autostrada Moldovei (A7) și unul pe A1 (București – Nădlac), conform articolului. A7 Adjud – Bacău (segment restant 45,9 km) : ar urma să fie inaugurat pe 31 august sau 1 septembrie, potrivit informațiilor transmise de Alin Șerbănescu (CNAIR) către News.ro. Segmentul face parte din tronsonul IV Focșani – Bacău (95,9 km), împărțit în trei loturi, atribuite în noiembrie 2022 asocierii UMB Spedition – SA&PE Construct – Tehnostrade pentru 9,1 miliarde lei. A7 Bacău – Pașcani (77,38 km) : CNAIR susține că va fi gata la sfârșitul anului. Contractul de 4,7 miliarde lei a fost semnat în februarie 2023 cu aceeași asociere. Conform datelor prezentate de Șerbănescu la solicitarea News.ro, stadiul execuției a depășit 65% la loturile 1 și 2 și 50% la lotul 3. A1 Margina – Holdea (9,13 km) : segmentul cu tuneluri dintre Margina și Holdea ar urma, de asemenea, să fie gata la sfârșitul anului, potrivit CNAIR. Contractul este de 1,82 miliarde lei, iar directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat pe 21 august un stadiu fizic de 72% și detalii despre avansul lucrărilor la tuneluri. Cum se închide finanțarea PNRR și ce se întâmplă cu banii CNAIR afirmă, prin vocea purtătorului de cuvânt Alin Șerbănescu, că nu se vor pierde bani din PNRR, deoarece Guvernul ar fi negociat cu Comisia Europeană ca lucrările executate până la sfârșitul verii să fie decontate din PNRR. „Se va plăti prin PNRR ce s-a făcut până pe 31 august. Restul, din buget de stat.” În același timp, articolul menționează că diferența de aproximativ 700 de milioane de euro – bugetul lucrărilor care nu ar fi încheiate până la 31 august 2026 – a fost deja redistribuită către alte proiecte. De ce contează: riscul de întârzieri după trecerea pe buget Asociația Pro Infrastructura, care monitorizează marile șantiere, tratează cu neîncredere promisiunile privind finalizarea până la sfârșitul anului și avertizează că, odată ce finanțarea trece pe buget, ritmul poate scădea. Ionuț Ciurea, directorul executiv al organizației, spune pentru News.ro că toate loturile de pe A7 la nord de Focșani sunt întârziate și că finanțarea „țârâită” de la buget ar putea duce la noi decalaje. În evaluarea sa, „maximum” posibil tehnic în acest an ar fi deschiderea până la Săbăoani (la nord de Roman) în decembrie, înainte de Crăciun, ceea ce ar lăsa în continuare nefinalizat lotul Mircești – Pașcani. În acest tablou, termenul de 31 august rămâne punctul de inflexiune: ce este recepționat până atunci intră la decontare europeană, iar ce rămâne după depinde de alocările bugetare și de capacitatea autorităților de a menține ritmul de execuție. [...]

Șapte din nouă loturi de autostradă finanțate prin SAFE au fost atribuite firmelor românești , ceea ce înseamnă că o parte majoritară din contractele de infrastructură derulate pe acest instrument rămâne în economia locală, potrivit Profit . Declarația vine pe fondul unei controverse publice privind direcția banilor către companii din Ucraina. Afirmația îi aparține lui Miruță , care susține că, din cele nouă loturi de autostradă realizate cu bani din SAFE, șapte au mers către firme din România, unul către o firmă din Italia și unul către o firmă din Spania, conform informațiilor preluate de Profit dintr-o postare publică. De ce contează: efectul economic al atribuirilor Dincolo de disputa politică, distribuția contractelor are o miză economică directă: dacă lucrările sunt câștigate preponderent de companii românești, o parte mai mare din valoarea proiectelor (salarii, subcontractare, achiziții de materiale și servicii) tinde să rămână în țară, cu efecte în lanț în construcții și industriile conexe. În același mesaj, Miruță afirmă că este vorba despre „câteva miliarde de euro” care ar ajunge la firme din România, fără ca Profit să detalieze în material o defalcare pe contracte sau valori individuale. Ce este SAFE și cum se finanțează Potrivit Economica , SAFE (Acțiunea pentru Securitatea Europei) este un instrument financiar european de împrumut folosit de România pentru a accelera investițiile în capacitatea militară, industria de apărare și securitatea națională. Programul ar pune la dispoziția statului român un pachet de finanțare de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei), cu împrumuturi la o dobândă de maximum 3% și rambursare pe până la 45 de ani, cu o perioadă de grație de zece ani. Materialul nu oferă detalii despre criteriile de atribuire sau despre companiile câștigătoare pe fiecare lot, astfel că evaluarea impactului exact pe piața locală rămâne limitată la distribuția pe țări indicată în declarație. [...]

Eugen Tomac avertizează că blocajul politic lovește direct în economie și în capacitatea României de a atrage bani europeni , într-un moment în care lipsa unui guvern cu puteri depline prelungește instabilitatea și erodează predictibilitatea în relația cu instituțiile financiare și partenerii externi, potrivit unui interviu acordat HotNews . Tomac, premier desemnat care și-a depus mandatul și consilier prezidențial, spune că efectele crizei „se simt în buzunar”, pe fondul unui „șoc fiscal” resimțit deja de populație anul trecut. În lectura lui, costul economic nu este suportat de actorii politici care întrețin impasul, ci de gospodării. De ce contează: predictibilitatea și finanțarea europeană În interviu, Tomac insistă că fiecare zi fără guvern înseamnă „instabilitate, insecuritate și o Românie vulnerabilă”, iar miza depășește disputa politică internă: lipsa de predictibilitate afectează statul în relația cu partenerii externi, instituțiile financiare și cetățenii. El plasează explicit pe lista urgențelor formarea rapidă a unui executiv „capabil să atragă banii europeni”, chiar „cu prețul unor compromisuri”, și cere partidelor să iasă din logica electorală pentru a debloca votul din Parlament. Cum descrie Tomac eșecul propriei tentative de a strânge majoritatea Tomac relatează că a anticipat, împreună cu președintele Nicușor Dan , că prima propunere de guvern nu va strânge majoritatea necesară, invocând „poziția inflexibilă a PNL” ca factor care a făcut improbabilă atingerea pragului de voturi. În același timp, susține că PNL nu i-ar fi comunicat explicit că nu îl va susține, ci i-ar fi pus condiții pe care afirmă că le-a acceptat, inclusiv disponibilitatea de a înlocui nominalizări pentru a evita blocaje în negocieri. Cu toate acestea, spune că nu a mai putut ajunge la 233 de voturi. Desemnarea lui Adrian Veștea „după câteva ore” Potrivit lui Tomac, după ce a decis să se retragă pentru a nu prelungi criza „încă câteva zile”, președintele s-a reorientat „după câteva ore” către varianta Adrian Veștea. Tomac afirmă că nu l-a sfătuit pe președinte în privința acestei opțiuni, dar că a susținut ideea ca viitorul premier să vină cu un cabinet de politicieni, considerând că un guvern de „specialiști” a fost una dintre piedicile în formarea majorității. Întrebat despre discuțiile privind AUR, Tomac declară că nu a avut „nici direct, nici indirect” discuții cu AUR sau SOS și spune că nu știe ce contacte are Veștea, subliniind că prioritatea sa rămâne ieșirea României din criză. Acuzațiile privind afacerile imobiliare ale lui Veștea și prezumția de nevinovăție Întrebat despre dezvăluirile Snoop privind o tranzacție de 600.000 de euro și semnarea ulterioară, ca primar, a unor documente pentru investiția imobiliară, Tomac spune că pornește de la prezumția de nevinovăție și își rezervă un punct de vedere „extrem de aspru” doar în cazul unei decizii în instanță. Ce urmează, în logica lui Tomac: „urgența zero” Tomac afirmă că își dorește ca guvernul Veștea să fie învestit și insistă că „urgența zero este să avem guvern”, indiferent dacă va fi minoritar sau majoritar, invocând „filtrul constituțional” al Parlamentului pentru evaluarea ulterioară a performanței executivului. [...]

O comună din Botoșani a alocat 500.000 de euro pentru piste de biciclete, deși nu are canalizare și are foarte puțin asfalt , într-un exemplu de cum criteriile de finanțare pot împinge administrațiile locale spre proiecte „eligibile”, nu neapărat urgente, potrivit Digi24 . În comuna Santa Mare (aproape 2.500 de locuitori, opt sate) există doar 2,5 kilometri de drum asfaltat și nu există rețea de canalizare. Cu toate acestea, „cea mai nouă investiție” este o pistă de biciclete realizată cu bani europeni, amenajată de-a lungul ulițelor pietruite, conform relatării Digi24. Investiția vizează 3 kilometri de piste și este finanțată prin PNRR , cu o valoare de jumătate de milion de euro (aprox. 2,5 milioane lei). Reacțiile din comunitate sunt împărțite: unii localnici reclamă că lucrarea a creat denivelări și acces mai dificil în gospodării, iar alții spun că, deși nu au biciclete, „ai trotuarul pe lângă poartă”. De ce s-a ajuns la „piste pe drumuri de pământ” Primarul comunei, Cristian Anton, spune că administrația locală ar fi vrut să asfalteze drumurile prin PNRR, dar cererea pentru asfaltarea drumurilor sătești a fost refuzată pe motiv că localitatea nu are canalizare. În comună sunt 34 de kilometri de drumuri sătești, iar Digi24 notează că niciunul nu este asfaltat. Edilul argumentează, totuși, că investițiile în infrastructura de transport sunt utile și în mediul rural. Ce proiecte mai are comuna prin PNRR Pe lângă pistele de biciclete, primăria a obținut finanțare pentru: un proiect de asfaltare a 5 kilometri de drum între localități, în valoare de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei); un proiect pentru rețeaua de canalizare într-unul dintre cele opt sate ale comunei, de aproximativ aceeași valoare (2 milioane de euro, aprox. 10 milioane lei). În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul lucrărilor și stadiul proiectelor, rămâne de văzut când vor începe investițiile care acoperă deficitul de bază — canalizarea și drumurile — și cum va fi justificată, în practică, utilitatea pistelor într-o comună unde infrastructura rutieră este în mare parte neasfaltată. [...]

Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]

Nicușor Dan cere construirea în România a unor instituții care să poată atrage și păstra talentul științific , argumentând că miza este trecerea de la statutul de „beneficiar” al progresului tehnologic la unul de loc unde acesta se produce, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că doar prin astfel de instituții România poate deveni un actor relevant în domenii pe care le consideră esențiale, precum inteligența artificială, biotehnologiile, energia, securitatea cibernetică, apărarea sau științele sociale. Discuții despre viitoarea finanțare europeană pentru cercetare Nicușor Dan a avut o întrevedere cu prof. Maria Leptin , președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC) , instituție europeană dedicată susținerii cercetării de frontieră și excelenței științifice. Președintele a precizat că discuția a vizat viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene și al programului care va succeda Horizon Europe. Unghiul economic: cercetarea, tratată ca investiție strategică În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cercetarea și inovarea de competitivitatea economică, securitatea și autonomia strategică a Europei, susținând că pentru România acestea trebuie tratate drept „investiții strategice”. „Pentru România, este esenţial ca cercetarea şi inovarea să fie tratate ca investiţii strategice în competitivitatea economică, securitatea şi autonomia strategică a Europei.” Totodată, președintele a subliniat că ERC finanțează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile, având ca unic criteriu „excelența științifică”, principiu despre care spune că trebuie „menținut și consolidat” pentru a valorifica potențialul de cercetare și resursa umană din România. Contextul exact al mesajului este redat în postarea de pe Facebook . [...]

Suedia mută o parte din costul sprijinului militar pentru Ucraina pe finanțare europeană , printr-un plan care combină donații de avioane mai vechi cu vânzări de aparate noi, cu livrări eșalonate pe termen lung, potrivit Agerpres . Stockholmul a anunțat că va dona 16 avioane Gripen C/D și va vinde până la 20 de Gripen E/F, finanțate din fonduri europene. Primele aeronave donate, din varianta Gripen C/D (model mai vechi), ar urma să ajungă în Ucraina anul viitor. În schimb, varianta mai nouă Gripen E/F ar urma să fie livrată începând din 2030, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson , într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pentru achiziție, Ucraina „mizează” pe o finanțare de 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde lei) destinată cumpărării avioanelor produse de grupul suedez de apărare Saab , conform comunicatului suedez citat în material. Calendarul livrărilor și structura pachetului Pachetul anunțat de Suedia are două componente, cu termene diferite: donație: 16 avioane Gripen C/D, cu prime livrări anul viitor ; vânzare: până la 20 de avioane Gripen E/F, cu livrări din 2030 , finanțate din fonduri europene. Kristersson a descris decizia drept una „istorică” pentru Suedia, afirmând că întărește semnificativ apărarea aeriană a Ucrainei. De ce contează: banii UE și comenzi pe termen lung Anunțul leagă direct sprijinul militar de mecanismele de finanțare ale Uniunii Europene. În același context, este menționat că UE a decis acordarea către Ucraina a unui împrumut total de 90 de miliarde, alocat în tranșe în 2026 și 2027, din care 60 de miliarde ar urma să fie utilizate pentru achiziții de arme. Separat, Suedia și Ucraina semnaseră în octombrie 2025 o scrisoare de intenție pentru achiziția a 100 până la 150 de avioane Gripen E, iar Zelenski a spus că speră să poată fi asigurată finanțarea pentru toate cele 150 de exemplare. În material se mai arată că Stockholmul și-a suspendat în 2024 proiectul de a trimite avioane de luptă în Ucraina, după ce țările partenere au cerut să se acorde prioritate avioanelor americane F-16. Totodată, sprijinul militar al Suediei pentru Ucraina este evaluat la 128 miliarde de coroane (11,8 miliarde de euro, aprox. 59 miliarde lei) de la începutul invaziei ruse în 2022, prin acordul privind avioanele Gripen. Context: cererea Ucrainei pentru Patriot Zelenski a mai declarat că așteaptă un răspuns oficial la cererea adresată lui Donald Trump și Congresului SUA pentru mai multe rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sau licențe pentru a le produce, susținând că acestea rămân singura armă eficientă împotriva rachetelor balistice lansate de Rusia. [...]