Știri
Știri din categoria Infrastructură
Centura Comarnic, un proiect de 516 milioane lei, a fost deschisă traficului joi după-amiază, oferind o rută alternativă la DN1 pe Valea Prahovei, una dintre cele mai aglomerate zone rutiere din țară, potrivit news.ro.
Tronsonul are aproape 5,9 kilometri și a fost construit în aproximativ trei ani, deși inițial proiectul fusese estimat să fie finalizat într-un singur an. Autoritățile locale spun că noua șosea de centură este menită să decongestioneze traficul din zona Comarnic, unde „de ani de zile se formează coloane de autovehicule”.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, a prezentat principalele elemente ale lucrării, care ar trebui să susțină preluarea unei părți din fluxul de pe DN1:
Valoarea proiectului este de 516 milioane de lei, din care 438 de milioane de lei reprezintă lucrări de construcții-montaj, conform datelor prezentate de Nanu.
Lucrările au început oficial la 6 noiembrie 2023, într-un eveniment la care au participat autorități locale și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, inclusiv Sorin Grindeanu, ministrul de la acea vreme.
Execuția a durat aproape trei ani din cauza unor probleme tehnice și administrative, între care consolidări necesare după surpări de teren, întârzieri legate de avize și relocarea utilităților.
Întrebat despre perspectiva unei autostrăzi între Ploiești și Brașov, Virgiliu Nanu a indicat că, la nivel local, accentul este pus pe proiecte considerate realizabile pe termen scurt, precum centurile ocolitoare.
La inaugurare a fost invitat și directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a întârziat, iar Nanu a explicat în discurs că acesta a rămas „agățat în trafic”.
„Nu în ultimul rând, chiar dacă încă sunt pe drum şi sunt agăţaţi în trafic, aş vrea să le mulţumesc şi colegilor de la CNAIR - şi aici mă refer la domnul director general Cristi Pistol - pentru că de fiecare dată a fost alături de acest proiect, a fost alături de noi”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Virgiliu Nanu.
Recomandate
Asfaltarea „experimentală” pe Sibiu–Pitești avansează, dar lipsa acordului de mediu ține șantierul parțial blocat , în condițiile în care constructorii lucrează doar pe circa 30% din amplasament, potrivit news.ro . Pe secțiunea 3 Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1) au început lucrările de așternere a asfaltului pe un tronson de test, în timp ce pentru unele loturi nu există încă Acord Revizuit de Mediu . Tronsonul experimental este între km 71 și km 71+400, unde asocierea Webuild – Tancrad a început să aștearnă asfalt în două straturi succesive. Miza operațiunii este stabilirea „rețetei finale” de asfalt care va fi folosită pe întreaga secțiune 3, cu o lungime totală de 37,4 km. Lucrări în derulare, dar pe o suprafață limitată Directorul general al CNAIR , Cristian Pistol, arată că, în lipsa Acordului Revizuit de Mediu pentru o parte din loturile acestei secțiuni, activitatea se desfășoară în prezent pe aproximativ 30% din șantier. În paralel cu asfaltarea de test, constructorii lucrează la: tunelul Poiana; 14 structuri (poduri și viaducte); terasamente. La nivel de ansamblu, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproximativ 18%, conform aceleiași surse. Miza economică: contract de 5,323 miliarde lei, finanțat prin Programul Transport Contractul pentru secțiunea 3 (Cornetu–Tigveni) are o valoare de 5,323 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin Programul Transport. În acest context, absența Acordului Revizuit de Mediu pentru anumite loturi rămâne un factor operațional și de reglementare care limitează ritmul de execuție, chiar dacă lucrările intră într-o etapă vizibilă, precum așternerea asfaltului. [...]
Deschiderea Nodului Rutier Bacău Nord readuce traficul pe toți cei 16 km ai Variantei Ocolitoare Bacău și leagă continuu A7 de A3, reducând fricțiunile logistice pe axa București–Moldova , potrivit Economica . Șeful CNAIR, Cristian Pistol , spune că „astăzi au fost redeschiși și ultimii 4 km ai Variantei Ocolitoare”, segment închis temporar pentru realizarea conexiunilor dintre tronsoanele de autostradă Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani. Săptămâna trecută, odată cu deschiderea circulației pe tronsonul Adjud–Bacău , fuseseră redeschiși și aproximativ 12 km din VO Bacău, până la conexiunea cu DN2F. Efect operațional: București–Bacău Nord, integral pe autostradă Conform aceleiași surse, de acum distanța București–Bacău Nord (310,59 km) poate fi parcursă integral pe autostradă, pe A3 și A7, „în mai puțin de 3 ore”. Practic, nodul rutier funcționează ca punct de continuitate între segmentele deja date în trafic și reduce dependența de devieri temporare pe rețeaua de drumuri naționale din zonă. De ce contează pentru proiect: evitarea unei noi închideri a centurii Pistol argumentează că realizarea conexiunii „de pe acum” în Nodul Rutier Bacău Nord ar elimina necesitatea unei noi închideri a Variantei Ocolitoare Bacău atunci când va fi finalizat lotul 1 (Săucești–Trifești) al tronsonului Bacău–Pașcani. Context: VO Bacău, infrastructură deja în exploatare Varianta Ocolitoare Bacău (cunoscută și ca „Centura Bacău”) a fost construită de grupul UMB și a fost dată în trafic în decembrie 2020; proiectul include și primii kilometri de autostradă din regiunea Moldovei, mai notează Economica. În paralel, publicația menționează că pasionați de infrastructură publicaseră recent imagini cu lucrările și estimau deschiderea circulației cel târziu luni. Informația despre deschidere a fost relatată și de Economedia , care indică faptul că mesajul a fost transmis de șeful CNAIR într-o postare pe Facebook. [...]
Noul PTF Sighetu Marmației II se deschide etapizat, cu impact direct asupra fluxurilor rutiere România–Ucraina , începând de joi, 8 octombrie, ora 12:30, potrivit Economedia , care citează un anunț al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Noul obiectiv include podul peste râul Tisa și un punct de frontieră complet echipat – clădiri, hale de control, instalații și echipamente – pentru desfășurarea activității. Miza operațională este crearea unei legături rutiere directe suplimentare între România și Ucraina, care să degreveze și să completeze infrastructura existentă la graniță. Deschidere în trei etape, cu restricții inițiale de tonaj Deschiderea se face etapizat, cu acces inițial limitat la vehicule ușoare: Din 8 octombrie 2026 : pot circula autovehicule pentru transport de persoane cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv) . Ulterior : traficul va fi extins și pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuze și camioane . În decembrie 2027 : este prevăzută etapa a treia, când punctul va fi deschis și traficului pietonal . Ce urmează pentru companii și transportatori Pentru operatorii de transport și companiile care depind de mobilitatea transfrontalieră, calendarul etapizat înseamnă că beneficiile pentru transportul greu (camioane) nu sunt disponibile din prima zi, ci vor depinde de momentul anunțat ulterior pentru extinderea traficului peste 3,5 tone. În schimb, deschiderea imediată pentru vehicule ușoare introduce rapid o rută suplimentară de trecere, cu potențial de reducere a presiunii pe punctele existente. [...]
Circulația pe noul pod rutier peste Tisa se deschide joi, 8 octombrie, la 12:30, împreună cu un nou punct de frontieră , ceea ce adaugă o rută suplimentară de legătură între România și Ucraina și schimbă, etapizat, modul în care se va face trecerea graniței în zona Sighetu Marmației, potrivit Antena 3 . Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) , care precizează că deschiderea circulației pe pod are loc odată cu inaugurarea Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Sighetul Marmației II. Infrastructura nouă include, pe lângă pod, clădiri, hale de control, instalații și dotările necesare funcționării punctului de frontieră. Cum va funcționa PTF Sighetul Marmației II : deschidere în trei etape CNAIR arată că punerea în funcțiune a punctului de trecere a frontierei se va face etapizat, „în funcție de infrastructura disponibilă”: Etapa 1 (din 8 octombrie): acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv . Etapa 2: extindere pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. CNAIR nu indică data de start pentru această etapă. Etapa 3 (prevăzută în decembrie 2027): extindere și pentru traficul pietonal . De ce contează operațional Din perspectiva utilizării, deschiderea podului și a noului PTF introduce o nouă legătură rutieră România–Ucraina , dar cu acces inițial limitat la vehicule de până la 3,5 tone. Extinderea către transportul greu și autobuze va depinde de etapa a doua, pentru care nu a fost comunicat un calendar. [...]
Deschiderea etapizată a noului PTF de pe Tisa limitează inițial traficul la vehicule sub 3,5 tone , ceea ce înseamnă că impactul imediat al noii legături rutiere România–Ucraina va fi mai ales pe mobilitatea persoanelor, nu pe transportul greu de marfă, potrivit Economica , care citează informațiile transmise de CNAIR . În cadrul contractului au fost realizate atât podul rutier peste râul Tisa , cât și un nou Punct de Trecere a Frontierei (PTF), cu clădiri, hale de control, instalații și dotări necesare funcționării. Cum se deschide punctul de frontieră: trei etape Autoritățile anunță o deschidere în trepte, în funcție de infrastructura disponibilă: 8 octombrie 2026 – Etapa I: acces pentru autovehicule destinate transportului de persoane, cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone (inclusiv). Etapa II: extinderea circulației pentru vehicule cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone , inclusiv autobuzele. Decembrie 2027 – Etapa III: extinderea punctului de trecere și pentru traficul pietonal . Date tehnice: pod de 268 m și PTF cu 6 benzi pe sens Noul pod peste Tisa are o lungime totală de 268 metri și este format din două poduri paralele , câte unul pentru fiecare sens de circulație, separate de 3 metri. Conform CNAIR, proiectul include și: 1,2 km de drum nou două benzi pe sens trotuare 5 poduri de desecare o intersecție tip girație un punct de frontieră Pentru PTF, sunt prevăzute 6 benzi pe sens : două pentru autovehicule mici, două pentru transport marfă, una pentru Corp Diplomatic și una pentru transport persoane. Infrastructura mai include două clădiri administrative (poliția de frontieră și vamă) și patru hale de control , dotate pentru a respecta prevederile ghidului Schengen. În forma anunțată, noua legătură rutieră devine funcțională imediat pentru trafic ușor, însă calendarul arată că deschiderea completă pentru fluxuri mai diverse (inclusiv pietonal) se întinde până în 2027, iar momentul exact al Etapei II nu este precizat în informațiile citate. [...]
De la 1 octombrie 2026, taxarea rutieră intră într-un nou regim, iar șoferii scapă de plata separată la Fetești , odată cu eliminarea peajului de la Fetești–Cernavodă și trecerea la reguli noi pentru rovinietă și pentru vehiculele grele, potrivit Profit . Schimbarea este prevăzută de Legea nr. 226/2023 și vine după mai multe amânări ale termenelor inițiale. Vechiul cadru legislativ (Ordonanța Guvernului nr. 15/2002), care a reglementat rovinieta și tarifele de trecere timp de peste 20 de ani, este abrogat odată cu trecerea la noul sistem. Ce se schimbă imediat pentru șoferi: dispare taxa de pod de la Fetești Eliminarea vechiului sistem înseamnă că nu va mai exista o plată distinctă pentru traversarea podului de la Fetești–Cernavodă. Măsura se aplică și celorlalte puncte unde erau percepute tarife de trecere în baza legislației anterioare. Pentru cei care circulă spre litoral pe Autostrada Soarelui, acesta este efectul cel mai vizibil: dispariția peajului separat. Rovinieta rămâne, dar se calculează și după norma de poluare Pentru autoturisme și vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, obligația de a avea rovinietă nu dispare, însă se schimbă modul de stabilire a tarifului. În calcul vor intra: categoria vehiculului; perioada pentru care este cumpărată rovinieta; clasa de emisii poluante EURO. Consecința practică: două autoturisme din aceeași categorie, dar cu norme EURO diferite, pot ajunge să plătească tarife diferite, pe principiul „poluatorul plătește”. Pentru vehiculele fără date privind clasa de emisii, legislația prevede modalități specifice de încadrare. Pentru camioane, rovinieta este înlocuită de TollRo: plată la kilometru și emisii Pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, rovinieta este înlocuită de TollRo, un sistem în care tariful se calculează în funcție de: distanța parcursă (numărul de kilometri); emisiile vehiculului. Valoarea datorată rezultă din înmulțirea tarifului unitar cu numărul de kilometri parcurși, iar în structura tarifului intră atât componenta de utilizare a infrastructurii, cât și costurile externe asociate poluării. Pentru transportatori, asta înseamnă că utilizarea mai intensă a rețelei se va reflecta direct în suma plătită. Tranziție, restituiri și sancțiuni: ce trebuie urmărit Noua legislație include prevederi tranzitorii pentru rovinietele și peajele cumpărate înainte de schimbare. În anumite cazuri, CNAIR va trebui să restituie, la solicitarea scrisă a utilizatorilor, sumele aferente peajelor nefolosite și sunt prevăzute reguli și pentru recuperarea sumelor corespunzătoare perioadelor în care anumite roviniete nu mai sunt utilizate. Totodată, noua reglementare elimină exceptarea vehiculelor istorice de la plata rovinietei și a tarifului de trecere. Amenzile pentru lipsa rovinietei rămân, iar pentru TollRo sunt prevăzute sancțiuni raportate la suma care trebuia achitată, inclusiv reguli speciale când nu poate fi stabilită distanța parcursă. Conectare la sistemul european și calendarul CNAIR Noul mecanism este gândit și pentru conectarea la sistemele din alte state UE, prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) , pe care CNAIR îl indică drept operațional de la 15 ianuarie 2027. Aplicarea efectivă a noilor tarife este stabilită pentru 1 octombrie 2026, dată de la care utilizarea infrastructurii rutiere va fi taxată după noile reguli, atât pentru autoturisme, cât și pentru vehiculele comerciale grele. [...]
