Știri
Știri din categoria Diverse
Guvernul a aprobat negocierea unui împrumut de 630 milioane euro (aprox. 3,15 miliarde lei) pentru a acoperi contribuția națională la modernizarea liniei ferate Brașov–Sighișoara, un proiect estimat la circa 2,25 miliarde euro (cu TVA), potrivit Stirile Pro TV. Finanțarea urmează să fie contractată de la Banca Europeană de Investiții (BEI), iar ministrul finanțelor este împuternicit să semneze contractul, conform memorandumului adoptat joi.
Împrumutul este destinat susținerii contribuției naționale aferente proiectului „Linia de cale ferată Brașov–Sighișoara – Cofinanțare aferentă fondurilor UE”, care beneficiază și de fonduri europene nerambursabile. Informațiile despre memorandum sunt relatate de News.ro, citat de publicație.
Proiectul vizează reabilitarea unui tronson de 112,55 km, astfel încât să permită circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h. Linia este parte din rețeaua centrală transeuropeană de transport (TEN-T), ceea ce îi conferă relevanță pentru conectivitatea la nivel european.
Guvernul susține că modernizarea ar urma să ducă la:
Împrumutul de 630 milioane euro face parte dintr-un program aprobat de Guvern pentru contractarea de împrumuturi de la BEI de până la 4,975 miliarde euro, destinate proiectelor strategice de infrastructură incluse în Programul Transport 2021–2027 și în Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), conform comunicatului oficial citat.
Valoarea totală estimată a proiectului este de aproximativ 2,25 miliarde euro (cu TVA). Lucrările de execuție au început în 2020 și sunt estimate să fie finalizate în 2029.
Implementarea investiției este asigurată de Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – S.A., sub coordonarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Recomandate
ANM extinde codul portocaliu de caniculă, cu risc de cod roșu săptămâna viitoare , pe fondul temperaturilor care pot ajunge izolat la 40°C în weekend și ar putea urca până la 41°C, potrivit Digi24 . Miza imediată este una operațională: avertizările meteo se lărgesc ca arie și intensitate, ceea ce poate declanșa măsuri suplimentare la nivel local (de la restricții punctuale până la adaptarea programelor de lucru în aer liber). Pentru sâmbătă, codul portocaliu va viza șase județe, după ce vineri a fost în vigoare pentru patru județe, conform aceleiași surse. Cât de sus urcă temperaturile și ce semnal dă ANM Administrația Națională de Meteorologie (ANM) estimează maxime de până la 40°C, izolat, în weekend, iar săptămâna viitoare temperaturile ar putea ajunge până la 41°C. În acest context, directorul general al ANM, Elena Mateescu , a spus la Digi24 că nu este exclusă emiterea unui cod roșu. De ce contează: escaladarea avertizărilor poate schimba modul de operare Extinderea codurilor (de la portocaliu spre un posibil roșu) indică o deteriorare a condițiilor meteo care, în practică, poate forța autoritățile și angajatorii să ajusteze activitățile în intervalele de vârf de temperatură, mai ales acolo unde munca se desfășoară în exterior. În materialul Digi24 este menționată și situația din București , precum și episoade de „nopți tropicale” în vestul țării (minime ridicate pe timpul nopții), elemente care amplifică disconfortul termic și presiunea pe servicii publice. [...]
FIFA încearcă să deblocheze un proiect de deschidere către capital privat , după ce UEFA și Concacaf au respins planul de a permite investitorilor externi să cumpere participații într-o structură comercială care ar urma să gestioneze competițiile sale, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control: forul mondial susține că nu „vinde fotbalul”, dar opoziția din două confederații majore pune sub semnul întrebării șansele de adoptare. FIFA spune că va continua consultările, pe fondul „indignării” generate de propunere și al unor „relatări incorecte din mass-media”, care ar fi perturbat procesul planificat. Într-o declarație publicată vineri dimineață, organizația afirmă că respectă „feedback-ul și îngrijorarea” exprimate public și își reafirmă angajamentul pentru o consultare „deschisă și democratică”. „Procesul nostru de consultare planificat a fost perturbat de relatări incorecte din mass-media. Vom continua cu acest proces de consultare pentru a ne asigura că fiecare asociaţie de fotbal are capacitatea de a-şi exprima votul pe baza faptelor.” „Nimeni nu vinde fotbalul.” Ce presupune planul: o filială comercială cu investiții minoritare Conform informațiilor din articol, FIFA vrea să creeze o societate comercială care să organizeze principalele evenimente, inclusiv Cupele Mondiale, iar investitorii externi ar putea cumpăra acțiuni în această structură. Modelul descris este unul de investiții minoritare, „fără control”, într-o nouă filială numită Fifa Forward Enterprise (FFE) . FIFA susține că FFE ar fi propusă pentru ca membrii să poată „asuma responsabilitatea semnificativă” pentru oportunitatea comercială a fotbalului în țările lor, fără a afecta „spiritul” sau guvernanța FIFA ori fotbalul în sine. Blocajul de vot: opoziția UEFA și Concacaf poate fi decisivă Planul trebuie adoptat prin votul celor 211 membri FIFA. În același timp, articolul arată că: cele 55 de asociații membre UEFA au votat pentru boicotarea Cupelor Mondiale dacă FIFA continuă cu propunerea; Concacaf a transmis că și cele 41 de asociații membre ale sale au „respins” planul. În ecuația votului, Gianni Infantino ar avea nevoie de 106 voturi pentru adoptare. Membrii UEFA și Concacaf însumează 96 de asociații, care „par să voteze împotrivă”, ceea ce reduce semnificativ marja de manevră a FIFA pentru a strânge majoritatea necesară. De ce contează: semnal de frână pentru „monetizarea” competițiilor sub control FIFA Dincolo de formula „nimeni nu vinde fotbalul”, opoziția coordonată a două confederații indică un risc de blocaj instituțional într-un proiect cu implicații economice directe: atragerea de capital privat într-o structură care ar gestiona evenimentele-fanion ale FIFA. În lipsa unui compromis, disputa se poate transforma într-un test de forță privind guvernanța competițiilor și limitele comercializării lor. Ce urmează, potrivit declarațiilor FIFA, este continuarea consultărilor; articolul nu indică un calendar sau o dată a votului final. [...]
Iranul încearcă să limiteze sprijinul logistic european pentru operațiunile SUA , cerând explicit unor state din UE să nu permită folosirea bazelor de pe teritoriul lor, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a discutat telefonic cu omoloaga sa din Bulgaria, Velislava Petrova-Chamova, cerând Sofiei să-și reconsidere decizia de a permite desfășurarea temporară a unor aeronave militare americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit relatării presei de stat iraniene, citată de Reuters, Araghchi a susținut că aprobarea ar echivala cu „facilitarea agresiunii împotriva Iranului” și ar fi „inacceptabilă”, invocând și relațiile tradițional prietenoase dintre cele două țări. În paralel, șeful diplomației iraniene a avut o discuție separată cu ministrul cipriot de externe, Constantinos Kombos, subliniind importanța împiedicării utilizării bazelor militare străine din Cipru împotriva Iranului. Iranul a avertizat în repetate rânduri statele care permit folosirea teritoriului lor pentru operațiuni militare americane că ar putea „suporta consecințe”. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia Parlamentul Bulgariei a aprobat săptămâna trecută desfășurarea temporară la Bezmer a: până la opt avioane-cisternă americane de tip KC-135; până la 250 de membri ai personalului. Autoritățile de la Sofia au precizat că nu vor fi desfășurate arme ofensive și că măsura nu face din Bulgaria o parte implicată în operațiuni militare. Contextul din Cipru și poziția Marii Britanii Cipru găzduiește două baze militare suverane britanice, inclusiv RAF Akrotiri, care a fost lovită de o dronă iraniană la începutul lunii martie, la câteva zile după ce Israelul și SUA au lansat atacuri asupra Iranului. Marea Britanie a acceptat încă din prima fază a războiului solicitarea SUA de a utiliza bazele britanice pentru lovituri defensive împotriva rachetelor iraniene aflate în depozite sau pe rampe de lansare. Reuters notează că acordul a fost menținut și de noul prim-ministru britanic, Andy Burnham, în iulie, iar Gardienii Revoluției au avertizat ulterior Londra să nu faciliteze operațiunile militare ale SUA împotriva Iranului. [...]
Elon Musk pregătește relansarea unei campanii de finanțare politică de amploare , cu potențial de a influența echilibrul de putere din Congres la alegerile americane de la mijloc de mandat din noiembrie, potrivit Digi24 . Miza este una de impact economic și de reglementare: controlul legislativ poate schimba direcția politicilor fiscale și a agendei federale într-un moment în care SUA se confruntă cu dificultăți economice, iar popularitatea lui Donald Trump este afectată de războiul cu Iranul, conform materialului. Inițiativa ar urma să fie derulată prin America PAC , organizația politică prin care Musk a cheltuit peste 260 de milioane de dolari pentru a sprijini candidatura lui Trump în 2024, potrivit unor persoane familiarizate cu situația citate de Axios (informație preluată de AFP, citată de Agerpres). Publicația menționează că planul vizează sprijinirea unor candidați republicani la alegerile din 2026 . Cum ar urma să fie folosiți banii Conform informațiilor citate, America PAC intenționează să reia tactici folosite și în 2024, cu accent pe mobilizarea electoratului conservator, mai puțin activ la scrutinurile care nu sunt prezidențiale: campanie „din ușă în ușă”; publicitate online direcționată, pentru a crește prezența la vot. America PAC nu a răspuns solicitărilor AFP de a comenta, potrivit articolului. Context: finanțare record și controverse legale Digi24 notează că sprijinul financiar al lui Musk pentru Trump a fost descris drept „cel mai mare de la un singur donator din istoria recentă a Americii”, dar a venit și cu controverse. Un exemplu menționat este o loterie lansată de Musk, care oferea un milion de dolari pe zi unui alegător înregistrat într-unul dintre șapte state-cheie și care semnase o petiție conservatoare. Departamentul de Justiție al SUA a reamintit echipei lui Trump că este ilegal să fie oferită o recompensă valoroasă unui cetățean pentru a vota sau pentru înregistrarea pe listele electorale, potrivit materialului. De ce contează: alegerile din 2026 atrag deja miliarde Articolul plasează inițiativa lui Musk într-un peisaj mai larg, în care finanțarea politică din SUA implică miliarde de dolari. Mai mulți miliardari au investit deja masiv în campania din 2026, iar deși o parte importantă a banilor ar fi mers către republicani, democrații au beneficiat și ei de sprijinul unor nume precum George și Alex Soros, Reid Hoffman și Michael Bloomberg, conform analizelor presei americane și declarațiilor depuse la autoritățile federale. În acest context, o nouă injecție de capital politic din partea lui Musk poate deveni un factor operațional important în mobilizarea electoratului și, implicit, în rezultatul alegerilor, mai ales dacă majoritatea republicană este „amenințată”, așa cum indică materialul. [...]
Un grup restrâns de persoane concentrează zeci de mandate în companiile de stat din energie , iar mecanismul de revocare și plafonare a remunerațiilor rămâne parțial blocat de „portițe” legale și de modul în care sunt negociate contractele de mandat, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că 10 persoane cumulează 47 de funcții în 16 companii diferite din domeniul energiei, un sector pe care îl descrie drept „sensibil” prin efectul direct al prețului energiei asupra economiei și bugetelor familiilor. Gheorghiu afirmă că, extinzând analiza, 25 de persoane dețin 77 din 288 de mandate active. În același mesaj, ea indică exemple de venituri lunare obținute prin cumul de poziții în consilii de administrație și funcții executive, cu sume care ajung până la 75.000 de lei pe lună. Cum arată cumulul de funcții și veniturile invocate În postarea citată de Digi24, Oana Gheorghiu enumeră mai multe cazuri de venituri lunare obținute din combinații de mandate și funcții: 75.000 lei/lună , venit cumulat din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă de director; 59.000 lei/lună , pe „aceeași rețetă” (două consilii de administrație și o funcție executivă); 58.700 lei/lună , dintr-o funcție executivă de director și un provizorat în consiliu de administrație; 52.000 lei/lună , din două consilii de administrație; 48.000 lei/lună , din două consilii de administrație; 34.200 lei/lună , din cinci consilii de administrație. Vicepremierul interimar spune că aceleași persoane se regăsesc în roluri precum membru în consiliul de administrație, membru în consiliul de supraveghere sau în funcții executive de director. Miza economică și blocajul de reglementare: revocarea „costă” doar uneori Oana Gheorghiu leagă problema de guvernanța companiilor de stat din energie și de efectele asupra prețului energiei, susținând că dacă România plătește mai mult decât „vecinii”, atunci strategia și investițiile din ultimii ani „nu au fost corecte”. Ea afirmă și că situația nu ar fi rezultatul lipsei de legislație, ci al lipsei de voință de a închide „portițele” rămase în legi. În ceea ce privește schimbarea conducerilor, Gheorghiu susține că, înainte de 2025, revocarea putea ajunge să coste statul mai mult decât ignorarea problemei, deoarece cei revocați câștigau în instanță și obțineau daune, penalități și salarii compensatorii. Ea indică drept schimbare Legea nr. 158/2025 , despre care spune că „a rezolvat o parte din problemă”: ar fi devenit mai ușor să fie revocat, în 60 de zile și fără daune, cine nu se aliniază la noile plafoane de remunerație. În schimb, revocarea pentru performanță slabă sau acțiuni contrare interesului companiei ar rămâne dependentă de clauzele contractuale și de cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară. Ce urmează, potrivit vicepremierului interimar Gheorghiu afirmă că, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei , există acces la toate datele și că, pentru „curățenie”, ar trebui mai întâi diagnosticată problema și apoi identificate scăpările legislative care permit astfel de cumuluri. În final, ea insistă că reforma nu înseamnă doar legi noi, ci închiderea „portițelor” care au permis abuzuri „vreme de ani de zile”. [...]
Statele din Golf iau în calcul o plată către Iran pentru a debloca tranzitul prin Ormuz , într-un aranjament prezentat drept „contribuție voluntară”, care ar putea reduce presiunile logistice și de aprovizionare generate de criză, potrivit Digi24 , care citează Corriere della Sera. Propunerea ar fi fost discutată de Oman cu celelalte țări din Golf și prezentată Teheranului ca inițiativă colectivă. Miza este redeschiderea fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie și materii prime, după ce criza a afectat livrările și a amplificat costurile economice pentru regiune. De ce contează: un „cost de tranzit” care ar aduce bani noi Iranului Formula de „contribuție voluntară” ar fi aleasă tocmai pentru a evita crearea unui precedent și pentru a nu fi percepută ca o obligație, inclusiv în raport cu poziția fostului președinte american Donald Trump, notează publicația italiană citată. În același timp, mecanismul ar schimba echilibrul economic al zonei: Iranul ar avea acces la „bani noi” generați de tranzitul prin Ormuz, la care anterior nu avea acces, fonduri care, potrivit aceleiași surse, ar putea ajuta la repararea pagubelor suferite în război. Iranul nu comentase încă documentul la momentul relatării, iar detalii esențiale – precum procentul propus – rămân necunoscute. Modelul invocat: Strâmtoarea Malacca și „plata voluntară” pentru servicii Planul ar fi modelat după Strâmtoarea Malacca, unde Indonezia, Malaezia și Singapore solicită o „contribuție” pentru servicii de navigație, protecție ecologică și eventuale operațiuni de salvare, plata fiind voluntară. În scenariul Ormuz, principiul libertății de navigație ar rămâne „formal” intact, însă acceptarea unei plăți pentru „deschidere” ar introduce, în practică, un nou cost asociat tranzitului. Context economic: efectele crizei asupra veniturilor și infrastructurii din Golf Materialul citat descrie criza drept costisitoare pentru economiile din Golf: închiderea Strâmtorii ar fi contribuit la creșterea prețurilor globale la petrol și la reducerea exporturilor de gaze și combustibili din Golf, diminuând veniturile statelor arabe. În paralel, sunt menționate atacuri asupra infrastructurii energetice și de export și perturbări ale traficului aerian turistic, cu impact asupra economiilor non-petroliere, inclusiv prin companii aeriene precum Qatar Airways și Emirates. În ceea ce privește estimările, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare ar fi calculat la începutul conflictului că o lună de război intens ar putea lăsa 4 milioane de șomeri în țările din Golf și ar provoca o scădere a PIB-ului între 3,7% și 6%. Totodată, sunt citate estimări publice privind pagube structurale de 70–90 miliarde de dolari (aprox. 315–405 miliarde lei) pentru Qatar, Emirate, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită, iar FMI ar prognoza contracții anuale între 1,4% (Arabia Saudită) și 14,7% (Qatar). Ce urmează: răspunsul Teheranului și semnalul de la Washington Potrivit relatării, Trump ar fi conștient de propunere și nu ar părea să se opună, după ce o idee anterioară – ca SUA să profite de pe urma Ormuz printr-un procent din valoarea încărcăturii – ar fi fost abandonată rapid. În acest moment, cheia rămâne reacția Iranului: dacă Teheranul aprobă planul și Washingtonul nu se opune, efectul imediat anticipat ar fi atenuarea deficitului de combustibil, gaze, îngrășăminte și alte materii prime care tranzitau Ormuz înainte de criză. [...]
