Știri
Știri din categoria Infrastructură
Circulația pe 12 km noi din A3 între Zimbor și Poarta Sălajului se deschide în iulie, după întârzieri de aproape trei ani față de termenul inițial (2023), pe un sector afectat de alunecări de teren și lucrări de consolidare, potrivit HotNews. Miza operațională este că se adaugă un nou segment funcțional pe Autostrada Transilvania, într-o zonă unde dificultatea terenului a împins proiectul în reconfigurări și contracte separate.
Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma spune că sectorul Zimbor–Poarta Sălajului (12,24 km) este „relativ scurt ca lungime”, dar „unul dintre cele mai dificile construite până acum pe A3”. În aceste zile, constructorul finalizează lucrări la nodul rutier Românași și remediază „ultima alunecare de teren” apărută pe un debleu, urmând ca în iulie să aibă loc recepția la terminarea lucrărilor și deschiderea traficului.
Pe loturile dintre Nădășelu, Zimbor și Poarta Sălajului, UMB lucrează din 2021 pe circa 42 km de autostradă, iar proiectul a avut „provocări tehnice”, conform oficialului. În două puncte critice (Nădășelu și Topa Mică), soluțiile din studiul de fezabilitate nu s-au potrivit cu realitatea din teren, ceea ce a dus la alunecări de teren, modificări de traseu și la licitarea separată a două viaducte.
În descrierea lucrărilor, Cosma indică elemente de complexitate care au influențat execuția:
Pentru sectorul următor, Zimbor–Nădășelu, estimarea prezentată este deschiderea până la final de an. În acest tronson, două viaducte au fost contractate separat și sunt realizate de Ozaltin (Turcia), în timp ce UMB ar urma să finalizeze „lucrările principale” pe sectorul său în luna august, iar viaductele până la sfârșitul anului, astfel încât să poată fi deschisă circulația pe întregul tronson, potrivit declarațiilor citate.
În perspectivă, Cosma afirmă că 2026 ar urma să fie „unul dintre cei mai buni ani din istoria Autostrăzii Transilvania”, cu aproximativ 100 km noi dați în trafic în județele Sălaj, Cluj și Bihor, iar „cel mai dificil sector” ar rămâne zona Zalăului, unde este planificat Tunelul Meseș.
Recomandate
Lotul Margina–Holdea de pe A1 Lugoj–Deva a trecut de 65% execuție, iar deschiderea traficului este estimată pentru prima parte din 2027 , pe fondul unei mobilizări de peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, potrivit Economedia . Miza operațională este eliminarea ultimului „gol” major de pe coridorul A1, care ar permite circulația neîntreruptă pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe peste 360 km. Constructorul român UMB și partenerul bosniac EuroAsfalt lucrează pe secțiunea Margina (Timiș) – Holdea (Hunedoara), unde sunt prevăzute două tuneluri. Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma afirmă că pe șantier lucrează echipe mixte, inclusiv români întorși din proiecte de tuneluri din America de Sud, alături de bosniaci și sârbi. Tunelurile: unde sunt lucrările și ce urmează Pe tunelul scurt (aprox. 400 m), excavarea este finalizată integral, iar în prezent se execută ultimii metri din căptușeala finală din beton. La tunelul lung (aproape 2 km), lucrările se desfășoară simultan din 8 fronturi. Conform informațiilor transmise de Cosma, pe una dintre galerii au mai rămas de excavat aproximativ 250 m, iar pe cealaltă circa 500 m. În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, urmând apoi instalațiile (ventilație, iluminat, alimentare cu apă, comunicații și securitate la incendiu) și conectarea celor două tuburi prin galerii de evacuare și intervenție, rutiere și pietonale. Ritmul mediu indicat este de aproape 10 metri pe zi, iar secretarul de stat estimează străpungerea primei galerii în această vară și a celei de-a doua la începutul toamnei. Producția de grinzi și asfaltarea: reperele din vară În următoarea lună ar urma să ajungă baza de producție pentru grinzile de beton necesare podurilor, unde vor fi fabricate peste 300 de grinzi de 40 m lungime și 80 de tone fiecare. Totodată, asfaltarea ar urma să înceapă în prima parte a lunii iulie, potrivit aceleiași surse. De ce contează: continuitate pe A1 și presiune pe finanțare Odată cu inaugurarea tronsonului Margina–Holdea, șoferii ar putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 km. Cosma mai spune că obiectivul pe termen scurt este creșterea ritmului de execuție pe parcursul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru atragerea integrală a finanțării europene disponibile. Context: ce mai lipsește din Lugoj–Deva Tronsonul Deva–Lugoj are 99,50 km, iar, potrivit datelor citate de Economedia din 130km.ro , loturile 1, 3 și 4 sunt deschise, la fel și 15,08 km din lotul 2; segmentul Margina–Holdea (13,52 km) este în execuție. Economedia notează și termenele istorice de deschidere pentru segmentele deja date în trafic, iar pentru Margina–Holdea apare mențiunea „2026”, însă estimarea actuală comunicată de secretarul de stat indică „prima parte din 2027” pentru deschiderea circulației. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Ministerul Transporturilor scurtează termenul de plată către constructor la maximum 10 zile pentru a menține ritmul pe tronsonul Răcăciuni–Bacău al Autostrăzii Moldovei A7, un segment finanțat prin PNRR , unde întârzierile pot pune în pericol banii europeni, potrivit Adevărul . Pe sectorul de aproximativ 22 km dintre Răcăciuni și Bacău, lucrările sunt concentrate în zona Cleja, descrisă drept „punct critic” pentru finalizarea întregului lot. Aici se află un viaduct de peste 1,2 km, cu pile de peste 20 m înălțime, iar secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Horațiu Cosma leagă de acest șantier răspunsul la întrebarea dacă România va reuși să atragă integral finanțarea nerambursabilă din PNRR pentru A7, cu un termen indicat: 31 august. Constructorul a mobilizat peste 400 de muncitori și zeci de utilaje, cu echipe care lucrează simultan la armare, cofrare, turnare de beton și montaj de grinzi. În paralel, pe șantier se derulează lucrări precum montarea grinzilor, instalarea predalelor, armarea și turnarea plăcii de beton, dar și operațiuni specifice infrastructurii rutiere: hidroizolație, asfaltare, montarea parapetelor, a sistemelor de iluminat și realizarea marcajelor. De ce contează: finanțarea PNRR depinde de ritmul din următoarele luni Horațiu Cosma susține că următoarele trei luni sunt decisive pentru soarta finanțării europene pe acest segment, iar volumul de lucru rămas este „considerabil”. Conform informațiilor prezentate, în aproximativ două luni și jumătate ar trebui finalizate ultimele picioare ale podului și montate circa 150 de grinzi, urmate de instalarea tablierului metalic și închiderea structurii de rezistență. Măsura operațională: plăți mai rapide, pentru continuitatea șantierului Pentru a susține mobilizarea, Ministerul Transporturilor a anunțat „optimizarea circuitului de plăți” către constructor: facturile ar urma să fie achitate în cel mult 10 zile de la emitere, față de termenul contractual de 60 de zile. Miza declarată este asigurarea fluxului financiar necesar pentru menținerea unui ritm alert, în condițiile în care respectarea termenelor este esențială pentru accesarea integrală a fondurilor din PNRR. În cazul unor întârzieri majore, există riscul pierderii parțiale a finanțării nerambursabile, iar șantierul de la Cleja este prezentat drept punctul de presiune maximă în perioada verii, pe fondul importanței tronsonului Răcăciuni–Bacău pentru întregul proiect A7. [...]
Tunelurile de pe A1 Lugoj–Deva intră în faza care decide termenul de deschidere , după ce pe una dintre galeriile tunelului lung (aproape 2 km) au mai rămas de excavat circa 250 de metri, iar pe cealaltă aproximativ 500 de metri, potrivit Economica . Miza este direct operațională: finalizarea străpungerilor și trecerea la lucrările de echipare (ventilație, iluminat, siguranță) condiționează estimarea de deschidere a circulației în prima parte a lui 2027. Pe șantierul secțiunii Margina–Holdea sunt mobilizați peste 900 de muncitori și aproximativ 300 de utilaje, iar în tunelul lung se lucrează simultan din opt fronturi, cu un avans mediu de aproape 10 metri pe zi, conform declarațiilor secretarului de stat Horațiu Cosma (Ministerul Transporturilor), care a publicat informațiile pe Facebook. Unde este „blocajul” și ce s-a terminat deja Punctul central al proiectului îl reprezintă cele două tuneluri forate, amplasate pe un coridor ecologic între Carpații Occidentali și cei Meridionali. Tunelul scurt (aprox. 400 m): excavarea este finalizată integral, iar constructorii sunt la ultimii metri din căptușeala finală din beton. Tunelul lung (aproape 2 km): pe una dintre galerii mai sunt de excavat aprox. 250 m, iar pe cealaltă aprox. 500 m; se lucrează din 8 fronturi. Cosma estimează străpungerea primei galerii „în această vară”, iar a celei de-a doua „la începutul toamnei”. Ce urmează după străpungere: echiparea tunelurilor și lucrările conexe În zonele deja excavate au început lucrările de hidroizolație, armare și betonare finală, iar „cămașa” finală va avansa din ambele capete ale ambelor fire ale tunelului mare. După finalizarea structurii, urmează instalarea sistemelor esențiale pentru exploatare: ventilație; iluminat; alimentare cu apă; comunicații; securitate la incendiu. Cele două tuburi vor fi conectate prin galerii de evacuare și intervenție, atât rutiere, cât și pietonale, pentru a respecta standardele europene de siguranță. Termen, finanțare și dimensiunea proiectului Oficialul de la Transporturi afirmă că obiectivul imediat este creșterea ritmului de execuție pe timpul verii, plata rapidă a facturilor către constructori și îndeplinirea unui jalon PNRR aflat în renegociere cu Comisia Europeană, pentru a atrage integral finanțarea europeană disponibilă. Datele prezentate pentru A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea: stadiu fizic: peste 65%; finanțare: prin PNRR; lungime secțiune: 9,13 km. Contractul pentru secțiunea lipsă are o valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) . După deschiderea circulației, ar urma să se poată circula continuu pe autostradă pe o distanță de peste 360 km, de la Boița la Nădlac, eliminând unul dintre cele mai aglomerate și dificile sectoare de drum național, conform aceleiași surse. [...]
Prima inaugurare de autostradă din 2026 ar putea veni în iulie , dar depinde de finalizarea nodului rutier Românași , care va face legătura dintre A3 și rețeaua de drumuri din zonă, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: fără acest nod, cei 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului nu pot fi deschiși traficului, chiar dacă lucrările pe secțiune sunt aproape gata. Segmentul Zimbor – Poarta Sălajului, din județul Sălaj, este parte din tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului, aflat în execuție, cu termen estimat de finalizare în 2026. Dacă va fi deschis, ar adăuga un nou lot pe traseul Cluj-Napoca – Oradea, după ce ultimul tronson inaugurat dinspre Cluj a fost Gilău – Nădășelu, în septembrie 2018. „Gâtul de sticlă”: nodul Românași Condiția pentru deschiderea circulației pe cei 12,24 km este finalizarea nodului rutier Românași, licitat separat, cu lucrări începute în 2025. Nodul ar urma să asigure conexiunea dintre Autostrada Transilvania (subsecțiunea Zimbor – Poarta Sălajului), DN1F (Cluj-Napoca – Zalău) și DJ108A (spre Jibou și Benesat). Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a indicat că stadiul fizic al lucrărilor la nodul Românași a ajuns la 72%, menționând lucrări la taluzuri și rigole, precum și montarea parapetelor de protecție. Stadiul pe Zimbor – Poarta Sălajului și calendarul posibil La 28 mai, șeful CNAIR anunța că secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului ajunsese la 98% stadiu de execuție. Potrivit CNAIR, constructorul român UMB Spedition era mobilizat cu 100 de muncitori și 60 de utilaje, iar lucrările în derulare includeau, între altele, fundații pentru colectarea apelor pluviale, drumuri de exploatare, ziduri de sprijin și aplicarea de straturi de vopsea anticorozivă pe anumite structuri. Asociația Pro Infrastructura, prin Ionuț Ciurea, a declarat pentru publicație că lotul ar putea fi deschis „rapid, în iulie, dacă se dorește”, iar legătura de la Nădășelu spre Zimbor ar putea veni „în decembrie”, susținând că „constructorul (UMB) nu a tras maxim pentru a deschide în luna mai”. „El ar putea fi deschis rapid, în iulie, dacă se dorește. Iar de la Nădășelu spre Zimbor, în decembrie. Din păcate constructorul (UMB) nu a tras maxim pentru a deschide în luna mai.” Ce urmează pe A3 în 2026: viaducte și încă un tronson în Bihor Pentru 2026, este așteptată finalizarea a aproape 70 km din Autostrada Transilvania (A3), potrivit sursei: tronsonul Nădășelu – Poarta Sălajului (42,84 km) și secțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km). Pe Nădășelu – Poarta Sălajului, circulația pe întreaga lungime ar urma să fie posibilă după finalizarea viaductelor de la Nădășelu (1,2 km) și Topa Mică (2 km), licitate separat și executate de asocierea condusă de Ozaltin. Investiția este de aproape 995 milioane lei, fără TVA, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, iar progresul pe ambele șantiere a depășit 50%, cu finalizare așteptată în 2026. Lucrările sunt descrise ca fiind complexe, într-o zonă unde alunecările de teren au impus devierea traseului inițial. În Bihor, al doilea tronson așteptat în 2026 este Suplacu de Barcău – Chiribiș, unde cele mai complexe lucrări vizează viaductul de la Suplacu de Barcău, început în 2004: 1,8 km lungime, 45 de deschideri, peste lacul de acumulare din localitate. Până la finalizarea subsecțiunii Poarta Sălajului – Zalău (circa 15 km), șoferii ar urma să iasă de pe autostradă prin nodul Românași. Subsecțiunea Poarta Sălajului – Zalău este parte din contractul Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău (41 km), care include Tunelul Meseș , de 2,89 km. [...]
CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]
