Știri
Știri din categoria Infrastructură
Centura ocolitoare a municipiului Baia Mare a primit toate avizele necesare, iar proiectul estimat la circa 250 de milioane de euro intră în etapa pregătirii pentru implementare, relatează Antena 3 CNN.
Potrivit publicației, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat pe Facebook că proiectul are indicatorii aprobați, inclusiv Hotărârea de Guvern, și a parcurs etapele de avizare la CNAIR, Ministerul Transporturilor și în comisia interministerială. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 CNN agenției Agerpres.
Zetea afirmă că drumul de centură ar fi prima investiție de acest tip în județ și că este necesară pentru reducerea aglomerației pe intrările și ieșirile din Baia Mare, în special pentru traficul de marfă. În același context, el a menționat lucrări conexe la infrastructura rutieră locală, inclusiv construirea celui de-al doilea pasaj rutier la intrarea în Baia Mare pe DN 1C și faptul că un prim pasaj, care asigură conexiuni cu județele Cluj și Sălaj, a fost dat în folosință în decembrie 2025.
Consemnează Antena 3 CNN că implementarea proiectului este „descentralizată”, iar CJ Maramureș ar urma să gestioneze întregul proces, de la licitație până la execuție. În prezent, administrația județeană se află în procedură de achiziție publică, iar Zetea susține că interesul companiilor este ridicat și că au avut loc vizite în teren cu firmele interesate.
În privința finanțării, Zetea indică o structură de 60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat. Ținta anunțată este desemnarea unui câștigător până la finalul lui 2026 sau cel târziu la începutul lui 2027, moment din care ar urma să fie semnată finanțarea și să înceapă lucrările. Conform documentației tehnice citate, traseul pornește din comuna Cicârlău și, în prima etapă, ocolește Baia Mare până la intersecția cu DN 18B, drumul spre Târgu Lăpuș.
Recomandate
CNAIR suspendă pentru o zi taxa de trecere la Podul Giurgiu–Ruse , o măsură cu efect direct asupra fluxului de ieșire din țară și asupra încasărilor din tarife, potrivit G4Media . Scutirea se aplică sâmbătă, 20 iunie 2026, pentru autoturismele care traversează podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, conform unui comunicat CNAIR. În categorie intră și vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șoferul). Cum se aplică scutirea și ce se întâmplă cu plățile făcute în avans În ziua de 20 iunie, „libera trecere” va fi asigurată pe benzile 1–4, dedicate autoturismelor. Totodată, tarifele achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20 iunie 2026. CNAIR precizează că trecerile deja achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi folosite pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției. De ce există această zi fără taxă Data de 20 iunie este considerată „Ziua Podului”, iar posibilitatea de a traversa fără achitarea tarifului este prevăzută în reglementările în vigoare, respectiv la punctul 41 din Anexa nr. 3 (tarife de trecere) a Ordinului Ministerului Transporturilor nr. 1836/2018 , pentru utilizarea podului în sensul Giurgiu – Ruse. [...]
Drumurile expres vor trebui reproiectate cu benzi de urgență , după ce Ministerul Transporturilor a modificat normativul tehnic, o schimbare care ridică standardul de siguranță, dar poate influența costurile și soluțiile de proiectare pentru investițiile aflate în pregătire, potrivit Antena 3 . Secretarul de stat Horațiu Cosma a anunțat că a semnat ordinul de ministru pentru actualizarea normativului, astfel încât drumurile expres să aibă benzi de urgență „similare celor de pe autostrăzi”. Miza, conform explicațiilor sale, este reducerea riscului de accidente asociat opririlor pe acostamente înguste. În forma actuală, normativul prevede doar un acostament asfaltat îngust, nu o bandă de urgență propriu-zisă. Cosma susține că mulți șoferi opresc pe acest acostament considerând că sunt în siguranță, însă lățimea redusă face ca vehiculele să rămână parțial pe prima bandă de circulație, ceea ce crește riscul de coliziuni. El a invocat situații apărute pe DEx12 Craiova–Pitești. Ce se schimbă în standardul tehnic Potrivit anunțului, modificarea normativului presupune: lărgirea platformei drumurilor expres de la 21,5 metri la 23 metri; amenajarea unei benzi de urgență de 2,5 metri pe fiecare sens; dimensionarea corespunzătoare a structurilor (poduri, pasaje, viaducte) pentru noua configurație. Soluții pentru drumurile expres deja construite Pentru sectoarele deja realizate, vor fi introduse soluții prin realizarea de alveole de staționare de urgență la intervale de 1,5–3 kilometri. Cosma a mai precizat că noile prevederi se vor aplica inclusiv proiectelor aflate deja în faza de proiectare și a menționat implicarea CNIR, CNAIR și IGPR în grupul de lucru care a pregătit modificările. [...]
Republica Moldova a aprobat semnarea unui nou acord cu România pentru podul rutier peste Prut de la Ungheni , un pas de reglementare care actualizează cadrul de cooperare și deschide explicit posibilitatea extinderii investițiilor conexe și a finanțării din fonduri europene, potrivit Antena 3 . Acordul vizează construirea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de transport de interes strategic, inclusiv podul de frontieră peste Prut între localitățile Ungheni (Republica Moldova) și Ungheni (România). Proiectul este parte din conexiunea rutieră cu Autostrada Unirii A8 și include construirea primilor kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, conform informațiilor transmise de Radio Chișinău , citat de Agerpres. Ce se schimbă prin noul acord Ministrul moldovean al infrastructurii și dezvoltării regionale, Vladimir Bolea , a spus că documentul nou „răspunde necesităților apărute” în implementarea proiectului și prevede: extinderea investițiilor în infrastructura conexă; valorificarea oportunităților de finanțare din fonduri europene. Noul acord îl înlocuiește pe cel semnat în 2022, tocmai pentru a reflecta aceste ajustări apărute pe parcurs. „Construcția noului pod rutier peste Prut, între Ungheni (R. Moldova) și Ungheni (România) este unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate între Republica Moldova și România din ultimii 60 de ani.” Dimensiunea proiectului și legătura cu A8 Pe partea română, tronsonul aferent proiectului are 15,5 kilometri, iar acesta include aproximativ 5 kilometri de autostradă care vor fi construiți pe teritoriul Republicii Moldova — descriși drept primii kilometri de autostradă realizați în țară. Separat, memorandumul dintre Republica Moldova și România privind coordonarea implementării proiectului ar urma să fie semnat joi, la București, și stabilește cadrul de colaborare pentru segmentul transfrontalier al autostrăzii, potrivit Radio Chișinău. De ce contează economic și operațional Potrivit ministrului, proiectul ar urma să îmbunătățească legătura Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, să reducă timpul de traversare a frontierei și să faciliteze comerțul, cu efecte așteptate asupra investițiilor și dezvoltării economice în regiunea Ungheni. În material nu sunt precizate valori ale investiției sau un calendar de execuție. [...]
Criza de bitum riscă să blocheze asfaltarea pe șantiere-cheie ale UMB , ceea ce poate împinge înapoi termenele de finalizare pentru loturi de autostradă aflate în faza finală, potrivit Adevărul . Constructorul a notificat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că nu mai găsește bitum pe piața locală și că riscă să rămână fără asfalt. Problema este pusă pe seama perturbărilor din lanțurile internaționale de distribuție, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, deși „există de câteva zile un acord de pace”, conform articolului. Surse din CNAIR au declarat pentru Economica.net că scăderea cantității de produse petroliere tranzacționate, inclusiv bitum, nu poate fi rezolvată la nivel de companie, ci „la nivel de stat”. „Problema scăderii cantității de produse petroliere, inclusiv bitum, la tranzacțiile din piață nu poate fi rezolvată la nivel de companie, ci la nivel de stat” Unde poate apărea blocajul operațional UMB lucrează pe mai multe șantiere din România, iar unele au ajuns în etapa de asfaltare, ceea ce face ca lipsa bitumului să aibă efect imediat în teren. În lista de proiecte menționate se află: tronsoane din Autostrada Moldovei A7 (Adjud – Pașcani); tronsoane din Autostrada A3 Transilvania; Drumul Expres Brăila – Galați. Ce soluții sunt invocate și de ce contează pentru termene Sursele citate indică nevoia unei intervenții la nivel guvernamental, prin Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei, inclusiv prin „acorduri statale pentru securizarea resurselor”, pe modelul altor state, în actualul context. În paralel, articolul reamintește că A7 este un proiect major pentru conectarea Moldovei, iar finanțarea a fost mutată în afara PNRR, prin fonduri europene nerambursabile (granturi) și mecanismul SAFE (Security Action for Europe). Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că această formulă ar permite realizarea segmentelor „mature” fără impact asupra deficitului bugetar, cu plata garantată din fonduri nerambursabile. Două secțiuni ale A7 – Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani – sunt descrise ca fiind suficient de avansate pentru a putea fi finalizate până în august 2026, iar cinci loturi, cu o valoare totală de aproximativ 2,1 miliarde euro, ar urma să fie finanțate prin granturi. În acest context, blocajul la bitum devine un risc operațional direct: chiar și cu finanțare asigurată, lipsa materialelor poate întârzia livrarea efectivă a lucrărilor. [...]
Deși Lotul 3 al A0 Nord e aproape de final, CNAIR avertizează că mobilizarea actuală poate întârzia deschiderea traficului. Potrivit Economedia , tronsonul Afumați–Pantelimon a ajuns la un stadiu de aproape 90%, însă directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, spune că este nevoie de accelerarea ritmului pentru a fi gata „până în toamnă”. Constructorul este compania chinezească China Civil Engineering Construction Corporation , care are în șantier 160 de muncitori și 100 de utilaje. Nivelul de mobilizare este „monitorizat îndeaproape” și este considerat „insuficient pentru respectarea termenelor”, conform mesajului transmis de Cristian Pistol. Unde sunt blocajele și ce mai lipsește pe Lotul 3 CNAIR indică mai multe puncte-cheie și stadiile lor: Pasajul de pe DN3 (110 m): ~60% – se lucrează la cofrare și armare rampe, armare placă de suprabetonare și terasamente (stabilizări cu BSC). Pasajul peste DN2 (336 m): 99,3% – se montează sistemele ITS (sisteme inteligente de transport) și iluminatul, plus așternerea stratului de uzură. Nodul rutier A0 cu DN2: ~90% – montare parapet metalic și strat de uzură pe bretele. Pasajul peste CF 800 București–Constanța (471 m): ~94% – parapet metalic și umpluturi în spatele culeelor. Pe partea de structură rutieră, pe circa 6,5 km din 8,5 km au fost așternute stratul de bază și binder (stratul intermediar), iar stratul de uzură a fost pus pe 3,5 km . „Pentru finalizarea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea pe șantier. CNAIR urmărește permanent evoluția lucrărilor și solicită respectarea graficului asumat.” De ce contează: Lotul 3 condiționează utilizarea Lotului 4 Miza operațională este că Lotul 4 Glina–Pantelimon este la 99% , cu ultime finisaje la podul peste Lacul Cernica, executate de UMB Spedition. Totuși, deschiderea efectivă a circulației către Autostrada A2 depinde de avansul Lotului 3, fără conexiunea Afumați–Pantelimon noua secțiune neputând fi utilizată. CNAIR arată că Lotul 3 este important pentru: descărcarea circulației de pe Lotul 4 (Pantelimon–Glina); conexiunea cu Lotul 2 (Corbeanca–Afumați), pe care se circulă deja de 2 ani; legătura între A3, DN2 și A2 pe semi-inelul nordic al A0. Contract și finanțare Valoarea contractului pentru Lotul 3 Afumați–Pantelimon este de 397,99 milioane lei (fără TVA) , cu finanțare prin Programul Transport 2021–2027 . Pentru context vizual privind Lotul 4, Economedia a publicat și imagini video de pe Lotul 4 . [...]
Lotul 3 din A0 Nord se apropie de 90%, dar CNAIR avertizează că mobilizarea actuală nu ajunge pentru termenul din toamnă , potrivit Antena 3 . Directorul CNAIR, Cristian Pistol, spune că antreprenorul chinez trebuie să accelereze lucrările pentru a respecta graficul asumat. Pe șantierul de 8,5 km dintre Afumați și Pantelimon, constructorul China Civil Engineering Construction Corporation este mobilizat cu 160 de muncitori și 100 de utilaje, nivel pe care CNAIR îl monitorizează și îl consideră insuficient pentru respectarea termenelor. Compania de drumuri afirmă că urmărește permanent evoluția și cere creșterea „semnificativă” a mobilizării. „Pentru finalizarea lucrărilor în această toamnă, constructorul trebuie să crească semnificativ mobilizarea pe șantier. CNAIR urmărește permanent evoluția lucrărilor și solicită respectarea graficului asumat.” Unde sunt blocajele și ce lucrări mai sunt de făcut CNAIR indică stadii diferite pe principalele structuri ale lotului: Pasajul de pe DN3 (110 m): stadiu fizic de circa 60%; se lucrează la cofrare și armare rampe, armare placă de suprabetonare și terasamente (stabilizări cu BSC). Pasajul peste DN2 (336 m): stadiu fizic 99,3%; se montează sistemele ITS (sisteme inteligente de transport) și de iluminat și se așterne stratul de uzură. Nodul rutier A0 cu DN2: stadiu fizic aproximativ 90%; se montează parapet metalic și se așterne stratul de uzură pe bretele. Pasajul peste CF 800 București–Constanța (471 m): stadiu fizic aproximativ 94%; se montează parapet metalic și se fac umpluturi în spatele culeelor. La nivel de drum, pe circa 6,5 km din cei 8,5 km s-au așternut stratul de bază și binder (strat intermediar), iar stratul de uzură a fost pus pe 3,5 km . De ce contează lotul pentru traficul din nordul Capitalei CNAIR arată că Lotul 3 din A0 Nord este relevant operațional pentru că ar urma să asigure: descărcarea circulației de pe lotul 4 (Pantelimon–Glina) ; conexiunea cu lotul 2 (Corbeanca–Afumați) , pe care se circulă deja de doi ani; legătura între A3 (București–Ploiești) , DN2 și A2 (București–Constanța) pe semi-inelul nordic al A0. Contractul are o valoare de 397,99 milioane lei (fără TVA) , iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 , conform CNAIR. [...]
