Știri
Știri din categoria Infrastructură
Centura ocolitoare a municipiului Baia Mare a primit toate avizele necesare, iar proiectul estimat la circa 250 de milioane de euro intră în etapa pregătirii pentru implementare, relatează Antena 3 CNN.
Potrivit publicației, președintele Consiliului Județean (CJ) Maramureș, Gabriel Zetea, a anunțat pe Facebook că proiectul are indicatorii aprobați, inclusiv Hotărârea de Guvern, și a parcurs etapele de avizare la CNAIR, Ministerul Transporturilor și în comisia interministerială. Informațiile sunt atribuite de Antena 3 CNN agenției Agerpres.
Zetea afirmă că drumul de centură ar fi prima investiție de acest tip în județ și că este necesară pentru reducerea aglomerației pe intrările și ieșirile din Baia Mare, în special pentru traficul de marfă. În același context, el a menționat lucrări conexe la infrastructura rutieră locală, inclusiv construirea celui de-al doilea pasaj rutier la intrarea în Baia Mare pe DN 1C și faptul că un prim pasaj, care asigură conexiuni cu județele Cluj și Sălaj, a fost dat în folosință în decembrie 2025.
Consemnează Antena 3 CNN că implementarea proiectului este „descentralizată”, iar CJ Maramureș ar urma să gestioneze întregul proces, de la licitație până la execuție. În prezent, administrația județeană se află în procedură de achiziție publică, iar Zetea susține că interesul companiilor este ridicat și că au avut loc vizite în teren cu firmele interesate.
În privința finanțării, Zetea indică o structură de 60% fonduri europene și 40% de la bugetul de stat. Ținta anunțată este desemnarea unui câștigător până la finalul lui 2026 sau cel târziu la începutul lui 2027, moment din care ar urma să fie semnată finanțarea și să înceapă lucrările. Conform documentației tehnice citate, traseul pornește din comuna Cicârlău și, în prima etapă, ocolește Baia Mare până la intersecția cu DN 18B, drumul spre Târgu Lăpuș.
Recomandate
Ministerul Transporturilor declanșează verificări la CNAIR după ce litigiul cu Pizzarotti a ajuns la peste 340 de milioane de lei , iar suma continuă să crească din dobânzi, potrivit Economedia . Secretarul de stat Horațiu Cosma spune că a discutat cu ministrul interimar al Transporturilor și că l-a informat pe premierul Ilie Bolojan. Cosma susține că un acord care ar fi trebuit să limiteze despăgubirile nu a fost întocmit în formă legală, ceea ce ar fi dus la pierderea plafonării și la creșterea notei de plată. În acest context, oficialul afirmă că a cerut „un document extrem de serios” de la compania de drumuri și că ministerul „o să trimită probabil și corpul de control” la CNAIR. „S-a semnat pe genunchi o hârtie igienică, care nu a fost luată în considerare și, în loc să plătim maxim 150 de milioane de lei, astăzi plătim 340 de milioane. (…) L-am informat (pe premierul Ilie Bolojan, n.r.)”, a afirmat acesta. De ce contează: costul crește cu dobânzi, iar neplata poate duce la popriri Miza financiară depășește 340 de milioane de lei, iar suma „continuă să crească din cauza dobânzilor și penalităților”, notează publicația. În material se arată că Pizzarotti se pregătește de popriri, în condițiile în care CNAIR refuză să plătească, inclusiv eșalonat. Economedia mai scrie că „taxa de amânare” ar costa bugetul 2 milioane de lei pe lună, prin dobânzi penalizatoare care curg până la plata efectivă. Cum s-a ajuns aici: acordul din 2021 nu a produs efecte în arbitraj Potrivit articolului, CNAIR a pierdut un arbitraj major cu Impresa Pizzarotti & C S.p.A. pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda , pe fondul întârzierilor generate de statul român. Un acord semnat în noiembrie 2021, menit să plafoneze pretențiile financiare, a fost considerat fără efecte juridice de tribunalul arbitral, deoarece era sub semnătură privată, fără autentificare notarială și fără mandat special pentru renunțarea la drepturi într-un litigiu. În noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a pronunțat sentința, iar hotărârea a stabilit o datorie de peste 320 de milioane de lei la nivelul lunii septembrie 2025, care a depășit ulterior 340 de milioane de lei din cauza dobânzilor acumulate până în mai 2026. Ce face CNAIR: acțiune în anulare la Curtea de Apel București CNAIR a formulat o acțiune în anulare la Curtea de Apel București împotriva sentinței arbitrale, iar purtătorul de cuvânt al companiei, Alin Șerbănescu, declară pentru Economedia că instituția contestă interpretarea tribunalului privind acordul din 2021 și susține că documentul reprezenta o înțelegere validă între părți. „Este straniu să nu recunoști un act între două părți pentru că nu este trecut prin notariat. Este o premieră absolută”, a declarat Alin Șerbănescu. Context: un proiect cu întârzieri, reparații și recepție finală încă neîncheiată Contractul pentru Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda a fost semnat în 2014, cu o valoare de 540 de milioane de lei, iar termenul inițial de finalizare era 2016. Circulația a fost deschisă abia la finalul lui 2020, iar recepția lucrărilor s-a făcut la final de 2021, însă recepția finală nu a fost realizată nici până acum, din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanție, conform articolului. În paralel, în aprilie 2026, constructorul italian a transmis o notificare prin care propunea o eșalonare: o primă tranșă de 185 de milioane de lei până la 15 mai 2026 și restul până la 31 decembrie 2026, perioadă în care s-ar fi abținut de la executarea silită. Termenul de 15 mai a trecut, iar CNAIR ar fi rămas pe poziția că nu recunoaște sume peste plafonul din acordul din 2021 (179,6 milioane de lei), potrivit Economedia. [...]
Tronsonul Margina–Holdea a ajuns la aproape 60% execuție , iar ritmul din următoarele luni va conta direct pentru închiderea „verigii lipsă” de pe A1 Lugoj–Deva, cu efect asupra continuității traficului pe coridorul vest–centru al țării, potrivit Adevărul . Secțiunea Margina–Holdea (13,5 km), în județele Timiș și Hunedoara, este unul dintre cele mai complexe tronsoane de autostradă din România, deoarece include două tuneluri cu patru galerii (în total 4,6 km), plus viaducte și pasaje. Ministerul Transporturilor a emis prima autorizație de construire pe 29 aprilie 2024, iar lucrările au început în mai 2024. Ce mai rămâne de făcut: tunelurile și montarea grinzilor Potrivit CNAIR, la Tunelul Mic (T1) au fost finalizate excavațiile, torcretarea (pulverizarea betonului pentru stabilizarea pereților) și fundațiile boltei întoarse în ambele galerii, iar hidroizolația se apropie de final. La Tunelul Mare (T2), săpăturile au trecut de jumătatea galeriilor, se lucrează în opt fronturi și a mai rămas de excavat mai puțin de un kilometru din fiecare galerie. Pe restul traseului, terasamentele și structurile viaductelor și pasajelor au fost realizate, iar următorul pas operațional important este montarea a peste 450 de grinzi de beton, care urmează să fie produse la Margina. Miza economică: contract de 1,82 miliarde lei și presiunea termenelor Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în octombrie 2022, cu un termen de 45 de luni (11 luni proiectare și 34 de luni execuție), indicând ca țintă anul 2026. Valoarea contractului este de 1,82 miliarde lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , conform declarațiilor citate în material. „Contractul în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA) este finanțat prin Planul Național de redresare și reziliență (PNRR) și trebuie finalizat anul acesta. În momentul în care secțiunea Margina-Holdea va fi deschisă, se va putea circula neîntrerupt pe autostradă, de la Boița la Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri”, a declarat Cristian Pistol , directorul CNAIR. În același timp, materialul notează că lucrările la segmentul lipsă din Autostrada Lugoj–Deva au termen de finalizare în primul trimestru al anului 2027, deși CNAIR și Ministerul Transporturilor și-au exprimat până acum optimismul pentru 2026. De ce contează: se închide „golul” de pe A1 Lugoj–Deva Tronsonul Margina–Holdea este parte din Autostrada A1 Lugoj–Deva (Autostrada Vestului), care va avea în total 100 km. Odată deschisă această secțiune, ar urma să existe o legătură completă pe autostradă între orașe din centrul României (Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș) și Arad, Timișoara, respectiv frontiera de vest de la Nădlac (spre Ungaria). [...]
Autostrada București–Alexandria intră într-o etapă care poate debloca finanțarea și licitația , după ce documentația tehnico-economică a proiectului a fost avizată în Consiliul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor, potrivit Libertatea . Miza imediată este trecerea prin filtrele guvernamentale care permit aprobarea indicatorilor și, ulterior, lansarea procedurii pentru proiectare și execuție. Secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu a anunțat pe 12 mai că avizul primit „deblochează documentația tehnico-economică a investiției”, etapă necesară pentru pașii următori ai proiectului. În aceeași intervenție, oficialul a descris autostrada drept un proiect strategic pentru sudul României, cu efecte asupra dezvoltării economice în Ilfov, Giurgiu și Teleorman, dar și asupra siguranței rutiere și timpilor de deplasare. „Urmează: avizarea în Consiliul Interministerial şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Guvernul României; întocmirea caietului de sarcini și lansarea licitației pentru proiectare și execuție lucrări.” Ce urmează în procedură și cum ar urma să fie finanțat proiectul Conform informațiilor prezentate, pașii rămași înainte de licitație sunt: avizarea în Consiliul Interministerial; aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Guvernul României; întocmirea caietului de sarcini; lansarea licitației pentru proiectare și execuție. Durata de execuție a lucrărilor este indicată la 33 de luni. Finanțarea este „preconizată” din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021–2027 , viitorul program financiar european și bugetul de stat (formularea sugerează că structura finală de finanțare depinde de etapele de aprobare și alocare). Parametrii proiectului: 74,2 km, 10 noduri rutiere, lucrări de artă extinse Autostrada București–Alexandria ar urma să aibă 74,2 km, cu două benzi pe sens, bandă de urgență și acostament. Proiectul include 65 de pasaje, poduri și viaducte; cele mai lungi pasaje sunt cele peste Argeș (994 metri) și Vedea (1.153 metri). Lungimea totală a lucrărilor de artă este de 10,8 km. Pe traseu sunt prevăzute 10 noduri rutiere, inclusiv conexiuni cu A0 și cu viitoarea Autostradă București–Giurgiu (A5), precum și legături cu drumuri naționale și județene (DN6/E70, DN61, DJ-uri). În proiect mai sunt incluse, potrivit aceleiași prezentări: spații de servicii cu locuri de parcare pentru încărcarea vehiculelor electrice (trei seturi stânga/dreapta), centre de întreținere și monitorizare/coordonare, parcare securizată pentru camioane, perdele forestiere, panouri fonoabsorbante și 15 zone pentru trecerea de pe o cale pe alta în situații de urgență. Traseul traversează mai multe unități administrativ-teritoriale din Ilfov, Giurgiu și Teleorman, inclusiv localități precum Dărăști, Măgurele, Mihăilești, Letca Nouă, Drăgănești-Vlașca, Alexandria, Mavrodin și Buzescu. [...]
CNAIR contestă în instanță obligația de plată de peste 340 milioane lei către Pizzarotti , după ce a pierdut un arbitraj legat de întârzierile de pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit Economica . Miza financiară este amplificată de dobânzi și penalități, iar compania de stat spune că sentința arbitrală ignoră efectele unui acord semnat în 2021 care plafona pretențiile constructorului. Litigiul pornește de la întârzieri atribuite statului român, iar suma aflată în discuție „depășește 340 de milioane de lei” și continuă să crească, conform informațiilor publicate inițial de Economedia și preluate în material. În același context, se arată că CNAIR refuză să plătească, inclusiv eșalonat, iar constructorul italian s-ar pregăti de popriri. Acordul din 2021, în centrul disputei CNAIR susține că acordul din 19.11.2021 a fost semnat la solicitarea Pizzarotti, într-un moment în care constructorul risca suspendarea contractului și a plăților pentru lucrările executate, până la achitarea penalităților de întârziere impuse de CNAIR. Conform companiei de drumuri, prin acel acord: Pizzarotti și-a limitat pretențiile financiare la 149,66 milioane lei ; constructorul s-a obligat să mărească garanția de bună execuție cu încă 30,3 milioane lei , pentru acoperirea eventualelor penalități; CNAIR nu a mai executat garanția de bună execuție (menționată la 54 milioane lei ) și a continuat procesarea certificatelor interimare de plată, pentru a permite finalizarea lotului. În poziția transmisă către Economica, CNAIR argumentează că forma acordului (înscris sub semnătură privată) ar fi fost suficientă potrivit regulii generale a consensualismului din Codul civil. „În speță, atât CNAIR, cât și Antreprenorul (Pizzarotti – n.r.), în deplină capacitate de exercițiu au consimțit la Acordul din 19.11.2021. Forma actului a fost cea a înscrisului sub semnătură privată, suficientă potrivit regulii generale a consensualismului (art. 1178 C. civ.: contractul se încheie prin simplul acord de voințe al părților, dacă legea nu cere o anumită formă)”. De ce contestă CNAIR sentința arbitrală Compania afirmă că tribunalul arbitral ar fi refuzat să recunoască efectele juridice ale acordului și ar fi soluționat cererile „ca și cum Acordul nu ar exista”. În plus, CNAIR reclamă că tribunalul a permis majorarea pretențiilor peste plafonul convenit, adică peste 149.661.800 lei . CNAIR mai arată că, în dosarul arbitral, niciuna dintre părți nu a cerut anularea/desființarea acordului din 2021. În acest context, compania anunță că a depus acțiune în anulare a sentinței arbitrale, indicând hotărârile vizate și cadrul instituțional: „CNAIR SA a formulat in termenul legal acțiune în anulare a Sentinței Arbitrale nr. 92/26.11.2025, îndreptată și completată prin Sentința Arbitrală nr. 7/30.01.2026, pronunțate de Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României ”. (Detalii despre dosar sunt disponibile în portalul instanțelor, la linkul indicat în material: portal.just.ro .) Context operațional: lotul este în circulație, disputa rămâne financiară Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda a fost deschis parțial în decembrie 2020, iar nodul rutier Sebeș a fost inaugurat în anul următor, potrivit Economica (care trimite și la un material anterior despre nod: Economica ). Pentru CNAIR, disputa are un impact bugetar direct: suma revendicată depășește 60% din valoarea inițială a întregului contract de construcție, iar costul total poate crește în timp prin dobânzi și penalități, în funcție de evoluția procedurilor și a executării. [...]
Statul român trebuie să plătească peste 340 de milioane de lei către constructorul italian Impresa Pizzarotti, după ce a pierdut un arbitraj internațional legat de întârzierile de pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș–Turda, potrivit Mediafax . Suma include costuri suplimentare, TVA și dobânzi penalizatoare acumulate, iar neplata a împins totalul peste pragul de 340 de milioane de lei. Miza este una bugetară și operațională pentru infrastructura rutieră: despăgubirea rezultă dintr-un litigiu vechi, iar acumularea dobânzilor penalizatoare arată cum întârzierile și disputele contractuale pot transforma un proiect finalizat într-o obligație financiară care continuă să crească. Din ce se compune nota de plată Potrivit analizei realizate de Economedia, citată de Mediafax, tribunalul a inclus în calcul „costuri suplimentare de execuție” de peste 171 milioane de lei, la care se adaugă TVA de aproximativ 34 milioane de lei și dobânzi penalizatoare de peste 119 milioane de lei. Acest mix a dus totalul la peste 325 milioane de lei la nivelul lunii septembrie 2025, iar ulterior, din cauza întârzierii plății, suma a depășit 340 de milioane de lei. În termeni practici, componenta de dobânzi penalizatoare este cea care amplifică rapid obligația, mai ales când plata întârzie. Dosarul arată că, odată stabilită obligația prin hotărâre arbitrală, costul final nu rămâne „înghețat”, ci poate crește până la stingerea efectivă a datoriei. De unde a pornit litigiul și de ce contează acum Disputa își are originea în contractul semnat în 2014, cu termen inițial de finalizare în 2016, însă lucrările au fost întârziate de exproprieri întârziate, relocarea utilităților și modificări de proiect. Autostrada a fost deschisă circulației abia la finalul anului 2020, notează Mediafax. Constructorul italian a sesizat Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, acuzând statul român de întârzieri generate de deficiențe ale autorităților. Consecința, în 2026, este o obligație de plată care apasă pe bugetul și funcționarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în condițiile în care există și alte proiecte majore în derulare. Acordul din 2021 nu a limitat despăgubirile Pe fondul litigiului, CNAIR a semnat în 2021 un acord cu Impresa Pizzarotti, încercând să limiteze despăgubirile la aproximativ 179,6 milioane de lei. Documentul prevedea acceptarea recepției lucrărilor și stabilirea unui plafon pentru pretențiile financiare ale constructorului, conform Mediafax. Tribunalul arbitral a concluzionat însă că acordul nu poate produce efecte juridice de limitare a despăgubirilor, inclusiv pentru că a fost semnat sub semnătură privată și fără un mandat special, condiții necesare când se renunță la drepturi aflate în litigiu. „Renunțarea la un drept dedus judecății presupune fie o declarație în ședință, fie un înscris autentic”, se arată în motivarea citată de Mediafax. Ce urmează: risc de executare și presiune pe alte proiecte Mediafax consemnează că, în paralel, compania italiană a notificat autoritățile cu privire la posibilitatea declanșării executării silite, în lipsa unei soluții de eșalonare. Constructorul a propus plata în tranșe, cu o sumă inițială de 185 de milioane de lei și restul până la finalul anului 2026, însă termenul propus a fost depășit fără să fie încheiat un acord. În lipsa unei înțelegeri, riscul executării silite ar putea afecta activitatea CNAIR și, implicit, derularea altor proiecte de infrastructură, mai ales prin blocaje de lichiditate și presiune administrativă. În acest context, problema nu mai este doar una de „închidere” a unui litigiu, ci de limitare a costurilor care continuă să se acumuleze până la plata efectivă. [...]
CNAIR riscă blocarea conturilor după ce a fost obligată să plătească peste 340 de milioane de lei către constructorul italian Impresa Pizzarotti , în urma pierderii unui arbitraj legat de întârzierile de pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș–Turda , potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională: dacă se ajunge la executare silită, conturile companiei ar putea fi blocate, ceea ce ar putea provoca întârzieri în derularea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR sau prin Programul Transport, conform informațiilor citate. De unde vine „nota de plată” și de ce crește Suma de peste 340 de milioane de lei reprezintă penalități, dobânzi și costuri suplimentare asociate întârzierilor de pe Lotul 1, întârzieri pe care constructorul le-a pus pe seama problemelor administrative ale statului, potrivit Economedia, citată de Libertatea. După decizia Curții de Arbitraj, CNAIR a fost obligată să achite 325,6 milioane de lei (costuri suplimentare de execuție și dobânzi penalizatoare). Până în mai 2026, totalul a urcat la peste 340 de milioane de lei, pe fondul dobânzilor penalizatoare de 2 milioane de lei pe lună. Datoria ajunge astfel la peste 60% din valoarea inițială a contractului, menționată la 540 de milioane de lei. Cronologia proiectului: contract 2014, trafic deschis în 2020 Contractul pentru Lotul 1 al A10 Sebeș–Turda a fost semnat în 2014, cu termen de finalizare în 2016, însă proiectul a fost afectat de exproprieri întârziate, probleme la relocarea utilităților și un studiu de fezabilitate considerat insuficient din punct de vedere tehnic. Circulația a fost deschisă abia la finalul lui 2020, iar recepția lucrărilor a avut loc în decembrie 2021. Segmentul a avut ulterior probleme precum surpări și alunecări de teren, cu reparații repetate inclusiv în 2023 și 2025. Recepția finală nu a fost realizată, din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanție. Acordul din 2021, anulat; negocierile au eșuat În 2020, CNAIR a trimis facturi de penalități către constructor pentru întârzieri. Impresa Pizzarotti a deschis atunci un proces la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, cerând atât extinderea termenelor, cât și compensări financiare. În noiembrie 2021, părțile au semnat un acord prin care Pizzarotti accepta plafonarea pretențiilor la 149,6 milioane de lei, plus TVA, iar CNAIR accepta recepția finală și recunoștea parțial vina statului pentru întârzieri. În noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj a declarat nul acordul, invocând lipsa autentificării notariale și absența unui mandat special pentru semnatarii CNAIR, potrivit Economedia. Curtea a reținut și că acordul nu bloca majorarea pretențiilor, în contextul dobânzilor și penalităților acumulate. În aprilie 2026, Pizzarotti a propus o eșalonare: o tranșă inițială de 185 de milioane de lei până la 15 mai 2026, urmată de tranșe până la finalul anului. CNAIR a refuzat să recunoască sume peste cele 179,6 milioane de lei convenite în acordul din 2021 (între timp anulat). În lipsa unui acord, „mai multe surse” citate de Libertatea indică faptul că Pizzarotti se pregătește să ceară executarea silită, scenariu care ar putea duce la blocarea conturilor CNAIR și la perturbarea plăților și a derulării proiectelor în curs. [...]
