Știri
Știri din categoria Apărare
Turcia cere acces la finanțarea europeană pentru apărare prin Programul SAFE, mizând pe summitul NATO din 7-8 iulie pentru a pune presiune pe partenerii europeni, potrivit news.ro. Miza este una de reglementare și politică industrială: includerea într-un instrument al UE care finanțează achiziții comune de apărare, în condițiile în care Ankara este în prezent exclusă.
Programul SAFE este descris ca un instrument menit să consolideze apărarea Europei prin finanțarea unor achiziții comune. Turcia urmărește să fie integrată în structurile apărării europene și, totodată, cere ridicarea unor sancțiuni impuse de unele state industriei turce de apărare.
Conform informațiilor citate, excluderea are două cauze principale:
În acest context, nivelul de aliniere al Turciei era estimat la 4% în 2025, „un nivel istoric de scăzut”, ceea ce complică accesul Ankarei la program.
Turcia își susține cererea invocând dimensiunea armatei (a doua din NATO), ascensiunea industriei sale de apărare și poziția strategică între Europa, Rusia, Caucaz și Orientul Mijlociu. Ankara mai argumentează că poate dialoga cu actori aflați în conflict, precum Rusia și Ucraina.
Pe fondul neîncrederii unor aliați, Turcia se limitează, „pentru moment”, la cooperări bilaterale cu unele state membre UE, fiind menționate Spania și Italia.
Recomandate
Propunerea Poloniei de a crea o „ Legiune Europeană ” ridică miza integrării militare în UE și ar putea schimba, în timp, felul în care Europa își organizează apărarea în cadrul NATO, printr-o forță permanentă care să includă, după război, și veterani ucraineni, potrivit Adevărul . Ideea îi aparține vicepremierului și ministrului de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski , care a vorbit despre nevoia unei integrări militare „mult mai profunde” și a unor forțe europene proprii, permanente, capabile să reacționeze rapid la amenințări, fără ca Europa să depindă de fiecare dată de sprijinul Statelor Unite. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația grecească Kathimerini. De ce contează: o forță permanentă, nu o „armată europeană” paralelă cu NATO Sikorski susține că o „Legiune Europeană” ar putea funcționa ca o forță specializată, permanentă, care să recruteze profesioniști cu experiență din „familia europeană”, inclusiv veterani ucraineni „căliți în luptă”, după încheierea războiului. În același timp, ministrul polonez insistă că nu ar fi vorba despre o armată europeană care să concureze NATO sau să dubleze structurile Alianței, ci despre o componentă europeană mai puternică, complementară în interiorul NATO. Presiunea SUA și schimbarea de roluri în NATO În viziunea șefului diplomației poloneze, Washingtonul are dreptate să ceară Europei să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru propria securitate, pe fondul semnalelor repetate privind reorientarea strategică a SUA către Indo-Pacific. Sikorski amintește și criticile formulate de Donald Trump, încă din primul mandat, la adresa aliaților care nu își respectau angajamentele privind cheltuielile de apărare, presiuni care ar fi continuat și după revenirea acestuia la Casa Albă, conform articolului. Cum ar arăta împărțirea sarcinilor: tehnologie și informații vs. operațiuni terestre Ministrul polonez anticipează o distribuție treptată diferită a rolurilor: SUA ar rămâne pilonul principal al apărării colective, dar ar continua să ofere în special capabilități tehnologice și de informații, în timp ce țările europene ar urma să preia „principala povară” a operațiunilor terestre. „Europa trebuie să își asume responsabilitatea pentru propria securitate. Nu ne putem permite să sunăm la Washington de fiecare dată când izbucnește un incendiu în propria curte.” În argumentația sa, această responsabilitate include nu doar amenințările militare directe, ci și operațiuni hibride, inclusiv tentative ale Moscovei de a folosi fluxurile migratorii dinspre Africa și Orientul Mijlociu ca instrument de presiune asupra Uniunii Europene. Ce urmează Materialul nu indică un calendar, un mecanism de decizie sau pași instituționali concreți pentru înființarea unei astfel de forțe. În forma prezentată, „Legiunea Europeană” rămâne o propunere politică, legată explicit de perspectiva încheierii războiului și de posibilitatea integrării veteranilor ucraineni ulterior. [...]
Europa intră în iarnă cu stocuri limitate de interceptori Patriot , iar această constrângere operațională reduce spațiul de manevră al aliaților în sprijinul Ucrainei, care cere urgent rachete antibalistice înaintea unui nou val de atacuri rusești, potrivit Digi24 . Miza este una de capacitate, nu de intenție: Kievul are nevoie de „sute” de interceptori, însă producția nouă ar veni prea târziu, stocurile SUA sunt descrise ca fiind la limită, iar principalii donatori europeni spun că au rămas cu puține rachete pe care le pot ceda „în condiții de siguranță”, conform unei analize Politico . În același timp, Ucraina raportează un ritm al atacurilor care depășește ritmul livrărilor: fostul ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov , spune că Rusia lansează „mai multe rachete pe săptămână” decât primește Ucraina de la parteneri „în câteva luni”. Datele invocate de Ministerul Apărării din Ucraina indică presiunea asupra apărării aeriene: în iulie, ar fi fost interceptate 29 din 195 de rachete balistice rusești, iar alte 40 „nu au reușit să-și atingă țintele”. Stocuri europene la limită și dilema NATO: Ucraina vs. apărarea națională Germania, unul dintre principalii donatori, a transferat deja sisteme Patriot și rachete, dar se confruntă cu un echilibru dificil între nevoile Kievului și nivelul minim necesar pentru protecția proprie și angajamentele față de NATO. Generalul de brigadă Jürgen Schrödl, oficial al Ministerului Apărării german, a descris situația drept una de limită: „Chiar ne atingem limitele în această privință. Trebuie să ne asigurăm și propria protecție.” În acest context, Berlinul și capitale din Europa de Nord cer altor state să identifice echipamente și finanțare suplimentare. Ministrul norvegian al Apărării, Tore O. Sandvik, avertizează că, pe termen lung, situația „nu este sustenabilă pentru Europa” și cere intensificarea eforturilor. Presiunea se mută asupra țărilor care mai au stocuri, inclusiv Polonia, Spania și Grecia, în condițiile în care deficitul vizează în special rachetele Patriot PAC-3 și PAC-2 — printre puținele mijloace eficiente împotriva rachetelor balistice rusești de mare viteză, potrivit analizei citate. Dependența de SUA și blocajul licențelor de producție O parte importantă a problemei este dependența de SUA: majoritatea interceptorilor PAC-3 sunt produși în America, iar vânzarea și eventualele acorduri de producție țin de decizii politice la Washington. În discuțiile dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump, „subiectul principal” ar fi fost interceptorii Patriot, potrivit unui oficial citat de Politico. Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara posibilitatea producerii sub licență în Ucraina, dar ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a spus că un acord pe termen lung nu ar fi încheiat înainte de iarna aceasta, iar primele rachete ar veni și mai târziu. Ulterior, Trump a revenit, afirmând: „Nu am fost de acord cu asta. Discutăm despre asta. Dar este dificil să cedăm acest tip de tehnologie.” În paralel, după un raport Reuters despre epuizarea aproape completă a stocurilor SUA din cauza războiului împotriva Iranului, Trump a indicat că prioritatea este refacerea stocurilor americane; întrebat despre cererile Ucrainei, a răspuns: „Și noi vrem rachete.” Ce opțiuni are Kievul pe termen scurt Ucraina poate folosi sisteme mai ieftine împotriva dronelor și rachetelor de croazieră, dar pentru amenințarea balistică are nevoie de Patriot, în special PAC-3 și PAC-2, spune Mykhailo Podolyak, consilier prezidențial. În paralel, Kievul dezvoltă propriul interceptor „Freyja”, însă proiectul are nevoie de investiții, inginerie și testare înainte de a putea acoperi rolul antibalistic. Până atunci, Ucraina caută soluții imediate și discută cu aliații despre achiziții, schimburi sau transferuri din stocuri. Ministrul de Externe Andrii Sibiha rezumă presiunea de moment: „Ne luptăm literalmente pentru fiecare rachetă.” [...]
Interceptarea și doborârea unei drone deasupra Galațiului arată trecerea apărării aeriene NATO în regim de reacție rapidă pe flancul estic , după ce două avioane spaniole F-18 au fost ridicate de la sol și au neutralizat aparatul care intrase în spațiul aerian al României, potrivit Mediafax . Incidentul s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce drona a pătruns în România din direcția Republicii Moldova. NATO spune că detaliile rămân în curs de investigare, însă aparatul „pare să fie rusească”, conform declarației purtătorului de cuvânt al comandamentului militar al alianței, Martin O’Donnell, citat de Reuters. Ce s-a întâmplat operațional Două avioane de vânătoare F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat în regim de urgență și au interceptat drona, care a fost doborâtă deasupra spațiului aerian românesc. Comandamentul Aerian al NATO a publicat pe rețeaua X imagini din timpul misiunii, inclusiv o filmare din perspectiva sistemului de ochire al unuia dintre avioane, înainte de neutralizarea țintei. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, resturile dronei sunt căutate în zona dintre localitățile Băleni și Cudalbi, din județul Galați. De ce contează: a patra dronă doborâtă de la începutul războiului Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina. Primele trei au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române . În cazul de acum, intervenția a fost realizată de avioanele F-18 spaniole dislocate în România pentru consolidarea apărării aeriene a flancului estic al NATO, ceea ce indică o implicare directă a capabilităților aliate în reacția la incidentele de la granița estică. Ce forțe are Spania în România și ce urmează Avioanele F-18 fac parte dintr-un contingent mai amplu al Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, dislocat la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu . Conform Comandamentului Aerian al NATO, în total sunt în România șapte avioane F-18, trei elicoptere NH-90 pentru operațiuni de combatere a dronelor și un avion de realimentare A400M, cu aproximativ 200 de militari. NATO a transmis că rămâne în permanență în stare de alertă și continuă să investigheze incidentul, urmând să fie clarificate identificarea exactă a dronei și circumstanțele în care aceasta a pătruns în spațiul aerian românesc. [...]
NATO trece la o misiune mai amplă de apărare aeriană la Mihail Kogălniceanu , odată cu rotația contingentelor: Forțele Aeriene Italiene își încheie misiunea, iar responsabilitatea este preluată de un detașament spaniol, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea contează operațional pentru România deoarece nu este doar o „predare-primire”, ci o trecere de la poliție aeriană la apărare aeriană, într-un cadru NATO mai flexibil. Pe durata desfășurării în România, italienii au operat aeronave Eurofighter și au asigurat serviciul de luptă Quick Reaction Alert (QRA) – mecanismul de reacție rapidă în cazul unor posibile încălcări ale spațiului aerian al NATO – conform unui comunicat al Comandamentului Aerian Aliat. Detașamentul italian a acumulat aproximativ 300 de ore de zbor și a răspuns la mai multe alerte de tip „Alpha Scramble”, adică decolări rapide ale avioanelor de luptă în cadrul misiunilor de apărare aeriană. Militarii italieni au participat și la misiuni NATO precum Neptune Strike 2026 și au făcut antrenamente de sprijin aerian apropiat împreună cu forțele române. Ce s-a făcut la bază: integrare cu capabilități românești și aliate Misiunea a inclus exerciții bilaterale și multinaționale cu avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Fetești, dar și activități cu elicoptere românești și sisteme aeriene fără pilot operate din Baza Mihail Kogălniceanu. Italienii s-au antrenat și alături de detașamentul britanic de Eurofighter Typhoon aflat în România. Cooperarea a depășit componenta strict aeriană: personalul de protecție a forței a desfășurat împreună cu partea română inclusiv antrenamente pentru contracararea dronelor, cu obiectivul de a proteja personalul și infrastructura critică. Activitatea a fost integrată în operațiunea Eastern Sentry , lansată în septembrie 2025 pentru întărirea supravegherii și apărării flancului estic al NATO, de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Spania preia responsabilitatea, iar misiunea se schimbă Odată cu plecarea detașamentului italian, responsabilitățile de la Mihail Kogălniceanu sunt preluate de Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole. Comandamentul Aerian Aliat arată că evoluția este de la Air Policing (supraveghere și protejarea integrității spațiului aerian) către un rol mai larg de Air Defence (apărare aeriană), în cadrul sistemului integrat NATO de apărare aeriană și antirachetă. Italia își menține, în același timp, contribuția pe flancul estic: patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari italieni sunt desfășurați la baza Šiauliai din Lituania, pentru protejarea spațiului aerian din regiunea baltică. [...]
O dronă rusească a fost doborâtă în spațiul aerian al României de un F-18 spaniol aflat în serviciul NATO , după ce a pătruns dinspre Republica Moldova și a evoluat zeci de kilometri deasupra județului Galați, potrivit Biziday . Incidentul evidențiază rolul operațional al detașamentului aliat de la Kogălniceanu în apărarea aeriană a României. Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), ținta aeriană a fost detectată în noaptea de 15 spre 16 august, la ora 04.44, la aproximativ 24 km nord de Galați. Aeronava F-18 a Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflată în misiune de Poliție Aeriană la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu ”, a realizat contact radar cu ținta și a primit aprobarea de angajare, drona fiind doborâtă la ora 05.01. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la 05.20. MApN precizează că un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată. Zona este survolată de un elicopter militar, iar echipe ale armatei sunt trimise la sol pentru identificarea resturilor. Ce se schimbă față de incidentele anterioare Este a patra dronă doborâtă pe teritoriul României, după ce primele trei au fost interceptate de aeronave românești. De această dată, interceptarea a fost realizată de avioane spaniole, în condiții de întuneric, pe baza contactului radar, în contextul în care Spania are dislocate la Kogălniceanu șapte aeronave F-18, intrate în serviciul de apărare aeriană NATO în urmă cu trei săptămâni (detalii în Biziday ). Publicația notează și că, spre deosebire de primele drone, aceasta „nu pare a fi vizat porturile ucrainene de la Dunăre”, în condițiile în care Rusia atacă mai des punctul de trecere a frontierei Ucraina–Republica Moldova de la Maiakî , aflat la circa 270 km de locul prăbușirii din România. Reacție politică și pașii următori Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis pe Facebook: „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene.” MApN spune că monitorizează permanent situația și informează „în timp real” structurile aliate, iar în teren continuă căutările pentru localizarea și recuperarea resturilor dronei. [...]
Creșterea activității aeriene în proximitatea granițelor obligă România să accelereze măsurile de supraveghere și reacție , pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, potrivit Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , spune că în ultimele 96 de ore radarele românești au detectat peste 100 de ținte aeriene în afara teritoriului național, în apropierea frontierelor. Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Miruță a încadrat situația drept una de securitate regională cu efecte directe asupra României, aflată „în prima linie de apărare” a Uniunii Europene. El a susținut că investițiile în Armată au rol de descurajare, „nu pentru a porni războiul, ci pentru a menține pacea”. Ce arată datele invocate de ministru: detectări, alerte și misiuni Ministrul afirmă că intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre s-a reflectat în activitatea observată de sistemele românești de supraveghere. În acest context, el a indicat: peste 100 de ținte (drone) detectate de radarele României, în ultimele 96 de ore, în afara teritoriului național, în proximitatea granițelor; șapte ridicări ale avioanelor de vânătoare în același interval; nouă majorări ale nivelurilor de alertă internă pentru avioanele de vânătoare; trei ridicări de elicoptere (două „pentru a preveni” și una „pentru a face cercetare”). Miruță a mai spus că „valurile mării” au adus la țărm „mult mai multe resturi de drone decât de obicei”, ca efect proporțional al dimensiunii atacurilor din Ucraina, precizând că majoritatea dronelor ar fi fost doborâte de forțele ucrainene, iar resturile au ajuns ulterior în zona litoralului românesc. Mesajul de risc: „război real la granițe”, dar fără indicii de amenințare directă pentru populație Ministrul a respins ideea că războiul ar fi „îndepărtat” pentru România și a cerut oprirea „propagandei inexistenței acestui război”, invocând inclusiv resturi de drone, unele „cu încărcătură explozibilă”, ajunse pe mare. În același timp, Miruță a afirmat că nu există indicii privind o creștere a riscului direct pentru cetățenii români, ci o intensitate mai mare a luptelor pe frontul din Ucraina în ultimele 3–4 zile. Implicația operațională și industrială: plan de înzestrare și nave la Mangalia Pe componenta de capabilități navale, ministrul a declarat că România nu va lăsa Marea Neagră să devină o vulnerabilitate „nici pentru țara noastră, nici pentru UE, nici pentru NATO”. În acest cadru, el a indicat că, prin programul SAFE, au fost prevăzute patru nave noi pentru înzestrarea Armatei Române, care ar urma să fie produse „cu tehnologie nouă” la Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia . Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendar, bugete sau tipurile de nave vizate. [...]
