Știri
Știri din categoria Imobiliare
Proiectul de 330 de milioane de euro de pe platforma Sanex a rămas fără dezvoltator, după ce terenul de 18 hectare al fostei fabrici a reintrat integral în posesia grupului austriac Lasselsberger, potrivit Economica.net, care citează Media9.
Lasselsberger pregătește reluarea procedurilor de urbanism și a schimbat echipa de proiectare, noua documentație urmând să fie realizată de Arhimar. Până acum, dezvoltatorul Prime Kapital avea în plan un proiect de amploare, estimat la 330 de milioane de euro, cu un centru comercial de 130.000 mp, alături de blocuri de locuințe cu 12 etaje și clădiri de birouri.
Procesul de avizare a rămas însă blocat, iar în toamna lui 2025 primarul Clujului, Emil Boc, a avut un mesaj public dur la adresa dezvoltatorului: „Dacă nu înțelege, nu are ce căuta în Cluj”. Conform Actual de Cluj, oficialii Primăriei și cei din zona de urbanism s-au declarat nemulțumiți de modul în care dezvoltatorii au înțeles cerințele formulate la ultima ședință, dar și de o nouă ofertă privind dotările publice propuse pentru oraș.
Potrivit surselor Media9 citate de Economica.net, una dintre variantele luate în calcul de Lasselsberger este avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) și, ulterior, vânzarea proiectului către un alt dezvoltator. În acest scenariu, proprietarul terenului ar încerca să deblocheze partea de reglementare urbanistică înainte de a transfera investiția.
Contextul de piață ridică, totuși, întrebări despre oportunitatea unui nou mall în zonă. Iulius și Atterbury au anunțat că au început construcția proiectului Rivus, care ar urma să livreze 142.000 mp de spații de retail, iar 70% din suprafață ar fi deja închiriată, potrivit informațiilor citate în articol.
Recomandate
România riscă să rateze finanțările UE pentru locuire accesibilă dacă rămâne blocată în iluzia că proprietatea rezolvă problema locuirii, arată o analiză Economedia . Deși 94% dintre români trăiesc în gospodării care dețin locuința, peste 40% din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, un semnal că piața are un deficit de calitate, distribuție și accesibilitate, nu doar de „număr de proprietari”. Criza locuirii a fost discutată pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Romania Affordable Housing Summit, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, cu participarea autorităților, instituțiilor europene, băncilor, dezvoltatorilor și experților. Miza, potrivit analizei, este transformarea statisticilor și a fondurilor europene într-o politică publică funcțională. UE pune bani și reguli pe masă, iar România are o fereastră rară În 2026, Comisia Europeană a introdus locuințele accesibile într-un cadru european explicit, prin noul Affordable Housing Act , care propune un sistem comun de identificare a zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți. Pe lângă recomandări, Comisia a revizuit regulile privind ajutorul de stat, pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a crea mai mult spațiu de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. La nivel de finanțare, Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat în 2026 finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei), investițiile putând fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente prin bănci și instituții naționale. Separat, Comisia Europeană estimează că, la nivelul UE, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual peste volumul actual al construcțiilor, cu investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 miliarde lei). Paradoxul românesc: proprietari mulți, locuire precară Datele citate în analiză arată că, în 2024, România era pe primul loc în UE la ponderea populației care trăiește într-o gospodărie proprietară (aproximativ 94%). În același an, 40,7% din populație trăia în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% media Uniunii Europene. Concluzia centrală: faptul că o familie deține o locuință nu înseamnă automat că aceasta este suficient de mare, modernă, bine amplasată sau potrivită nevoilor. Analiza insistă că „proprietatea” nu este sinonimă cu accesul la o locuire de calitate. În plus, România are și un volum mare de locuințe neocupate: la recensământul din 2021, aproximativ un sfert din locuințe erau neocupate, potrivit Raportului Institutului pentru Orașe Vizionare, citat de Economedia. Imaginea rezultată este a unei piețe fragmentate: în marile centre urbane și zonele metropolitane cererea e împinsă de locuri de muncă și migrație internă, în timp ce alte zone se confruntă cu depopulare și locuințe rămase fără utilizare. Analiza mai notează o diferență relevantă în supraaglomerare: în 2024, rata era de 35,6% în rândul cetățenilor români și de 61,6% în cazul cetățenilor din afara UE aflați în România, ceea ce leagă problema locuirii de venituri, integrare socială și mobilitatea forței de muncă. Ce înseamnă „locuire accesibilă” în practică și ce ar urma În concluziile summitului, citate în analiză, locuirea este descrisă ca un fenomen mai complex decât existența unui „acoperiș”, iar creșterea fondului locativ, în lipsa condițiilor decente la prețuri sustenabile (mai ales pentru familiile tinere), nu rezolvă singură problema. Textul face distincția între: locuințe sociale , aflate în răspunderea statului; locuințe accesibile , care depind de un efort combinat al actorilor publici și privați. Accesibilitatea este definită mai larg decât prețul: include suportabilitatea finanțării (ponderea costurilor în bugetul gospodăriei), distanțele până la servicii (educație, sănătate, divertisment) și integrarea noilor locuințe în comunități. În final, analiza susține că România are ocazia să construiască un program național de locuire accesibilă conectat la instrumentele europene, dar acesta ar necesita consens politic, coordonare între nivelurile administrației, capital privat și obiective sociale explicite, iar credibilitatea ar fi dată de proiecte livrate și rezultate, nu doar de strategii. [...]
Dedeman contestă în instanță despăgubirea de expropriere, un semnal despre riscul litigiilor în marile proiecte rutiere , după ce compania controlată de frații Dragoș și Adrian Pavăl a dat în judecată statul pentru suma stabilită la exproprierea unui teren din județul Iași, potrivit Profit . Miza este un teren de 133 mp din satul Uricani, comuna Miroslava, aflat pe traseul investiției publice „Varianta de ocolire a municipiului Iași – Etapa I – Varianta Sud – trafic greu”, proiect aflat la stadiul de documentație. Pentru această suprafață, statul a stabilit o despăgubire de 671 lei, adică 5 lei/mp. Ce reclamă Dedeman și ce cere instanței În cererea de chemare în judecată, Dedeman susține că hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii (Hotărârea nr. 183/29.09.2020, emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania ar fi aflat despre existența ei abia în 2026, când a solicitat documentul de la cartea funciară. „Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în acțiunea Dedeman citată de Profit. Pe lângă cuantumul despăgubirii, compania invocă și efectele exproprierii parțiale asupra restului proprietății, cerând o expertiză care să evalueze dacă terenul rămas a suferit o depreciere și, dacă da, în ce cuantum. În acțiune sunt enumerate criterii precum accesul, frontul stradal, forma parcelei, posibilitatea de construire, utilitățile și destinația urbanistică. Primul termen de judecată la Judecătoria Iași nu a fost fixat, conform informațiilor din articol. Context: diferența dintre grila de expropriere și prețul de piață Profit citează un expert imobiliar (via news.ro) care afirmă că terenurile din zona Uricani se vând, pe piața liberă, de la „câteva zeci de euro” și pot depăși 100 de euro, în funcție de poziționare și acces. Același expert arată că, în cazul exproprierilor, statul nu plătește la prețul pieței și menționează că ar exista și alte litigii pe rol. Totodată, expertul citat susține că argumentul privind scăderea valorii terenului rămas „nu stă în picioare” și că, dimpotrivă, odată cu realizarea centurii, valoarea ar putea crește. Separat, Profit notează că terenul de 133 mp a fost extras dintr-o suprafață mai mare, de 3,5 hectare, aflată în proprietatea fraților Pavăl. Publicația menționează că, potrivit wikipress.ro, în instanță se solicită pentru cei 133 mp despăgubiri de 173.000 lei (aprox. 250 euro/mp). De ce contează: potențial de blocaj și costuri suplimentare în proiecte publice Cazul indică un risc recurent pentru proiectele de infrastructură: contestarea despăgubirilor și a procedurilor de comunicare poate genera întârzieri, costuri administrative și presiune pentru reevaluări, mai ales când există discrepanțe mari între sumele stabilite la expropriere și așteptările proprietarilor. În același timp, proiectul de ocolire a Iașiului are o miză regională: varianta de ocolire Iași Est ar urma să asigure conexiunea cu viitoarea secțiune a A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni) și cu rețeaua rutieră națională existentă. Profit mai arată că procesul de expropriere pentru varianta de ocolire a vizat 40,9 hectare de la 362 de proprietari, iar valoarea despăgubirilor a ajuns la 2,2 milioane de lei. [...]
Ion Țiriac pregătește integrarea unui hotel de 4 stele într-un proiect sportiv de circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) , potrivit HotNews , care citează documente analizate de Profit.ro. Hotelul ar urma să aibă 136 de unități de cazare și să fie inclus în complexul sportiv pe care omul de afaceri îl dezvoltă în Otopeni . Din investiția totală, evaluată la circa 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) , a fost inaugurată recent sala de gimnastică „Nadia Comăneci” , conform aceleiași surse. De ce contează Includerea unui hotel într-un complex sportiv indică o extindere a modelului de business dincolo de infrastructura sportivă propriu-zisă, către componenta de ospitalitate (cazare), cu potențial de a susține utilizarea complexului prin evenimente, cantonamente și competiții. Ce se știe din documentele invocate clasificare vizată: hotel de 4 stele capacitate: 136 de unități de cazare amplasare: în cadrul complexului din Otopeni investiție totală a proiectului: circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) etapă deja realizată: inaugurarea sălii de gimnastică „Nadia Comăneci” HotNews indică faptul că informațiile provin dintr-o analiză de documente realizată de Profit.ro, fără a oferi în extras detalii suplimentare despre calendarul construcției sau termene de finalizare. [...]
Creditorii Nordis Mamaia sunt puși să decidă dacă mai finanțează șantierul , într-un mecanism de insolvență care ar muta o parte din costurile reluării lucrărilor către promitenții cumpărători, potrivit Profit . În paralel, DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite pe imobile nu blochează, în sine, executarea lucrărilor, ceea ce deschide calea administrativă pentru obținerea autorizațiilor necesare. 439 de păgubiți care au achitat în total 162 de milioane de lei pentru apartamente „la malul mării” aflate încă la stadiul de promisiune sunt așteptați luni să voteze dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Lor li se adaugă alți 62 de creditori, iar creanțele totale invocate ajung la 193,1 milioane de lei. Societatea vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci companii din grupul Nordis cercetate de DIICOT. Miza votului: reluarea lucrărilor, inclusiv prin bani suplimentari de la cumpărători Propunerea administratorului special CITR vizează continuarea activității Nordis Mamaia pentru finalizarea proiectului Nordis Dune – Bloc nr. 5, prin semnarea unui contract de antrepriză generală. În structura propusă: Maritimo Development SRL ar urma să fie antreprenor general; Proiect Unique SRL ar urma să fie proiectant; CITR ar urma să fie administrator special. Un punct central al convocării este aprobarea unei „finanțări intermediare” din partea promitenților cumpărători, care ar urma să acopere o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului. Mecanismul descris presupune plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare și/sau actualizarea prețului. Condițiile invocate de păgubiți Păgubiții au formulat observații înaintea votului, inclusiv: contractul de antrepriză să fie semnat doar după aprobarea conținutului lui prin vot în adunarea creditorilor Nordis Mamaia; completarea, înainte de semnare, a procentelor de plată „cash/dare în plată” (darea în plată este stingerea unei datorii prin transferul unui bun); prezentarea de către administratorul judiciar a unui punct de vedere privind taxele și impozitele pe parcursul mecanismului propus (inclusiv TVA și eventuale obligații fiscale generate de majorările de preț; în text este menționată și o estimare generică de 200.000 de euro pentru impozite pe proprietate); prioritate la restituirea sumelor pentru cei care achită rate. DIICOT: sechestrul vizează „acte de dispoziție”, nu lucrările În martie 2026, administratorul judiciar a cerut DIICOT acordul necesar pentru continuarea demersurilor de obținere a autorizației de construire. Conform raportului administratorului judiciar publicat la 22 septembrie 2026, DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor Nordis Mamaia vizează actele de dispoziție (de exemplu, vânzarea), nu actele de administrare sau conservare. În aceeași logică, executarea lucrărilor de construcții este considerată act de administrare, astfel încât existența sechestrului nu ar fi, prin ea însăși, un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea competentă. Context penal și insolvență: ancheta se extinde, procedura continuă În 2025, procurorii au descris existența unui grup infracțional organizat care ar fi încasat, în perioada 2019–2024, peste 957.000.000 de lei (peste 195 milioane euro) de la clienți, ca avansuri pentru promisiuni de vânzare-cumpărare neonorate, informație atribuită de Profit publicației News.ro. CITR susține că extinderea urmăririi penale din august, cu 50 de noi plângeri penale formulate de 109 persoane vătămate, „nu schimbă dinamica” procedurii de insolvență. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a indicat că sechestrul pe active rămâne în vigoare și că o eventuală condamnare a entității juridice ar putea influența modul în care se direcționează sumele obținute din procedură. Într-un comunicat DIICOT din 25 august, citat în material, prejudiciul suplimentar este indicat ca fiind de peste 42.000.000 de lei, 14.000.000 de euro și 17.000 de dolari, iar separat este menționată și o plângere a unei societăți comerciale cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 7.000.000 de lei. În perioada imediat următoare, decizia creditorilor privind blocul nr. 5 devine esențială pentru calendarul de reluare a șantierului și pentru felul în care se împarte nota de plată între masa credală și promitenții cumpărători. [...]
Casele din lemn cu masă termică mare pot reduce dependența de încălzire continuă , arată o prezentare despre cabanele vechi scandinave citată de Mediafax , într-un context în care locuințele moderne, chiar bine izolate, se pot răci rapid dacă se oprește curentul sau încălzirea. Ideea centrală este că „secretul” nu ține de a menține permanent sursa de căldură pornită, ci de capacitatea construcției de a stoca și elibera treptat energia termică, ca o „baterie termică”. Potrivit materialului, eficiența venea din combinația dintre elemente constructive grele (pereți și podele groase), etanșare bună și sobe masive din piatră sau zidărie care încălzeau structura, nu doar aerul. Ce arăta experimentul: modern vs. cabană din lemn Mediafax relatează despre un experiment care a comparat o casă prefabricată modernă, „foarte bine izolată”, cu o cabană medievală din lemn reconstruită. Ambele au fost încălzite la aproximativ 20°C, apoi încălzirea a fost oprită în timp ce afară erau circa -22°C. Rezultatul descris în articol: casa modernă s-a apropiat de punctul de îngheț în doar câteva ore, în timp ce cabana din lemn a rămas peste zero timp de aproape trei zile. De ce rețineau căldura cabanele vechi Materialul enumeră trei explicații principale: lemnul gros stoca căldura și o elibera treptat; etanșarea era foarte bună, îmbinările fiind acoperite cu mușchi și argilă pentru a limita pătrunderea aerului rece; sobele mari din piatră sau zidărie erau încălzite puternic pentru scurt timp, apoi cedau căldură treptat timp de 12–18 ore. În plus, amenajarea interioară conta: camere mai mici și tavane mai joase, ceea ce reducea energia necesară încălzirii. Articolul mai menționează podele groase izolate suplimentar cu rumeguș și case ridicate pe stâlpi de piatră, pentru a reduce contactul cu solul rece și apariția „ punților termice ” (zone prin care se pierde mai ușor căldura). Ce s-a schimbat în construcțiile moderne și de ce contează Potrivit textului, dezvoltarea surselor de energie mai ieftine și a tehnologiilor de construcție a împins piața spre structuri ușoare (lemn, vată de sticlă, bariere de vapori, sisteme cu aer forțat), care se ridică mai rapid și mai ieftin, dar au o masă termică mai redusă. Consecința operațională: locuințele moderne depind mai mult de funcționarea continuă a încălzirii și a electricității, iar chiar și o casă care respectă formal standardele de izolare poate pierde căldura repede în cazul unei pene de curent sau al unei defecțiuni. Ce principii pot fi preluate azi Mediafax notează că unele soluții tradiționale pot fi aplicate și în construcțiile actuale, inclusiv folosirea mai largă a lemnului masiv sau a pietrei în interior, etanșarea de înaltă calitate a îmbinărilor și testarea riguroasă a etanșeității la aer. Sunt menționate și opțiuni de proiectare precum încălzirea prin pereți sau podele și compartimentări mai compacte, cu mai puține spații foarte mari și tavane mai joase. [...]
Ferrero intră într-o achiziție de circa 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) pentru un proiect industrial din Timișoara , o mișcare care poate debloca rapid o capacitate de producție într-un parc logistic nou, după ce spațiile au rămas neocupate în urma retragerii Ericsson, potrivit Profit . Proiectul vizat a fost finalizat în 2024 de dezvoltatorul WDP și are o suprafață de 36.400 metri pătrați, împărțită în patru hale industriale și spații de birouri, în sud-vestul Timișoarei, zona Șag. Halele au fost concepute la cererea grupului suedez Ericsson, care intenționa să își consolideze aici operațiunile de producție din Timișoara, însă compania a renunțat la proces, iar spațiile au rămas goale, conform sursei citate. Tranzacția, evaluată la circa 30 de milioane de euro, este descrisă drept prima tranzacție majoră din 2026 pe segmentul industrial al pieței imobiliare. În același sector, piața mai așteaptă finalizarea vânzării P3 Bucharest A1 , la un preț indicat de sursă drept record, de circa 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei). Ce înseamnă operațional: o intrare mai rapidă în producție Achiziția proiectului WDP este prezentată ca reflectând intenția Ferrero de a dezvolta o unitate industrială în România, mizând pe poziția strategică a țării și pe disponibilitatea forței de muncă. Pe plan local, activitatea de producție ar urma să se deruleze printr-o companie nouă, Ferrero Romania Industrial, înregistrată în luna mai a acestui an, potrivit informațiilor publicate. Contactați pentru detalii despre tranzacție, reprezentanții WDP nu au răspuns până la publicarea articolului, mai notează sursa. Context: cumpărătorul și vânzătorul Ferrero este unul dintre cei mai mari producători de dulciuri la nivel global, cu branduri precum Kinder, Nutella, Ferrero Rocher, Raffaello și Tic Tac, prezent în peste 50 de țări, cu 41 de fabrici și peste 50.000 de angajați. În România, filiala de vânzări Ferrero Romania a raportat anul trecut afaceri de 1,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de 2024, și un profit net de aproape 20 de milioane de lei, cu 120 de angajați, conform datelor citate. Vânzătorul, WDP, este al doilea cel mai mare proprietar de spații industrial-logistice din România și are un portofoliu local evaluat la peste 1,6 miliarde de euro, cu peste 2 milioane de metri pătrați închiriabili, răspândiți în peste 80 de locații. Compania indică și o cotă de piață estimată la 25%. Tendință în piață: producția câștigă teren în industrial Tranzacția vine într-un moment în care spațiile de producție au o pondere tot mai mare în piața industrială și logistică. Un raport Colliers citat de Profit arată că aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în prima jumătate din 2026 au vizat spații de producție, aproape dublu față de anul trecut și peste media obișnuită de 10–15%. În același timp, tranzacțiile publice au totalizat aproximativ 340.000 de metri pătrați, cu circa 20% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, dar cu 47% peste media perioadei 2017–2019, potrivit aceluiași raport. „Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers. Dacă achiziția se finalizează, mutarea Ferrero ar transforma un proiect construit pentru un chiriaș industrial mare, dar rămas neocupat, într-un activ folosit pentru producție, într-unul dintre cele mai active hub-uri industriale din vestul țării. [...]
