Știri
Știri din categoria Imobiliare
Cumpărarea unei locuințe de 200.000 euro în Grecia poate adăuga cel puțin 15.000–16.000 euro la nota finală, din taxe și costuri de tranzacție, potrivit unei avocate românce stabilite în Grecia, citată de Newsweek. Pentru românii care se uită la piața elenă fie pentru relocare, fie pentru închiriere, miza practică este bugetarea corectă a costurilor „invizibile” dincolo de prețul de achiziție.
Avocata explică, într-un material publicat pe Facebook, la ce taxe, impozite și cheltuieli trebuie să se aștepte cumpărătorii în 2026 și oferă un exemplu pentru o proprietate evaluată la 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei).
Pentru o tranzacție de 200.000 euro, costurile menționate includ:
Un element operațional important în Grecia, potrivit explicațiilor, este rolul avocatului cumpărătorului, care verifică titlurile de proprietate, sarcini (ipoteci, popriri), legalitatea actelor, situația cadastrală, documentele urbanistice și condițiile contractului. În funcție de aceste verificări și de complexitatea tranzacției, costul juridic poate varia semnificativ, ceea ce poate schimba bugetul final.
La final, estimarea avansată în material este că, pentru o locuință de 200.000 euro, taxele, impozitele și celelalte cheltuieli asociate tranzacției ajung la cel puțin 15.000–16.000 euro (aprox. 75.000–80.000 lei), peste prețul proprietății.
Recomandate
Reluarea e-Terra deblochează treptat fluxul de acte imobiliare, dar cererile rămân în backlog , după atacul cibernetic care a scos din funcțiune sistemele ANCPI , potrivit Profit . Guvernul spune că aplicația funcționează, însă volumul ridicat de solicitări acumulat într-un interval scurt generează timpi mai mari de așteptare la accesare și la procesare. În 12 august 2026, la nivelul tuturor oficiilor teritoriale (OCPI) au fost înregistrate 69.788 de cereri, față de 42.057 în aceeași zi a anului 2025. Creșterea cea mai puternică a fost la extrasele de carte funciară pentru autentificare: 25.152 de cereri în 12 august 2026, comparativ cu 5.281 în 12 august 2025. Pentru extrasele de informare, ANCPI indică 17.876 de cereri, cu 303 peste nivelul din ziua similară a anului trecut. Ce înseamnă operațional pentru piața imobiliară ANCPI afirmă că personalul lucrează la recuperarea activității restante „cu respectarea termenelor și procedurilor legale”, iar măsurile adoptate urmăresc fluidizarea procesării și reducerea timpilor de așteptare. În zilele de 12 și 13 august, încărcarea mare a dus la opriri temporare ale aplicației și la timpi mai mari de așteptare în anumite intervale; instituția spune că specialiștii au intervenit pentru remediere și continuitate. Totodată, a fost remediată problema legată de nefuncționalitatea exportului de geometrii (funcție utilizată în lucrările cadastrale). Ce sisteme sunt disponibile și ce rămâne oprit Reluarea funcționării vizează, în această etapă, exclusiv sistemul integrat e-Terra. Celelalte platforme online gestionate de ANCPI – Registrul de Transcripțiuni și Inscripțiuni (RTI), MyEterra, Registrul proprietarilor, Titluri de proprietate și Geoportal – urmează să fie repuse în funcțiune etapizat, după verificări, iar reluarea va fi comunicată în prealabil. RTI este indicat ca fiind, în prezent, indisponibil. Consecința directă menționată: nu poate fi realizată consultarea necesară pentru eliberarea certificatelor de sarcini aferente codului 2.7.4 din anexa la Ordinul nr. 16/2019. Până la repunerea în funcțiune, serviciul aferent codului 2.7.4 rămâne indisponibil, iar cererile înregistrate pe codul 2.1.1 care necesită verificarea RTI vor rămâne în starea „în lucru”, urmând să fie soluționate după restabilirea accesului. Măsuri de „decongestionare”: program prelungit și call center Pentru 12 și 13 august, ANCPI a decis prelungirea programului de depunere a cererilor, atât la ghișee, cât și prin e-Terra, de la 8:30 până la 16:00. Instituția recomandă utilizatorilor să apeleze, pe cât posibil, la suport telefonic pentru a evita deplasările suplimentare la sedii. Liniile dedicate de call center comunicate sunt: 0749 012 525 0749 016 331 0735 950 582 Plăți și reluarea activității: ce se schimbă în primele zile În primele zile de la reluarea activității, plata în e-Terra pentru serviciile furnizate de OCPI nu se va putea face cu cardul, ci doar prin ordin de plată sau la casieria oficiului prestator, conform informațiilor din articol. Aplicația e-Terra a fost repornită etapizat începând de miercuri, 11 august, ora 15:00, pentru personalul ANCPI și OCPI și pentru notarii publici. În prima zi de reluare (11 august 2026) au fost înregistrate 24.695 de cereri, iar toate cele 42 de oficii au finalizat înregistrarea cererilor primite prin corespondență în perioada de indisponibilitate. Pentru aproximativ 94.000 de cereri aflate în curs de soluționare la momentul incidentului, termenele legale au fost prelungite printr-o decizie internă a ANCPI, iar soluționarea ar urma să fie tratată „cu celeritate”. [...]
O casă de 300 mp cumpărată cu 10.000 de euro (aprox. 50.000 lei) arată cât de ieftine pot fi proprietățile „akiya” din Japonia , însă costurile recurente rămân criteriul care face diferența pentru oricine se gândește la o astfel de achiziție, potrivit Adevărul . Un român stabilit în Japonia a explicat pe Instagram cât îl costă întreținerea unei locuințe tradiționale cumpărate la un preț foarte mic, într-un context în care fenomenul caselor abandonate din Japonia – cunoscute ca „akiya” – atrage cumpărători din întreaga lume. Informația este preluată de Adevărul , care citează Click.ro. Cât a plătit la electricitate într-o lună cu aer condiționat Românul spune că, într-o lună în care a folosit aparatele de aer condiționat, factura la energie electrică a fost de 12.000 de yeni , pentru „380 și ceva de kWh” consumați. El estimează costul la „60 și ceva de euro” (aprox. 300 lei) și precizează că suma este valabilă „cel puțin aici, pe insulă”, fără să știe dacă în alte zone din Japonia este mai ieftin sau mai scump. „12.000 de yeni a venit factura la curent. (…) factura a venit 12.000 de yeni pentru 380 și ceva de kWh consumați într-o lună. Asta înseamnă undeva la 60 și ceva de euro.” Dimensiunea proprietății și taxele anuale Proprietatea cumpărată are aproximativ 300 mp, este amplasată pe un teren de circa 3.000 mp și include încă cinci anexe gospodărești. Pe lângă prețul de achiziție, românul afirmă că plătește aproximativ 300 de euro (aprox. 1.500 lei) pe an impozit pentru întreaga proprietate, sumă pe care o consideră redusă raportat la dimensiunea terenului și a construcțiilor. „În România nu îți cumperi un Logan cu cât îți cumperi aici o proprietate.” De ce contează Exemplul scoate în evidență că, dincolo de prețul de cumpărare foarte mic al unor „akiya”, decizia economică se joacă în costurile de utilizare (utilități) și în taxele anuale, care pot influența semnificativ bugetul total al proprietarului. În acest caz, românul indică un nivel al cheltuielilor pe care îl consideră avantajos, dar admite că pot exista diferențe între regiuni. [...]
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Înregistrarea sistematică a proprietăților rămâne gratuită, dar implică obligații concrete pentru proprietari , inclusiv participarea la identificarea imobilelor și verificarea datelor publicate, potrivit Antena 3 . Miza practică este evitarea erorilor din cadastru și cartea funciară, într-un proces derulat organizat la nivel de localitate sau sector cadastral, nu la cererea individuală a fiecărui proprietar. Înregistrarea sistematică este descrisă ca un demers prin care imobilele sunt identificate, măsurate și înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Pentru ca lucrările să se desfășoare „corect și gratuit”, proprietarii sau deținătorii trebuie să știe din timp unde se pot informa, ce documente au de pregătit și cum pot participa la etapele procesului. Ce drepturi au proprietarii/deținătorii Conform materialului, proprietarii/deținătorii au dreptul să fie informați despre începerea lucrărilor, etapele procesului și perioada în care se fac măsurătorile în localitatea lor. Informațiile pot fi obținute: de la primărie; din anunțuri publice; din întâlniri de informare organizate local; de pe site-ul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . După întocmirea și afișarea documentelor tehnice ale cadastrului, proprietarii/deținătorii trebuie să verifice datele înscrise despre imobilele lor. Documentele sunt afișate public timp de 60 de zile la sediul primăriei (sau într-un alt loc anunțat public) și pe site-ul ANCPI. Dacă apar erori sau neconcordanțe, aceștia pot cere corectarea lor, „potrivit procedurilor prevăzute de lege”. Ce obligații apar în timpul lucrărilor Textul subliniază că procesul depinde de colaborarea cu echipele de cadastru și cu reprezentanții primăriei, astfel încât imobilele să fie identificate și înscrise corect. În practică, proprietarii/deținătorii trebuie să: pregătească documentele pe care le au despre imobil (de exemplu, acte de proprietate, certificate de moștenitor, hotărâri judecătorești, acte de identitate, acte de stare civilă sau alte documente care clarifică situația juridică); participe la etapa măsurătorilor, indicând amplasamentul și limitele proprietății și oferind informații corecte despre situația din teren; urmărească anunțurile locale și să verifice documentele tehnice în perioada de afișare publică, pentru a semnala la timp neconcordanțele. Context: proiect în derulare în 660 de comune ANCPI derulează Faza II a proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, cofinanțat prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF) 2021–2027. Proiectul continuă investițiile începute prin Programul Operațional Regional (POR) 2014–2020 . Lucrările sunt prezentate ca fiind gratuite pentru deținători și vizează înregistrarea imobilelor din 660 de comune, cu o suprafață estimată de peste 5,7 milioane de hectare. [...]
Programul „Noua Casă ” ar putea reduce avansul la 5% pentru tinerii sub 35 de ani și la credite peste 70.000 de euro , o schimbare care ar micșora semnificativ suma necesară la intrarea în credit și ar putea influența cererea pe piața rezidențială din marile orașe, potrivit Economedia , care citează informații transmise de Mediafax. În forma actuală, programul prevede avans minim de 5% pentru finanțări de până la 70.000 de euro (aprox. 350.000 lei) și de 15% pentru credite între 70.001 și 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei). Proiectul de lege aflat în Parlament propune ca beneficiarii care nu au împlinit 35 de ani la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare să poată opta pentru avans de 5% și în intervalul 70.001–140.000 de euro. De ce contează: avansul, nu rata, e bariera principală Inițiatorii proiectului argumentează că accesul la locuințe a devenit mai dificil pe fondul reducerii ofertei cu aproximativ 18%, al creșterii prețurilor cu peste 15% și al majorării TVA și a altor taxe. În acest context, în marile orașe valoarea medie a creditelor ipotecare ar fi depășit deja echivalentul a 70.000 de euro, astfel încât pragul de avans de 15% „nu mai reprezintă o situație de excepție, ci una tipică”, potrivit autorilor. Documentul citat susține că problema majoră pentru tineri este suma necesară pentru avansul inițial. Pentru o locuință de 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei), un avans de 15% înseamnă aproximativ 21.000 de euro (aprox. 105.000 lei), față de aproximativ 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei) la un avans de 5%. Diferența de circa 14.000 de euro (aprox. 70.000 lei) este descrisă drept „granița dintre a accesa și a nu accesa o locuință proprie”. Context: credite medii ridicate în marile orașe În expunerea de motive sunt menționate valori medii ale creditelor ipotecare care arată presiunea din piețele urbane mari: Cluj-Napoca: 462.179 lei Iași: 435.405 lei București: 432.395 lei Constanța: 422.621 lei Timișoara: 383.245 lei Brașov: 378.125 lei Inițiatorii mai invocă faptul că salariile ar fi continuat să crească (aprox. 10% în București și 11% la nivel național în decembrie 2024 față de anul anterior), ceea ce ar indica o capacitate de rambursare mai bună, însă economisirea avansului rămâne dificilă. Ce urmează în Parlament Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. În procedura parlamentară sunt așteptate punctul de vedere al Guvernului și avizele BNR, Consiliului Concurenței și Consiliului Fiscal, înainte de dezbaterea în Senat, prima Cameră sesizată. Inițiativa este susținută de parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și AUR, precum și de reprezentanți ai minorităților naționale. [...]
