Știri
Știri din categoria Imobiliare
AFI a contractat BOG’ART ca antreprenor general pentru reconversia fostei clădiri Bancorex, un proiect care adaugă pe Calea Victoriei circa 28.100 mp închiriabili și repoziționează un activ office matur într-un mix de birouri și retail. Informațiile apar în Economedia, care notează că lucrările de modernizare pentru AFI Central Tower sunt deja în desfășurare.
Clădirea vizată este Bucharest Financial Plaza, cunoscută istoric drept „Blocul Bancorex”. Imobilul a fost construit inițial ca sediu Bancorex, a trecut ulterior prin portofoliul BCR, iar în 2021 a fost transferat către Immofinanz. În august 2024, AFI Europe a cumpărat clădirea de la grupul austriac Immofinanz.
După transformare, AFI Central Tower ar urma să aibă o suprafață închiriabilă totală de aproximativ 28.100 mp, structurată astfel:
Conceptul include zone de retail și servicii de proximitate, precum restaurante, farmacie și alte servicii, potrivit dezvoltatorilor.
Contractarea unui antreprenor general pentru reconversie și modernizare indică intrarea proiectului într-o etapă de execuție cu miză operațională: reconfigurarea amplă a clădirii pentru a corespunde standardelor actuale de performanță, siguranță și sustenabilitate.
În contextul pieței de birouri, proiectul mizează pe repoziționarea unei clădiri emblematice din centrul Bucureștiului într-un format mixt (birouri + retail), cu potențial de a atrage chiriași care caută amplasamente centrale și servicii integrate la parter.
Economedia precizează că lucrările sunt în desfășurare și vizează o reconfigurare amplă a clădirii. Publicația nu oferă în material un termen de finalizare sau valoarea contractului.
Recomandate
Grupul MAS își schimbă conducerea executivă într-un moment de repoziționare pe piața din România, după vânzări majore de active. Potrivit Economedia , Consiliul de Administrație al investitorului imobiliar sud-african MAS a decis o rocadă la vârful managementului: Mihail Vasilescu devine CEO, iar Irina Grigore revine în funcția de CFO (director financiar), cu efect imediat. Mihail Vasilescu era până acum director non-executiv în cadrul MAS și partener la Prime Kapital. Conform informațiilor publicate, el are peste 23 de ani de experiență în sectoarele financiar și imobiliar, fiind implicat în Prime Kapital încă de la înființare și având, totodată, calitatea de beneficiar indirect al unui acționar minoritar din companie. Înainte de Prime Kapital, Vasilescu a fondat și condus Rampart Capital, firmă de consultanță financiară axată pe atragerea de finanțări corporative, restructurarea datoriilor și fuziuni și achiziții (M&A). În sistemul bancar românesc, a lucrat ca șef al Departamentului de Finanțare de Proiecte la Banca Românească și ca manager de relații asociat la Bancpost. Irina Grigore revine la finanțe, după doi ani ca CEO Irina Grigore părăsește poziția de CEO, pe care a ocupat-o din 21 aprilie 2022, și preia din nou conducerea departamentului financiar, rol pe care l-a mai avut anterior. Consiliul de Administrație a transmis mulțumiri pentru mandatul său de CEO și a indicat că va rămâne „o piesă centrală” în echipa de management. Compania a mai precizat că schimbările în comitetele Consiliului de Administrație, generate de această rocadă, urmează să fie analizate și comunicate ulterior. Context: MAS a accelerat vânzările de centre comerciale din România Schimbarea de leadership vine după tranzacții importante în România. MAS PLC , descris ca unul dintre cei mai mari proprietari de malluri din România, a anunțat recent vânzarea către AFI Europe a șase centre comerciale în aer liber, într-o tranzacție evaluată la aproape 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei), detaliată de Economedia într-un material anterior: Economedia . Activele menționate sunt: Prahova Value Centre (Ploiești), Zalău Value Center, Baia Mare Value Centre, Roman Value Centre, Sepsi Value Centre (Sfântu Gheorghe) și Bârlad Value Centre. Totodată, la finalul lui 2024, MAS a vândut șapte centre comerciale de tip strip mall din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro (aprox. 245 milioane lei). [...]
Portofoliul imobiliar de peste 200 milioane de dolari al lui Alex Karp ridică un semn de întrebare despre „intimitate” într-o industrie care vinde supraveghere , în condițiile în care Palantir își extinde contractele guvernamentale și își mută sediul în zona Miami, potrivit The Next Web . Miza pentru piață nu este doar opulența achizițiilor, ci contrastul dintre strategia personală de izolare și modelul de business al companiei. Alex Karp, cofondator și CEO al Palantir Technologies , ar fi adunat un portofoliu imobiliar evaluat la peste 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei), răspândit în jur de 20 de proprietăți la nivel global, cu un numitor comun: locații greu accesibile sau comunități exclusiviste, cu control strict al accesului. Publicația notează că portofoliul complet nu a fost confirmat independent în întregime. În paralel, averea lui Karp este legată de evoluția Palantir: Bloomberg Billionaires Index îi estima net worth-ul la 14,4 miliarde de dolari (aprox. 66,2 miliarde lei) la început de iulie, iar compania a raportat venituri de 1,63 miliarde de dolari (aprox. 7,5 miliarde lei) în T1 2026, în creștere cu 85% față de anul anterior, pe fondul cererii pentru platformele sale de inteligență artificială și analiză de date din partea guvernelor și agențiilor de apărare. Achizițiile-cheie: Colorado, Miami, New Hampshire Cea mai mare tranzacție menționată este cumpărarea, în decembrie 2025, a ranch-ului Saint Benedict’s Monastery din Colorado: 3.700 de acri (aprox. 1.497 hectare) în Capitol Creek Valley, lângă Snowmass, la circa 15 mile (aprox. 24 km) nord de Aspen. Karp ar fi plătit 120 milioane de dolari (aprox. 552 milioane lei) printr-o entitate numită Espen LLC, într-o tranzacție care a stabilit un record pentru Pitkin County și a fost „una dintre cele mai mari vânzări rezidențiale din istoria statului Colorado”, conform The Wall Street Journal . Proprietatea fusese listată la 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) în aprilie 2024 și s-a vândut cu 30 milioane de dolari sub prețul cerut. Include o capelă, spații de locuit, un centru de retragere, 1.200 de acri (aprox. 486 hectare) de pajiști irigate cu drepturi „senior” de apă și trei sisteme de pârâuri pe o lungime de peste 5 mile (aprox. 8 km). În Miami, achizițiile descrise indică formarea unui „compound” (ansamblu rezidențial privat) pe o insulă cu acces controlat. În iunie 2025, o entitate din Delaware, Hibiscus East LLC, a cumpărat o vilă de aproape 10.000 de square feet (aprox. 929 mp) la 55 East San Marino Drive pentru 46 milioane de dolari (aprox. 212 milioane lei); Business Insider a relatat că LLC-ul ar fi legat de o firmă de avocatură și contabilitate din New Hampshire care apare în documente asociate unor tranzacții anterioare ale lui Karp. Ulterior, Karp a cumpărat și casa vecină, la 29 East San Marino Drive, pentru 28,5 milioane de dolari (aprox. 131 milioane lei), ducând investiția totală pe insulă la aproape 75 milioane de dolari (aprox. 345 milioane lei). The Real Deal a scris că achizițiile par începutul unui ansamblu. În New Hampshire, reședința principală a lui Karp ar fi o proprietate de 500 de acri (aprox. 202 hectare) în Lyman, o localitate cu sub 600 de locuitori, unde o parte din teren ar fi fost cumpărată în 2019 pentru 825.000 de dolari (aprox. 3,8 milioane lei). Potrivit materialului, Karp ar fi lucrat uneori dintr-un hambar de pe proprietate. Context operațional: mutarea Palantir în Florida Achizițiile din Miami au precedat decizia Palantir de a-și reloca sediul central din Denver în Aventura (zona Miami), în februarie 2026. Compania operează în prezent dintr-un spațiu de co-working și caută birouri permanente în cartiere precum Wynwood, Brickell și Coral Gables, potrivit aceleiași surse. De ce contează: intimitatea ca „lux” într-o economie a supravegherii Materialul pune în oglindă izolarea urmărită prin aceste proprietăți cu activitatea Palantir: compania a preluat Project Maven, programul Pentagonului pentru analiză cu inteligență artificială a imaginilor din drone, după ce Google a renunțat în urma protestelor angajaților (detalii în The Next Web ). Totodată, platformele Palantir alimentează sisteme de supraveghere folosite de ICE, armată și sute de agenții locale de aplicare a legii din SUA (context în The Next Web ). În acest cadru, portofoliul imobiliar al lui Karp funcționează ca un indicator al unei realități economice: pentru cei foarte bogați, „dreptul de a fi lăsat în pace” devine un bun care se cumpără cu teren, distanță și acces controlat, în timp ce restul societății rămâne expusă infrastructurilor digitale de monitorizare dezvoltate și vândute la scară. [...]
Bucureștiul riscă să piardă chiriași mari din cauza costurilor și a lipsei de spații centrale , chiar dacă revine pe radarul companiilor care caută birouri în Europa Centrală și de Est, potrivit Ziarul Financiar . Consultanții iO Partners spun că piața locală concurează tot mai direct cu Praga și Budapesta, dar a pierdut punctual proiecte în fața Belgradului, unde costurile sunt mai mici și există forță de muncă disponibilă. Laura Ene, senior consultant Office Advisory la iO Partners, indică drept factor decisiv costul, într-un context în care companiile își optimizează operațiunile, inclusiv prin inteligență artificială, și își reevaluează amprenta regională. Ea menționează și mutări de operațiuni din România către piețe precum India, pe fondul căutării unor soluții mai eficiente din punct de vedere al costurilor la nivel de „cluster” regional. „Am văzut în ultimii ani şi proiecte pe care le-am pierdut în faţa Serbiei, care vine cu costuri mai mici.“ Seceta de livrări a strâns oferta și a împins piața spre polarizare Un element operațional care apasă pe competitivitatea Bucureștiului este lipsa livrărilor noi din ultimii ani. În ultimii doi ani au fost livrați doar circa 15.000 mp de birouri, mult sub ritmul anual de 150.000–250.000 mp cu care piața era obișnuită. Efectul, potrivit aceleiași analize, este o piață polarizată: rate de neocupare de circa 5% în zona centrală și în CBD, sub intervalul considerat „sănătos” de 8–11%; pentru chiriașii care caută suprafețe mari, cu continuitate pe etaje, opțiunile din centru au devenit foarte limitate. Oferta revine până în 2028, dar la chirii mai mari Pe termen mediu, pipeline-ul de proiecte ar urma să refacă o parte din ofertă: nouă clădiri, cu circa 243.600 mp, sunt anunțate spre livrare până în 2028. Printre proiectele menționate se numără Timpuri Noi Square faza 2 (Vastint), Unirea Business Center (Minerva), ARC (PPF), AFI Central Tower, Queens (Speedwell), One Technology District (One United Properties, pentru Infineon), Green Court D (Globalworth), faza a treia din U Center Campus (Forte Partners, închiriată integral) și Promenada Tower (NEPI Rockcastle). Din volumul anunțat, aproximativ 70.000 mp sunt deja preînchiriați, iar noile proiecte sunt ofertate la chirii care pornesc de la 19 euro/mp/lună (aprox. 96 lei/mp/lună) inclusiv în zonele semicentrale, pe fondul creșterii costurilor de construcție. În acest context, consultanții recomandă companiilor care vizează relocări în clădiri noi să se miște rapid, deoarece etapa de preînchiriere poate oferi condiții contractuale mai avantajoase. Cine cere spații în 2026 și ce sectoare au pierdut din tracțiune Cererea din acest an este susținută în principal de companii din energie și bunuri de consum. IT-ul, afectat de munca hibridă și de disponibilizări, a coborât pe locul al treilea, după bunuri de consum și sectorul bancar-financiar, fără semne de revenire pe termen scurt, conform discuției din emisiunea „ CEC Bank pentru afaceri românești ”. [...]
Raportul preț-venit a urcat la niveluri care fac cumpărarea unei locuințe nerealistă pentru veniturile locale în mai multe orașe europene, cu Lisabona și Split în frunte, unde sunt necesari aproape 19 ani de venituri pentru o achiziție, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews . Datele citate se bazează pe indicatorul „raport preț-venit”, una dintre cele mai folosite măsuri ale accesibilității: compară costul unei locuințe obișnuite cu venitul anual al unei gospodării medii și arată câți ani de câștiguri ar fi necesari pentru cumpărare. Cu cât raportul este mai mare, cu atât piața este mai inaccesibilă pentru cei plătiți la nivel local. De ce contează: pragul de „piață problematică” este depășit masiv Ca reper, un raport preț-venit de peste 10 indică deja o piață problematică pentru cumpărători, potrivit lui Mike Langen, economist senior pe piața locuințelor la ABN AMRO, citat de Euronews. Explicația ține de regulile standard de creditare ipotecară: costurile locuinței sunt, de regulă, limitate la aproximativ 30% din venitul gospodăriei, iar durata împrumuturilor este frecvent plafonată la 30 de ani. În acest context, Lisabona și Split, cu un raport de 18,7, sunt „aproape dublu” față de nivelul considerat deja problematic. Top 10 orașe europene cu cele mai inaccesibile locuințe (ani de venit necesari) Conform datelor Numbeo citate în analiză, clasamentul este: Lisabona, Portugalia – 18,7 ani Split, Croația – 18,7 ani Praga, Republica Cehă – 18,1 ani Milano, Italia – 18,1 ani Tirana, Albania – 18,1 ani Viena, Austria – 17,4 ani Belgrad, Serbia – 17,2 ani Paris, Franța – 17,0 ani Londra, Regatul Unit – 16,0 ani Brno, Republica Cehă – 15,8 ani Analiza notează și că, raportat la veniturile locale, o locuință este mai accesibilă în Paris și Londra decât în Lisabona, deși ambele rămân în topul piețelor cu accesibilitate scăzută. Context: „povestea de succes” a Portugaliei și presiunea din piața locuințelor Euronews descrie Portugalia ca fiind promovată ani la rând drept o destinație atractivă – cu soare, siguranță, turism în expansiune și calitate ridicată a vieții – însă cu o piață imobiliară „tensionată” în spatele acestei imagini. În Lisabona, costul unei locuințe a ajuns la aproximativ 18,7 ori venitul anual al unei gospodării tipice, potrivit celor mai recente date Numbeo. [...]
WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]
Prețurile apartamentelor noi pe litoral au trecut de 2.000 euro/mp util în Constanța , iar oferta rămâne limitată, ceea ce menține presiunea pe costurile de achiziție în plin sezon estival, potrivit Libertatea . În Constanța, apartamentele noi au „abia” depășit pragul de 2.000 euro/mp util, în timp ce în zona Mamaia–Năvodari se găsește mai multă ofertă, dar și la prețuri mai ridicate: 2.169 euro/mp util, în medie. Mesajul de fond este unul de piață: cererea sezonieră se întâlnește cu o ofertă descrisă ca fiind „destul de limitată”, ceea ce poate susține niveluri de preț peste pragul psihologic de 2.000 euro/mp. Tranzacții și investiții: semnale de apetit pentru proiecte premium în București Dincolo de litoral, materialul indică și mișcare în segmentul rezidențial premium din București. În Capitală au început lucrările pentru proiectul Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente. Investiția este estimată la 65 de milioane de euro (aprox. 325 milioane lei), iar finalizarea este indicată pentru 2028. Un element relevant pentru piață este că, înainte de punerea oficială a pietrei de temelie, s-au realizat deja tranzacții de peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei), ceea ce sugerează vânzări timpurii (pre-contractări) într-un proiect aflat la început de execuție. Volumul tranzacțiilor și livrările de locuințe: București-Ilfov domină Pe piața tranzacțiilor, în București s-au vândut „luna trecută” circa 9.600 de imobile, cu cele mai multe tranzacții în Sectorul 1, urmat de Sectorul 3 (cu „mai bine de 2.000” de apartamente, case și terenuri vândute). Datele sunt atribuite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar Sectorul 5 este menționat drept cel mai slab din top. La nivel național, peste 11.800 de locuințe au fost finalizate în România în primele trei luni ale anului, conform INS, cele mai multe în București și județul Ilfov, urmate de regiunea de vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara). De ce contează pentru cumpărători și investitori În ansamblu, datele din material conturează două tendințe cu impact economic: pe litoral, pragul de 2.000 euro/mp util devine un nou reper pentru apartamentele noi, într-un context de ofertă limitată, iar în București continuă investițiile în proiecte premium, susținute de tranzacții încă din faze incipiente. [...]
