Inteligența artificială schimbă logica cererii pe piața imobiliară, nu doar felul în care sunt administrate clădirile, potrivit Ziarul Financiar, care citează o analiză Cushman & Wakefield. Efectele sunt descrise ca fiind structurale și se văd în mai multe segmente, de la birouri și retail până la logistică și dezvoltare urbană.

În zona de birouri, schimbarea pornește din felul în care companiile creează valoare și își organizează munca, ceea ce se traduce direct în cerere și în modul de utilizare a spațiilor. Dacă în ciclurile anterioare multe clădiri erau proiectate pentru un „chiriaș mediu”, cu cerințe relativ similare, adoptarea tehnologiei în ritmuri diferite și noile modele de lucru duc la o fragmentare accentuată a nevoilor.

O parte dintre companii își consolidează prezența fizică și investesc în spații care susțin colaborarea, experiența clienților și interacțiunile cu valoare adăugată ridicată. În paralel, alte organizații își reproiectează activitatea în jurul unor modele descentralizate, cu accent pe flexibilitate și optimizarea costurilor, ceea ce împinge piața spre cerințe tot mai variate, inclusiv din perspectiva infrastructurii IT, a securității digitale și a capacităților de colectare a datelor.

În România, această tranziție se vede, potrivit analizei, într-o orientare mai puternică spre calitate și funcționalitate, în detrimentul volumului. Clădirile ajung să fie evaluate tot mai mult după capacitatea de a susține activități cu valoare adăugată ridicată, prin spații de colaborare, infrastructură digitală și condiții care sprijină luarea rapidă a deciziilor.

„Inteligența artificială nu schimbă doar modul în care sunt operate clădirile, ci și logica de bază a cererii de pe piața imobiliară. Vedem o polarizare tot mai clară între activele care pot fi adaptate noilor cerințe – flexibilitate, infrastructură, conectivitate – și cele care rămân ancorate în modele depășite. Pentru proprietari, chiriași și investitori, capacitatea de adaptare va fi un criteriu decisiv în următorii ani. Pentru piața imobiliară din România, AI reprezintă un catalizator al schimbării, nu o tendință izolată. Clădirile și proiectele care vor reuși să integreze aceste transformări vor beneficia de o poziționare mai bună pe termen lung, într-o piață din ce în ce mai selectivă.”

Dincolo de birouri, raportul indică și o repoziționare în retail, unde magazinele fizice sunt descrise ca parte a unui ecosistem care combină experiența de brand, serviciile și logistica. În logistică și industrial, depozitele sunt văzute tot mai mult ca „noduri inteligente” care gestionează fluxuri în timp real, ceea ce crește importanța amplasării, a accesului la infrastructură și a specificațiilor tehnice, cu efecte asupra modului în care sunt evaluate și tranzacționate aceste active.