Știri
Știri din categoria HoReCa
Popeyes a deschis al doilea restaurant din Cluj, în Florești, continuând extinderea în România, potrivit informațiilor transmise de companie, noua unitate fiind amplasată în zona de drive-thru a proiectului Urbano Shopping & Living, aflat în curs de finalizare și programat să fie inaugurat în primăvara lui 2026.
Noua locație marchează consolidarea prezenței brandului în Cluj, dar și extinderea accelerată la nivel național, după deschiderea recentă a unui restaurant în Suceava. Reprezentanții companiei subliniază că această inaugurare face parte din strategia de creștere pentru 2026, care vizează prezența în cât mai multe orașe importante din România.
În prezent, Popeyes operează 21 de restaurante în România, distribuite astfel:
La nivel global, brandul depășește 4.800 de unități, consolidându-și poziția în segmentul fast-food specializat în preparate din pui.
Inaugurarea din Florești a fost însoțită de activări de marketing:
Restaurantul oferă gama clasică Popeyes, inclusiv sandvișul cu pui, aripioare picante, fâșii din piept de pui și cartofi Cajun, disponibile atât în variante picante, cât și nepicante.
Compania pune accent pe specificul produselor:
Noua unitate este parte din Urbano Shopping & Living, un parc comercial dezvoltat pe 25 de hectare în Florești, considerat unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip din Transilvania. Complexul va include:
Deschiderea restaurantului Popeyes reprezintă una dintre primele componente operaționale ale acestui proiect, înainte de inaugurarea completă a centrului comercial.
În ansamblu, mutarea confirmă ritmul rapid de extindere al lanțului în România și interesul pentru zonele periurbane cu dezvoltare comercială accelerată, precum Florești, aflat în proximitatea Clujului.
Recomandate
Simon’s Burger intră în România prin franciză, cu un plan de 25 de restaurante , o mișcare care poate ridica presiunea concurențială pe segmentul de fast-food cu burgeri în marile orașe, potrivit Economica . Primul restaurant se deschide pe 12 septembrie, la Cluj-Napoca . Extinderea locală este coordonată de Grüman Róbert și Oltean Csongor, cofondatori StartUp HUB, iar intrarea pe piață se face în sistem de franciză (model în care un operator local folosește brandul și know-how-ul lanțului, în baza unui contract). Primul restaurant: „flagship” de 200 mp, la Cluj-Napoca Unitatea inaugurată la Cluj-Napoca este prezentată ca „flagship” și are o suprafață de 200 mp. Compania a anunțat și o promoție de lansare: primii 1.000 de clienți vor primi gratuit un cheeseburger. Contextul grupului: creștere accelerată și peste 30 de restaurante Simon’s Burger este un lanț de fast-food cu „burgeri smashed” (burgeri presați pe plită, pentru o crustă mai pronunțată), fondat în Ungaria de Tóth Simon, după ce a descoperit acest stil în SUA. Datele citate indică o creștere rapidă: investiția în primul restaurant: 25.000 de euro (aprox. 125.000 lei), în 2022; de la afaceri de 400.000 de euro la circa 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) în 2025; peste 30 de restaurante operate în trei țări. În Ungaria, grupul a ajuns al treilea lanț de burgeri, după McDonald’s și Burger King, și a deschis la New York „primul QSR maghiar” din SUA (QSR = restaurant cu servire rapidă). Ce urmează: țintă de 25 de restaurante pe piața locală Pentru România, planurile de extindere prevăd un lanț de 25 de restaurante „în următorii ani”, conform informațiilor transmise de companie. În paralel, oficialii Simon’s Burger se așteaptă la un trafic ridicat la deschiderea din Cluj-Napoca, după un precedent din Ungaria unde la o inaugurare au venit peste 1.000 de clienți și s-a stat la coadă trei ore. Pentru lansarea din Cluj, compania a comunicat și o extragere: dintre primele 20 de persoane, un câștigător va primi un voucher valabil un an, pentru câte un meniu zilnic. [...]
Primul restaurant Popeyes din Suceava se deschide marți, 24 martie , iar noua unitate de la Iulius Mall va include și al doilea Drive Thru al lanțului în România. Deschiderea marchează extinderea brandului în al doilea oraș din Moldova, după cele două restaurante inaugurate anterior la Iași, și face parte din planul companiei pentru 2026, care vizează o prezență mai puternică în marile orașe din țară. Potrivit companiei, Suceava devine astfel următorul punct important din rețeaua locală, după extinderile din București, Pitești, Craiova, Buzău, Ploiești, Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea și Constanța. În prezent, Popeyes are 19 restaurante în România , dintre care șapte în București, câte două în Iași și Constanța și câte unul în alte nouă orașe. Reprezentanții companiei spun că obiectivul pentru acest an este continuarea expansiunii la nivel național. Declarația transmisă de Jakub Aleksandrowicz, director de marketing pentru Europa Centrală și de Est, arată că noua deschidere este văzută drept un pas important în strategia de dezvoltare a brandului pe piața românească. Pentru ziua inaugurării, compania anunță și o serie de acțiuni promoționale. Primii 100 de oameni care vor sta la coadă vor primi sendvișuri gratuite, iar primii trei din rând vor primi vouchere pentru sendviș gratuit pe perioade diferite: un an, trei luni și o lună. În plus, deschiderea va fi însoțită de concursuri, o roată a norocului și un concert live, prin care organizatorii încearcă să aducă atmosfera specifică din New Orleans în spațiul din mall. În restaurant vor fi disponibile produsele deja cunoscute ale lanțului, printre care Sandvișul cu Pui, Cartofii Cajun, aripioarele picante, fâșiile din piept de pui și sosurile NOLA, Bayou Buffalo, Bold BBQ și Mardi Gras. Preparatele din pui pot fi comandate atât în variantă picantă, cât și nepicantă. Compania pune accent și pe modul de preparare, susținând că puiul este marinat timp de 12 ore, apoi condimentat în stil Cajun și prăjit astfel încât să rămână crocant la exterior și suculent la interior. Fondat în 1972, la New Orleans, în statul american Louisiana, brandul Popeyes a depășit între timp pragul de 4.800 de restaurante la nivel mondial. Deschiderea din Suceava arată că ritmul de extindere continuă și pe piața din România, unde lanțul încearcă să își consolideze prezența într-un segment tot mai aglomerat al restaurantelor de tip fast-food. [...]
McDonald’s își bugetează 8,5 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei) pentru modernizarea restaurantelor la nivel global în următorul deceniu , într-un program care combină investiții în infrastructură cu automatizare și inteligență artificială pentru a îmbunătăți acuratețea comenzilor și fluxul operațional, potrivit Economedia . Planul vizează atât zona „din față” (experiența clientului), cât și bucătăriile, într-un moment în care compania spune că încearcă să răspundă schimbărilor de comportament ale consumatorilor, inclusiv cererii pentru porții mai mici și mai multă proteină. Ce include modernizarea: livrări, cafea, locuri de joacă, bucătării În lista de schimbări operaționale anunțate intră: lockere pentru a facilita livrările; zone de pregătire a cafelei mai vizibile, pentru a îmbunătăți „calitatea percepțiilor”; zone de joacă mai mari; îmbunătățiri ale amenajărilor din bucătării. Compania mizează și pe tehnologie pentru reducerea erorilor de comandă. Sistemele care contribuie la acuratețea comenzilor, deja folosite în 10.000 de restaurante la nivel global, ar urma să ajungă în 20.000 de unități până în 2028. Automatizare cu AI și gestionarea stocurilor McDonald’s intenționează să accelereze implementarea ArchIQ , un sistem dezvoltat împreună cu Google, care folosește inteligență artificială pentru a crește acuratețea comenzilor și pentru a automatiza sarcini precum gestionarea stocurilor. Meniul: produse noi și opțiuni percepute ca mai „sănătoase” Pe lângă investițiile în restaurante, lanțul va introduce sandvișuri cu pui la grătar și wraps și spune că va experimenta produse noi, inclusiv preparate din ouă, pentru a răspunde clienților care caută opțiuni mai sănătoase. Sky Anderson, președintele McDonald’s SUA, a indicat că aproximativ 30 de milioane de americani folosesc medicamente pentru slăbit din categoria GLP-1 și caută porții mai mici la mesele la pachet, dar cu mai multe proteine; în același timp, cercetările companiei ar arăta că 60 de milioane de americani caută mai multe proteine în dietă. „Aceasta este o oportunitate. Trebuie să le dăm clienţilor mai multe motive să facă din McDonald’s prima alegere”, a declarat Anderson. [...]
McDonald’s a investit aproximativ 6 milioane de lei în remodelarea restaurantului Drive-Thru de pe Calea București din Brașov , o unitate deschisă în 1996, într-o mișcare care urmărește creșterea eficienței operaționale și mutarea unei părți mai mari din comenzi spre canale digitale și livrare, potrivit Economica . Restaurantul are o suprafață de 350 de metri pătrați, inclusiv terasa exterioară, iar compania spune că noua configurație a fost gândită atât pentru confortul clienților, cât și pentru „fluxurile interne de lucru”. Unitatea din Brașov este, totodată, primul McDonald’s din România care integrează un nou concept de design, descris ca fiind orientat spre un ambient contemporan și o experiență de luat masa mai bună. Digitalizare și reorganizarea fluxurilor de lucru Remodelarea a vizat explicit optimizarea bucătăriei și a fluxurilor de lucru, iar în zona de interacțiune cu clienții au fost introduse soluții digitale pentru comandă și afișaj. Printre elementele menționate: șapte kioskuri digitale pentru comandă și plată contactless; ecrane digitale pentru afișarea produselor. Pe partea de canale de vânzare, restaurantul deservește consumul în locație și pe terasă, comenzile „la pachet” prin Drive-Thru și comenzile prin McDelivery. Pentru livrări, spațiul include o zonă dedicată ridicării comenzilor, ceea ce indică o separare mai strictă a fluxurilor între clienții din restaurant și curierii de livrare. Program și servicii: accent pe Drive-Thru și livrare Unitatea este deschisă zilnic, de luni până duminică, între 07:00 și 24:00, iar linia Drive-Thru funcționează non-stop. În interior există și o zonă McCafé, cu specialități de cafea și deserturi. Context: rețeaua McDonald’s din România McDonald’s este operat local de Premier Restaurants România . Compania are 115 unități în 34 de orașe, dintre care 66 restaurante cu McDrive și 74 de cafenele McCafé, și o echipă de peste 7.000 de angajați. În plus, compania invocă un „studiu local de impact socioeconomic” pentru 2024, potrivit căruia contribuția totală anuală la PIB ar fi de 1,74 miliarde de lei (impact direct, indirect și indus), ar susține peste 11.400 de locuri de muncă (direct și indirect) și ar genera taxe de 481 de milioane de lei. [...]
Restaurantul Zmoke , deschis de chef Orlando Zaharia în octombrie 2024, a trecut pe profit în 2025 și a raportat afaceri de peste 8 milioane de lei , potrivit Economica . Pentru piața HoReCa, cazul este relevant fiindcă arată că un concept nou, lansat într-o zonă competitivă din București, poate ajunge rapid la rulaje mari și profit operațional. Zmoke funcționează în zona Pieței Amzei, unde sunt mai multe restaurante cunoscute, iar deschiderea a avut loc în octombrie 2024. Chef Orlando Zaharia este cunoscut publicului larg din emisiunea „Chefi la cuțite” și a lucrat anterior în restaurante de lux din Capitală și din străinătate, conform revistei Viva. Cine operează restaurantul și cum arată acționariatul Restaurantul este operat de firma Umano Trading din Râmnicu Vâlcea. Orlando Zaharia este unul dintre cei trei acționari, cu participații egale de 33% fiecare. Ceilalți doi acționari sunt Robert Mihai Guță și Gabriel Savian Băjan, acesta din urmă fiind menționat ca unul dintre acționarii lanțului de farmacii Băjan din județul Vâlcea, potrivit datelor Termene.ro . Rezultatele financiare raportate pentru 2025 În primul an complet de funcționare (2025), compania a raportat: cifră de afaceri: peste 8 milioane de lei (peste 1,7 milioane de euro); profit: peste 111.000 de euro (aprox. 555.000 lei). Datele indică o intrare rapidă pe profit, în condițiile în care localul a fost deschis cu doar un an înainte, într-o zonă cu concurență ridicată. [...]
Impozitarea bacșișului a adus bugetului circa 584 milioane lei în 2025 , dar tabloul de ansamblu arată că HoReCa rămâne sub presiune, cu marje în scădere, potrivit datelor prezentate de Adevărul , pe baza informațiilor din conferința „ Barometrul Ospitalității ”. În total, industria ospitalității a generat în 2025 taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei. Din această sumă, impozitul pe bacșiș reprezintă aproximativ 584 de milioane de lei, restul fiind format în principal din taxe aferente salariilor, TVA și impozit pe profit. Raportat la cifra de afaceri a sectorului, de 58,44 miliarde de lei, rezultă că la fiecare 100 de lei încasați de companiile din HoReCa, aproximativ 21 de lei ajung la bugetul public. De unde vin banii la buget: bacșișul contează, dar nu domină Taxarea bacșișului a fost introdusă în 2023, cu scopul de a fiscaliza sumele lăsate de clienți angajaților din restaurante, baruri și alte unități de alimentație publică, prin evidențiere separată pe nota de plată. În structura contribuției fiscale a HoReCa, cele mai mari componente rămân: taxele aferente angajaților: 5,68 miliarde de lei; TVA: aproximativ 4,94 miliarde de lei; impozitul pe profit: 993 de milioane de lei. Venituri mai mari, profituri mai mici: presiunea pe operatori În 2025, cifra de afaceri a industriei a urcat la 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de 52,17 miliarde de lei în anul anterior. Avansul a depășit atât creșterea medie a companiilor din România (aprox. 8%), cât și rata medie a inflației (7,3%). Cu toate acestea, profitul net al companiilor din HoReCa a scăzut de la 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025, iar profitabilitatea s-a redus de la circa 8% la 6% din venituri, cel mai scăzut nivel de după perioada pandemiei. Restaurantele și hotelurile au avut o marjă de profit de aproximativ 6%, iar barurile de circa 4%. „Creșterea cifrei de afaceri nu înseamnă automat că industria este mai sănătoasă. Datele arată că operatorii HoReCa au încasări mai mari, dar rămân cu un profit mai mic, într-o perioadă în care costurile și presiunea asupra companiilor continuă să crească”, a declarat Radu Savopol , președintele organizației patronale a hotelurilor și restaurantelor. Restaurantele și barurile: creștere apropiată de inflație, trafic în scădere Restaurantele și barurile au generat în 2025 încasări de aproximativ 32 de miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul anterior. Evoluția este apropiată de nivelul inflației, ceea ce sugerează că o parte importantă din creștere a venit din prețuri, nu din volum. În același timp, datele din industrie indică o creștere de peste 11% a prețurilor din restaurante, cafenele și cantine într-un an, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național. „Provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere. Eficiența operațională, gestionarea costurilor în creștere și capacitatea de transfer parțial către prețul final, limitată de puterea de cumpărare a consumatorilor, sunt factori care influențează lichiditatea și profitabilitatea companiilor”, a explicat analistul economic Iancu Guda. Piața muncii și concentrarea geografică a taxelor Numărul angajaților din HoReCa a crescut în 2025 la aproape 195.000 de persoane, de la aproximativ 185.000 în anul anterior. Restaurantele și barurile concentrează circa 123.000 de angajați, adică aproape două treimi din total. Contribuția fiscală a sectorului este însă concentrată: primele cinci județe generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al industriei, iar primele zece județe ajung la aproximativ 70%, potrivit datelor citate. Turism: România rămâne pe minus la „balanța” cheltuielilor În 2025, românii au cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de euro (aprox. 47,5 miliarde de lei) pentru călătorii în străinătate, cu 617 milioane de euro (aprox. 3,1 miliarde de lei) mai mult decât în anul precedent. În același timp, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde de lei), în scădere față de 5,2 miliarde de euro (aprox. 26 miliarde de lei). Diferența indică faptul că România exportă mai mulți bani prin turism decât reușește să atragă prin vizitatori străini, în pofida rolului economic și fiscal al HoReCa. [...]
