Știri
Știri din categoria HoReCa
Popeyes a deschis al doilea restaurant din Cluj, în Florești, continuând extinderea în România, potrivit informațiilor transmise de companie, noua unitate fiind amplasată în zona de drive-thru a proiectului Urbano Shopping & Living, aflat în curs de finalizare și programat să fie inaugurat în primăvara lui 2026.
Noua locație marchează consolidarea prezenței brandului în Cluj, dar și extinderea accelerată la nivel național, după deschiderea recentă a unui restaurant în Suceava. Reprezentanții companiei subliniază că această inaugurare face parte din strategia de creștere pentru 2026, care vizează prezența în cât mai multe orașe importante din România.
În prezent, Popeyes operează 21 de restaurante în România, distribuite astfel:
La nivel global, brandul depășește 4.800 de unități, consolidându-și poziția în segmentul fast-food specializat în preparate din pui.
Inaugurarea din Florești a fost însoțită de activări de marketing:
Restaurantul oferă gama clasică Popeyes, inclusiv sandvișul cu pui, aripioare picante, fâșii din piept de pui și cartofi Cajun, disponibile atât în variante picante, cât și nepicante.
Compania pune accent pe specificul produselor:
Noua unitate este parte din Urbano Shopping & Living, un parc comercial dezvoltat pe 25 de hectare în Florești, considerat unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip din Transilvania. Complexul va include:
Deschiderea restaurantului Popeyes reprezintă una dintre primele componente operaționale ale acestui proiect, înainte de inaugurarea completă a centrului comercial.
În ansamblu, mutarea confirmă ritmul rapid de extindere al lanțului în România și interesul pentru zonele periurbane cu dezvoltare comercială accelerată, precum Florești, aflat în proximitatea Clujului.
Recomandate
Primul restaurant Popeyes din Suceava se deschide marți, 24 martie , iar noua unitate de la Iulius Mall va include și al doilea Drive Thru al lanțului în România. Deschiderea marchează extinderea brandului în al doilea oraș din Moldova, după cele două restaurante inaugurate anterior la Iași, și face parte din planul companiei pentru 2026, care vizează o prezență mai puternică în marile orașe din țară. Potrivit companiei, Suceava devine astfel următorul punct important din rețeaua locală, după extinderile din București, Pitești, Craiova, Buzău, Ploiești, Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea și Constanța. În prezent, Popeyes are 19 restaurante în România , dintre care șapte în București, câte două în Iași și Constanța și câte unul în alte nouă orașe. Reprezentanții companiei spun că obiectivul pentru acest an este continuarea expansiunii la nivel național. Declarația transmisă de Jakub Aleksandrowicz, director de marketing pentru Europa Centrală și de Est, arată că noua deschidere este văzută drept un pas important în strategia de dezvoltare a brandului pe piața românească. Pentru ziua inaugurării, compania anunță și o serie de acțiuni promoționale. Primii 100 de oameni care vor sta la coadă vor primi sendvișuri gratuite, iar primii trei din rând vor primi vouchere pentru sendviș gratuit pe perioade diferite: un an, trei luni și o lună. În plus, deschiderea va fi însoțită de concursuri, o roată a norocului și un concert live, prin care organizatorii încearcă să aducă atmosfera specifică din New Orleans în spațiul din mall. În restaurant vor fi disponibile produsele deja cunoscute ale lanțului, printre care Sandvișul cu Pui, Cartofii Cajun, aripioarele picante, fâșiile din piept de pui și sosurile NOLA, Bayou Buffalo, Bold BBQ și Mardi Gras. Preparatele din pui pot fi comandate atât în variantă picantă, cât și nepicantă. Compania pune accent și pe modul de preparare, susținând că puiul este marinat timp de 12 ore, apoi condimentat în stil Cajun și prăjit astfel încât să rămână crocant la exterior și suculent la interior. Fondat în 1972, la New Orleans, în statul american Louisiana, brandul Popeyes a depășit între timp pragul de 4.800 de restaurante la nivel mondial. Deschiderea din Suceava arată că ritmul de extindere continuă și pe piața din România, unde lanțul încearcă să își consolideze prezența într-un segment tot mai aglomerat al restaurantelor de tip fast-food. [...]
McDonald’s a investit aproximativ 6 milioane de lei în remodelarea restaurantului Drive-Thru de pe Calea București din Brașov , o unitate deschisă în 1996, într-o mișcare care urmărește creșterea eficienței operaționale și mutarea unei părți mai mari din comenzi spre canale digitale și livrare, potrivit Economica . Restaurantul are o suprafață de 350 de metri pătrați, inclusiv terasa exterioară, iar compania spune că noua configurație a fost gândită atât pentru confortul clienților, cât și pentru „fluxurile interne de lucru”. Unitatea din Brașov este, totodată, primul McDonald’s din România care integrează un nou concept de design, descris ca fiind orientat spre un ambient contemporan și o experiență de luat masa mai bună. Digitalizare și reorganizarea fluxurilor de lucru Remodelarea a vizat explicit optimizarea bucătăriei și a fluxurilor de lucru, iar în zona de interacțiune cu clienții au fost introduse soluții digitale pentru comandă și afișaj. Printre elementele menționate: șapte kioskuri digitale pentru comandă și plată contactless; ecrane digitale pentru afișarea produselor. Pe partea de canale de vânzare, restaurantul deservește consumul în locație și pe terasă, comenzile „la pachet” prin Drive-Thru și comenzile prin McDelivery. Pentru livrări, spațiul include o zonă dedicată ridicării comenzilor, ceea ce indică o separare mai strictă a fluxurilor între clienții din restaurant și curierii de livrare. Program și servicii: accent pe Drive-Thru și livrare Unitatea este deschisă zilnic, de luni până duminică, între 07:00 și 24:00, iar linia Drive-Thru funcționează non-stop. În interior există și o zonă McCafé, cu specialități de cafea și deserturi. Context: rețeaua McDonald’s din România McDonald’s este operat local de Premier Restaurants România . Compania are 115 unități în 34 de orașe, dintre care 66 restaurante cu McDrive și 74 de cafenele McCafé, și o echipă de peste 7.000 de angajați. În plus, compania invocă un „studiu local de impact socioeconomic” pentru 2024, potrivit căruia contribuția totală anuală la PIB ar fi de 1,74 miliarde de lei (impact direct, indirect și indus), ar susține peste 11.400 de locuri de muncă (direct și indirect) și ar genera taxe de 481 de milioane de lei. [...]
Restaurantele iau în calcul pauze între prânz și cină ca să reducă costurile , dar câștigul real trebuie pus în balanță cu vânzările pierdute și cu dificultățile de organizare, potrivit unei analize Agronet . Discuția pornește de la ideea unui program „fragmentat”, similar cu modelul din Spania, pe fondul presiunii tot mai mari a cheltuielilor, în special cu energia. Radu Tănase, director executiv al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) , a declarat pentru G4Media că unele localuri ar putea suspenda activitatea în intervalele cu puțini clienți sau chiar în anumite zile ale săptămânii. Nu este vorba despre o decizie pentru întreg sectorul și nici despre o schimbare legislativă, ci despre opțiuni comerciale care ar urma să fie evaluate de fiecare restaurant. De ce „siesta” nu înseamnă automat economii Activitatea restaurantelor are, de regulă, două vârfuri – la prânz și seara – iar între ele încasările pot scădea. În schimb, o parte din consumul de energie rămâne: bucătării, ventilație, spații frigorifice, iluminat și alte echipamente funcționează chiar și când sala e aproape goală. În acest context, o pauză de două-trei ore ar putea reduce unele cheltuieli și ar oferi și un respiro operațional înaintea serviciului de seară. Totuși, analiza arată că închiderea nu poate fi „totală”: refrigerarea, păstrarea alimentelor și anumite pregătiri trebuie menținute, ceea ce limitează economiile posibile. Impactul diferă în funcție de tipul de restaurant și de modelul de business. Un local care are livrări la domiciliu sau preparate cu gătire lentă poate economisi mai puțin decât unul axat exclusiv pe servirea în sală. Presiunea energiei și opțiunea de a închide o zi pe săptămână Agronet amintește că prețul mediu al energiei electrice din România a crescut de la 45 la 136 de euro/MWh după pandemie (aprox. 225–680 lei/MWh), un indicator general care nu reflectă neapărat tariful fiecărui restaurant, dar explică interesul pentru reducerea orelor „neproductive”. Pe lângă pauza din timpul zilei, Tănase estimează că unele restaurante ar putea renunța la funcționarea în zile cu trafic redus, în special lunea și marțea, pentru a concentra personalul și stocurile în perioadele cu cerere mai mare. Analiza notează că o zi întreagă închisă poate fi mai ușor de administrat decât o pauză zilnică, pentru că permite planificarea mentenanței, curățeniei generale și recepției mărfurilor. Efectele posibile, așa cum sunt descrise în material, includ: reducerea consumului de energie și a cheltuielilor când sala e aproape goală; un program mai previzibil pentru angajați; diminuarea pierderilor din ingrediente perisabile nevândute; pierderea unor clienți care se pot orienta spre alte restaurante; mutarea unei părți din cerere către servirea rapidă și livrări. Efecte în lanț: comenzi mai concentrate la furnizori Schimbarea programului ar putea afecta și lanțul de aprovizionare: distribuitorii de carne, lactate, legume-fructe, băuturi și produse procesate ar putea primi comenzi mai concentrate înaintea perioadelor aglomerate, iar orele de recepție ar trebui renegociate. Pentru producătorii și distribuitorii de alimente proaspete, o planificare mai precisă poate reduce retururile și pierderile, dar există și riscul ca restaurantele să reducă volumele comandate dacă programul mai scurt reflectă, de fapt, o scădere mai amplă a consumului. Agronet leagă această posibilitate de un context mai larg, în care cumpărătorii se orientează către promoții și produse mai ieftine. Ce ar trebui măsurat înainte de o schimbare Concluzia analizei este că programul continuu nu mai este automat eficient pentru toate localurile, însă nu există date care să indice o adoptare pe scară largă a modelului în România. Decizia rămâne una individuală și ar trebui fundamentată, între altele, pe: numărul comenzilor și valoarea medie a bonului pe intervale orare; consumul de energie în orele cu trafic redus; ponderea livrărilor și a comenzilor pentru ridicare; durata de păstrare a ingredientelor; programul furnizorilor și al transportatorilor; condițiile contractelor de muncă și necesarul de personal la redeschidere. [...]
ANAT cere Guvernului un „pachet de amortizare” a consolidării fiscale, avertizând că turismul și HoReCa resimt deja scăderea cererii și presiunea costurilor, potrivit Economica . Într-o scrisoare semnată de președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, organizația solicită instrumente care să limiteze pierderile de locuri de muncă și să evite „costuri economice și sociale disproporționate” în perioada de ajustare. Demersul se adresează atât Guvernului, cât și organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri, iar informațiile sunt relatate de Agerpres, conform articolului. De ce contează: cererea scade, iar costurile cresc într-un interval scurt ANAT invocă date și evaluări care indică o încetinire economică, citând analize ale Comisiei Europene și ale OECD. În scrisoare se menționează că OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscal-bugetare, al încetinirii consumului și al incertitudinii ridicate. Pe partea de costuri, organizația atrage atenția asupra suprapunerii mai multor șocuri într-un timp scurt: consolidare fiscală, consum mai slab, costuri de operare în creștere și majorarea costului muncii. Este menționată și creșterea salariului minim brut cu 6,8% de la 1 iulie 2026, cu impact așteptat mai ales în sectoarele intensive în forță de muncă. Semnale din piață: turiști mai puțini și recul puternic la vouchere Potrivit INS, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie–aprilie 2026 față de aceeași perioadă din anul anterior. În luna aprilie, înnoptările au fost cu 11,6% mai mici decât în aprilie 2025. ANAT leagă o parte din presiune de modificarea sistemului voucherelor de vacanță și indică, pe baza informațiilor centralizate de organizație, o scădere de 61,5% a valorii decontărilor în primele cinci luni din 2026 față de perioada similară din 2025, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei. În luna mai, scăderea ar fi depășit 70%. În același timp, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori a scăzut cu 8,8%. Organizația mai susține că, deși inflația poate „masca” statistic scăderea, operatorii estimează că în turismul intern reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimțit în special după schimbarea mecanismului voucherelor. Ce solicită ANAT: mecanisme de tip „stabilizator” pentru companii și angajați În scrisoare, ANAT cere construirea unui mecanism prin care statul să poată limita costurile sociale în perioade de ajustare economică, fie că sunt generate de crize externe, fie de efectele unor politici interne. Printre instrumentele menționate ca opțiuni posibile, în funcție de domeniu și de tipul dificultăților, se află: programe de tip Kurzarbeit (muncă redusă cu sprijin public pentru păstrarea angajaților); credite fiscale pentru menținerea locurilor de muncă; facilități temporare privind fiscalitatea muncii; scheme de sprijin pentru formare profesională; alte instrumente folosite în state europene. Miza de reglementare: TVA și competitivitatea destinației ANAT avertizează și asupra riscului unei noi majorări a TVA pentru serviciile turistice, argumentând că un regim de TVA „competitiv” este utilizat în Europa ca instrument de susținere a competitivității. În viziunea organizației, o creștere a TVA ar afecta capacitatea României de a concura cu destinațiile din regiune și ar reduce atractivitatea investițiilor într-un sector deja presat de cerere mai slabă și costuri mai mari. Separat, organizația indică faptul că România valorifică insuficient turismul de incoming (atragerea turiștilor străini), pe fondul bugetelor reduse pentru promovarea externă, considerate prea mici pentru a produce o schimbare de anvergură. Ce urmează Scrisoarea poziționează turismul și HoReCa ca „indicator” al efectelor cumulate ale consolidării fiscale și ale modificărilor de politici publice, iar solicitarea centrală este introducerea unor instrumente care să prevină pierderi ireversibile de companii și locuri de muncă. Materialul nu precizează un calendar de răspuns din partea Guvernului sau măsuri deja asumate. [...]
Hercule accelerează expansiunea prin franciză, cu un buget de circa 4 milioane de lei pentru 5 restaurante noi în 2026 , mizând pe un model în care majoritatea unităților ar urma să fie deschise împreună cu antreprenori locali, potrivit Economedia . Conceptul românesc de tavernă grecească, dezvoltat de grupul Strong MND , vizează o creștere rapidă a rețelei și și-a setat ca obiectiv atingerea a 100 de restaurante Hercule în următorii cinci ani, printr-un mix de locații proprii și unități operate în sistem de franciză. Ce înseamnă planul de extindere, în cifre În prezent, rețeaua Hercule are 3 restaurante în România (Bacău, Huși și Vaslui). Dintre acestea, unul este administrat direct de companie, iar două funcționează în regim de franciză. Pentru francizați, compania indică următoarele repere financiare: taxă de franciză: 8.900 euro (aprox. 44.000 lei); investiție totală estimată pentru deschiderea unei locații: 150.000–200.000 euro (aprox. 750.000–1.000.000 lei). De ce contează: franciza devine motorul de creștere Strategia Hercule se bazează „într-o măsură importantă” pe franciză, iar ținta declarată este ca aproximativ 80 din cele 100 de restaurante să fie dezvoltate împreună cu oameni de afaceri locali, în acest sistem. Managementul companiei leagă planul de evoluția pieței, invocând faptul că anual în România sunt deschise peste 200 de restaurante/locații HoReCa în franciză. În același timp, grupul mizează pe transferul de know-how din experiența echipei care a construit brandul Spartan, tot din Strong MND. Context: Strong MND și rețeaua Spartan Strong MND este grupul care dezvoltă și Spartan, rețea cu 58 de restaurante la nivel național (25 unități proprii și 33 în franciză), prezentă în peste 25 de orașe și cu peste 1.000 de angajați. Pe lângă Spartan și Hercule, grupul mai dezvoltă concepte precum Tyranozaur și Wokfull. [...]
Pensiunile din Delta Dunării intră în sezon cu cerere similară anului trecut, dar anulări pe fond meteo potrivit Agerpres , care descrie un început de vară „promițător” pentru o parte dintre operatorii locali, în ciuda vremii nefavorabile și a contextului regional marcat de războiul din Ucraina. În Jurilovca, proprietarul unei pensiuni, Vasilică Bold, spune că nivelul de turiști este comparabil cu aceeași perioadă din 2025, cu o concentrare în weekend. El indică vremea drept principalul factor care influențează decizia de călătorie, inclusiv prin anulări și reprogramări în funcție de ploi, dar afirmă că rezervările pentru vară sunt „la fel ca în anii trecuți”. Pe lângă componenta de cazare și masă, operatorii locali încearcă să susțină cererea prin experiențe și evenimente. În Somova, festivalul Dichis’n’Blues (concerte și dezbateri) a adus un plus de ocupare: o proprietară de pensiune, Sanda Cojocaru, afirmă că, pe durata celor trei zile, „toate pensiunile din comună au fost pline”, chiar dacă în timpul evenimentului a fost primit și un mesaj RO-ALERT privind posibilitatea căderii unor drone. Ce apasă pe operațiunile din turismul local Din perspectiva antreprenorilor, riscurile imediate rămân mai degrabă operaționale decât de cerere „pură”: dependența de prognoza meteo , care duce la anulări pe termen scurt și la mutarea sejururilor; sezonalitatea puternică , cu vârf în weekend și așteptări de creștere odată cu vacanța copiilor; birocrația , pe care unii operatori o indică drept zonă unde ar fi nevoie de simplificare. În paralel, reportajul notează și contextul local: Jurilovca a suspendat anul trecut Festivalul borșului de pește, pe fondul restricțiilor bugetare, dar a fost inclusă între stațiunile turistice de interes local prin Hotărâre de Guvern. Calendar de evenimente care poate susține cererea în extrasezonul meteo Pentru vara aceasta sunt menționate mai multe inițiative care încearcă să atragă turiști „indiferent de vreme”, inclusiv activități în zone mai puțin cunoscute (bicicletă, caiac, trasee la pas) și evenimente comunitare. Între reperele punctuale: 18 iunie : o întâlnire deschisă organizată de Asociația „Cu drag din Sulina”, în cadrul proiectului „Sulina, oraș în rezervație”; sâmbătă (data exactă nu este precizată în textul sursă): Bibaniada , concurs feminin de pescuit la biban în echipă, la Mila 23, cu componentă de festival gastronomic și program artistic. Pentru sectorul de ospitalitate din Deltă, mesajul principal al începutului de sezon este că cererea există și se menține la un nivel apropiat de anul trecut , însă veniturile rămân expuse volatilității meteo , iar evenimentele locale devin un instrument tot mai important pentru a stabiliza gradul de ocupare. [...]
