Știri
Știri din categoria HoReCa
Impozitarea bacșișului a adus bugetului circa 584 milioane lei în 2025, dar tabloul de ansamblu arată că HoReCa rămâne sub presiune, cu marje în scădere, potrivit datelor prezentate de Adevărul, pe baza informațiilor din conferința „Barometrul Ospitalității”.
În total, industria ospitalității a generat în 2025 taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei. Din această sumă, impozitul pe bacșiș reprezintă aproximativ 584 de milioane de lei, restul fiind format în principal din taxe aferente salariilor, TVA și impozit pe profit.
Raportat la cifra de afaceri a sectorului, de 58,44 miliarde de lei, rezultă că la fiecare 100 de lei încasați de companiile din HoReCa, aproximativ 21 de lei ajung la bugetul public.
Taxarea bacșișului a fost introdusă în 2023, cu scopul de a fiscaliza sumele lăsate de clienți angajaților din restaurante, baruri și alte unități de alimentație publică, prin evidențiere separată pe nota de plată.
În structura contribuției fiscale a HoReCa, cele mai mari componente rămân:
În 2025, cifra de afaceri a industriei a urcat la 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de 52,17 miliarde de lei în anul anterior. Avansul a depășit atât creșterea medie a companiilor din România (aprox. 8%), cât și rata medie a inflației (7,3%).
Cu toate acestea, profitul net al companiilor din HoReCa a scăzut de la 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025, iar profitabilitatea s-a redus de la circa 8% la 6% din venituri, cel mai scăzut nivel de după perioada pandemiei. Restaurantele și hotelurile au avut o marjă de profit de aproximativ 6%, iar barurile de circa 4%.
„Creșterea cifrei de afaceri nu înseamnă automat că industria este mai sănătoasă. Datele arată că operatorii HoReCa au încasări mai mari, dar rămân cu un profit mai mic, într-o perioadă în care costurile și presiunea asupra companiilor continuă să crească”, a declarat Radu Savopol, președintele organizației patronale a hotelurilor și restaurantelor.
Restaurantele și barurile au generat în 2025 încasări de aproximativ 32 de miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul anterior. Evoluția este apropiată de nivelul inflației, ceea ce sugerează că o parte importantă din creștere a venit din prețuri, nu din volum.
În același timp, datele din industrie indică o creștere de peste 11% a prețurilor din restaurante, cafenele și cantine într-un an, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național.
„Provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere. Eficiența operațională, gestionarea costurilor în creștere și capacitatea de transfer parțial către prețul final, limitată de puterea de cumpărare a consumatorilor, sunt factori care influențează lichiditatea și profitabilitatea companiilor”, a explicat analistul economic Iancu Guda.
Numărul angajaților din HoReCa a crescut în 2025 la aproape 195.000 de persoane, de la aproximativ 185.000 în anul anterior. Restaurantele și barurile concentrează circa 123.000 de angajați, adică aproape două treimi din total.
Contribuția fiscală a sectorului este însă concentrată: primele cinci județe generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al industriei, iar primele zece județe ajung la aproximativ 70%, potrivit datelor citate.
În 2025, românii au cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de euro (aprox. 47,5 miliarde de lei) pentru călătorii în străinătate, cu 617 milioane de euro (aprox. 3,1 miliarde de lei) mai mult decât în anul precedent. În același timp, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde de lei), în scădere față de 5,2 miliarde de euro (aprox. 26 miliarde de lei).
Diferența indică faptul că România exportă mai mulți bani prin turism decât reușește să atragă prin vizitatori străini, în pofida rolului economic și fiscal al HoReCa.
Recomandate
Industria HoReCa a virat în 2025 circa 12,2 miliarde de lei la buget, dar funcționează cu marje tot mai subțiri , un semnal de presiune pe lichiditate și pe capacitatea firmelor de a susține investiții și extindere, potrivit Economedia , care citează analiza prezentată în cadrul Barometrului Ospitalității. În 2025, cifra de afaceri totală a sectorului a fost de 58,44 miliarde de lei. Raportat la acest nivel, analiza estimează că pentru fiecare 100 de lei încasați în HoReCa, aproximativ 21 de lei ajung la bugetul public, sub formă de taxe, impozite și contribuții. De unde vin banii la buget Cea mai mare parte a contribuției fiscale este generată de taxele aferente salariilor și de TVA, la care se adaugă impozitul pe profit și impozitarea bacșișului. Estimările din analiză indică următoarea structură: taxe aferente salariilor: 5,68 miliarde de lei; TVA: aproximativ 4,94 miliarde de lei; impozit pe profit: aproape 993 de milioane de lei; impozitarea bacșișului: aproximativ 584 de milioane de lei. Deși sectorul beneficiază de o cotă redusă de TVA, de 11%, contribuția fiscală raportată la cifra de afaceri este comparabilă cu media la nivelul întregii economii, potrivit analizei. Creștere în economie, dar profitabilitate la minim istoric Pe fondul creșterii volumelor, a numărului de angajați și a valorii adăugate generate inclusiv prin achizițiile de la furnizori și salariile plătite, contribuția HoReCa la PIB a urcat la 6,2% în 2025, de la 5,9% în 2024, conform declarațiilor analistului economic Iancu Guda . „Creșterea cifrei de afaceri pentru întreg sectorul HoReCa ușor peste media națională și dinamica inflației, cuplată cu diminuarea la minimul istoric a profitabilității, ne arată că provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere.” În evaluarea sa, presiunile vin din eficiența operațională, gestiunea costurilor în creștere, structura de finanțare și capacitatea limitată de a transfera costurile în prețul final, în contextul puterii de cumpărare a consumatorilor. Impact fiscal concentrat în câteva județe Analiza mai arată că aportul fiscal al industriei este puternic concentrat geografic: primele cinci județe generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al HoReCa, iar primele zece concentrează circa 70% din total. [...]
Restaurantele din Dubai își reduc meniurile și își schimbă oferta ca să țină sub control costurile și lipsa unor ingrediente importate , după perturbarea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Conflictul a afectat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a scumpit transportul aerian, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil. În Emiratele Arabe Unite , unde peste 80% din alimente sunt importate, șocul se vede rapid în HoReCa, relatează Reuters, potrivit News.ro. Presiune operațională: ingrediente mai greu de găsit, volume mai mici Bucătarii și operatorii spun că au dificultăți în aprovizionarea cu produse precum avocado, tomatillo, scoici din Norvegia sau fructe de mare japoneze. În practică, asta se traduce prin ajustări de producție și de meniu: reducerea numărului de preparate disponibile; cumpărarea unor cantități mai mici; înlocuirea ingredientelor importate cu alternative locale. Costuri mai mari și cerere mai slabă Pe partea de costuri logistice, transportul aerian a crescut cu până la 70% pe anumite rute. În același timp, operatorii din HoReCa au raportat o scădere medie a cererii de aproximativ 27% față de anul trecut, în timp ce costurile furnizorilor au urcat cu circa 13%. Răspunsul restaurantelor: meniuri fixe, kituri pentru acasă, ajustări de personal Pe lângă problemele de aprovizionare, restaurantele sunt lovite și de scăderea numărului de turiști, un motor important pentru economia Dubaiului. În acest context, unele locații încearcă să-și apere vânzările și marjele prin: meniuri fixe la preț redus; kituri de gătit acasă; orientare către ingrediente locale; reducerea personalului sau limitarea temporară a activității (în unele cazuri). Autoritățile locale au lansat măsuri de sprijin economic și campanii pentru stimularea consumului, însă industria restaurantelor, estimată la 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei), intră într-o perioadă dificilă, după ce anterior era așteptată o creștere puternică în 2026. În același timp, unii operatori văd semne de revenire, pe fondul armistițiului și al reluării treptate a activității turistice, ceea ce ar putea readuce gradual stabilitatea în sector. [...]
Deși veniturile HoReCa au urcat cu 12% în 2025, profitul net al industriei a scăzut cu circa 15%, semn că marjele au fost erodate de costuri și taxe. Potrivit Ziarul Financiar , sectorul a închis anul trecut cu venituri totale de 58,4 mld. lei, în creștere față de anul anterior și aproape duble comparativ cu 2021 sau 2019 (an considerat etalon pentru industrie). Scăderea profitabilității, în pofida creșterii încasărilor, indică o presiune puternică pe costuri într-un sector în care transferul integral al scumpirilor în prețuri pare să fi fost limitat de cerere și de trafic. Unde s-au făcut banii în 2025 Din totalul veniturilor, cea mai mare contribuție a venit din zona restaurantelor, urmată de hoteluri, potrivit datelor prezentate la conferința HORA – Barometrul Ospitalității (HORA este Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România): Restaurante: 27,5 mld. lei (plus 8%) Hoteluri: 9,2 mld. lei (3,4%) Tour-operatori: 4,5 mld. lei (în ușoară scădere) Cafenele și baruri (împreună, conform CAEN): 4,5 mld. euro (în ușoară creștere) În același timp, profitul net al industriei a coborât la 3,5 mld. lei , după un recul de aproximativ 15%. De ce au scăzut marjele: TVA, energie, materii prime și salarii Radu Dumitrescu, proprietarul SHC (grup care include restaurante precum Stadio sau NOR), spune că rezultatele companiei au fost „ilustrative” pentru piață: vânzările au crescut cu 14%, dar profitul net a scăzut cu 7%, după intrarea în vigoare a măsurilor de la 1 august. „După ce au intrat în vigoare măsurile de la 1 august, am resimţit impactul. Şi nu e doar despre creşterea TVA, ci şi despre creşterea costurilor la energie care, mai departe, s-a văzut în preţurile materiilor prime. Salariile s-au mărit şi ele. Pe lanţ, şi noi am aplicat scumpiri, dar nu în acelaşi ritm, de aceea profitul a scăzut.” El adaugă că, în urmă cu un an, primul semnal resimțit a fost scăderea traficului , în contextul în care restaurantele nu sunt o necesitate, ci un „nice to have”. Ce urmează în 2026: început slab, prime semnale pozitive Pentru anul în curs, operatorii citați spun că debutul a fost slab, însă apar primele semnale de îmbunătățire. Radu Savopol, președintele HORA și cofondator al lanțului 5 to go (prezent în 180 de localități), indică o traversare treptată a perioadei dificile și o prudență mai mare a jucătorilor mari, pe fondul lecțiilor din criza 2008–2009 . „Depăşim uşor prăpastia. HoReCa iese uşor şifonată după această perioadă, dar merge mai departe.” [...]
Investițiile în HoReCa rămân atractive, dar cer bugete realiste și rezerve de cash potrivit Economedia , care îl citează pe Radu Tănase , director executiv al organizației patronale HORA . Mesajul central: oportunități există, însă riscul de eșec crește dacă antreprenorii intră în piață fără să înțeleagă operaționalul și structura de costuri. Tănase spune că ar recomanda în continuare investițiile în industria ospitalității, dar avertizează că deschiderea unui restaurant nu ar trebui făcută „fără o analiză riguroasă”. În viziunea sa, diferența dintre un proiect sustenabil și unul vulnerabil ține mai puțin de entuziasm și mai mult de pregătire și disciplină financiară. Ce ar trebui să verifice investitorii înainte să deschidă Recomandările punctuale vizează, în primul rând, partea de execuție și finanțare a începutului de activitate: documentare și educare înainte de lansare, cu accent pe „operațional” (cum funcționează efectiv businessul zi de zi) și pe costuri; un buget construit realist, nu optimist; rezerve financiare pentru primele luni de funcționare, astfel încât compania să poată acoperi cheltuielile curente, inclusiv salariile. „Informează-te, educă-te, înțelege foarte bine operaționalul și costurile înainte de a face pasul.” „Trebuie să ai bani puși deoparte pentru început și să fii sigur că îți poți plăti oamenii.” De ce contează: piața cere concepte noi, dar penalizează improvizația Pe fondul „provocărilor din piață”, Tănase susține că România are în continuare nevoie de concepte noi și de antreprenori bine pregătiți, capabili să răspundă schimbărilor de preferințe ale consumatorilor. Implicația pentru investitori este că potențialul de creștere există, însă intrarea în HoReCa devine tot mai dependentă de planificare financiară și de capacitatea de a gestiona costurile și personalul încă din primele luni. [...]
Schimbarea comportamentului de consum al Gen Z reduce cheltuiala per vizită și obligă restaurantele să-și refacă oferta , într-o piață în care câștigă teren tot mai multe localuri de cartier, potrivit unei analize Economedia , bazată pe declarațiile lui Radu Tănase , director executiv al organizației patronale HORA . Tănase spune că unul dintre cele mai vizibile trenduri este apariția restaurantelor și teraselor în cartiere, care mută o parte din consum mai aproape de casă și creează oportunități pentru antreprenori. În această logică, zonele centrale rămân relevante pentru anumite segmente (inclusiv restaurantele de lux), dar nu mai sunt singurul pol de atracție. Gen Z împarte același buget în mai multe localuri În paralel, generația Z ar schimba „radical” modul de consum: în locul unei ieșiri lungi într-un singur loc, tinerii își împart bugetul între mai multe opriri – o băutură într-un local, o cafea în altul, iar masa în altă parte. Consecința directă pentru operatori este o cheltuială mai mică per unitate, chiar dacă numărul de „vizite” poate crește. „Dacă îmi împart bugetul între 3-4 unități, aloc mai puțin per unitate.” Impact operațional: meniuri mai simple și oferte pentru vizite scurte Acest tip de consum îi împinge pe operatori să-și ajusteze modelul de funcționare: meniuri mai scurte, produse mai ușor de ales și oferte potrivite pentru clienți care stau mai puțin și cheltuiesc mai puțin la o oprire. „Nu mai vin cu meniu de 40 de pagini. Știm că stai puțin, vin cu ceva care se mulează pe bugetul tău.” Un alt semnal din piață: scade consumul de alcool la tineri Industria observă și o reducere a consumului de alcool în rândul tinerilor, cu o cerere mai mare pentru băuturi fără alcool, ceea ce adaugă presiune pentru adaptarea portofoliului. „Se caută băuturi fără alcool, lucruri de acest gen. Și aici e nevoie de adaptare a pieței.” [...]
Nota medie de plată în restaurantele din România a scăzut la 53,3 lei , față de 61,1 lei anul trecut, semn că românii devin mai atenți la cheltuieli și ies mai rar în oraș. Datele apar într-un studiu realizat de Hospitality Culture Institute și Exact Research, citat de Economedia . Analiza, realizată în marile orașe din România, arată că piața restaurantelor a fost estimată la aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2025 , însă comportamentul consumatorilor s-a schimbat semnificativ. Tot mai mulți români reduc frecvența ieșirilor în oraș și sunt mai selectivi în alegerea localurilor. Românii merg mai rar la restaurant Studiul indică o scădere clară a consumului: 50% dintre români merg mai rar sau mult mai rar la restaurant față de anul trecut; 38% au redus comenzile de livrare , deși acest segment rămâne mai stabil; 77% dintre clienți merg la restaurant în principal pentru socializare cu prietenii sau familia. În același timp, presiunea asupra bugetelor este vizibilă în modul în care clienții își ajustează comenzile. Cum încearcă românii să reducă nota de plată Mulți consumatori aleg variante mai ieftine sau renunță la anumite produse din meniu: 40% renunță la desert ; 37% nu mai comandă băuturi ; 34% caută restaurante mai accesibile ; 28% au redus bugetul alocat ieșirilor la restaurant . Potrivit lui Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute, consumatorii sunt tot mai atenți la raportul dintre preț și experiență și penalizează rapid restaurantele care nu oferă valoare pentru banii plătiți. Tehnologia câștigă teren în restaurante Studiul arată și o deschidere tot mai mare a românilor către digitalizare: 79% acceptă plata exclusiv cu cardul sau telefonul ; 74% folosesc aplicații de livrare ; 67% sunt confortabili cu meniurile digitale sau codurile QR . Totuși, mulți clienți consideră că tehnologia nu ar trebui să înlocuiască interacțiunea umană și serviciile oferite de personalul restaurantelor. Piața HoReCa se transformă Serviciile de livrare generează deja aproximativ 21% din piață , cu o valoare estimată la 8,6 miliarde lei , în timp ce restaurantele tradiționale reprezintă aproximativ 27% din piață , adică aproape 11 miliarde lei . Potrivit autorilor studiului, piața HoReCa din România nu dispare, dar trece printr-o schimbare rapidă: clienții devin mai selectivi și aleg restaurantele care oferă o experiență coerentă și justifică prețul plătit. [...]
