Știri
Știri din categoria HoReCa
Impozitarea bacșișului a adus bugetului circa 584 milioane lei în 2025, dar tabloul de ansamblu arată că HoReCa rămâne sub presiune, cu marje în scădere, potrivit datelor prezentate de Adevărul, pe baza informațiilor din conferința „Barometrul Ospitalității”.
În total, industria ospitalității a generat în 2025 taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei. Din această sumă, impozitul pe bacșiș reprezintă aproximativ 584 de milioane de lei, restul fiind format în principal din taxe aferente salariilor, TVA și impozit pe profit.
Raportat la cifra de afaceri a sectorului, de 58,44 miliarde de lei, rezultă că la fiecare 100 de lei încasați de companiile din HoReCa, aproximativ 21 de lei ajung la bugetul public.
Taxarea bacșișului a fost introdusă în 2023, cu scopul de a fiscaliza sumele lăsate de clienți angajaților din restaurante, baruri și alte unități de alimentație publică, prin evidențiere separată pe nota de plată.
În structura contribuției fiscale a HoReCa, cele mai mari componente rămân:
În 2025, cifra de afaceri a industriei a urcat la 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de 52,17 miliarde de lei în anul anterior. Avansul a depășit atât creșterea medie a companiilor din România (aprox. 8%), cât și rata medie a inflației (7,3%).
Cu toate acestea, profitul net al companiilor din HoReCa a scăzut de la 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025, iar profitabilitatea s-a redus de la circa 8% la 6% din venituri, cel mai scăzut nivel de după perioada pandemiei. Restaurantele și hotelurile au avut o marjă de profit de aproximativ 6%, iar barurile de circa 4%.
„Creșterea cifrei de afaceri nu înseamnă automat că industria este mai sănătoasă. Datele arată că operatorii HoReCa au încasări mai mari, dar rămân cu un profit mai mic, într-o perioadă în care costurile și presiunea asupra companiilor continuă să crească”, a declarat Radu Savopol, președintele organizației patronale a hotelurilor și restaurantelor.
Restaurantele și barurile au generat în 2025 încasări de aproximativ 32 de miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul anterior. Evoluția este apropiată de nivelul inflației, ceea ce sugerează că o parte importantă din creștere a venit din prețuri, nu din volum.
În același timp, datele din industrie indică o creștere de peste 11% a prețurilor din restaurante, cafenele și cantine într-un an, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național.
„Provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere. Eficiența operațională, gestionarea costurilor în creștere și capacitatea de transfer parțial către prețul final, limitată de puterea de cumpărare a consumatorilor, sunt factori care influențează lichiditatea și profitabilitatea companiilor”, a explicat analistul economic Iancu Guda.
Numărul angajaților din HoReCa a crescut în 2025 la aproape 195.000 de persoane, de la aproximativ 185.000 în anul anterior. Restaurantele și barurile concentrează circa 123.000 de angajați, adică aproape două treimi din total.
Contribuția fiscală a sectorului este însă concentrată: primele cinci județe generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al industriei, iar primele zece județe ajung la aproximativ 70%, potrivit datelor citate.
În 2025, românii au cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de euro (aprox. 47,5 miliarde de lei) pentru călătorii în străinătate, cu 617 milioane de euro (aprox. 3,1 miliarde de lei) mai mult decât în anul precedent. În același timp, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde de lei), în scădere față de 5,2 miliarde de euro (aprox. 26 miliarde de lei).
Diferența indică faptul că România exportă mai mulți bani prin turism decât reușește să atragă prin vizitatori străini, în pofida rolului economic și fiscal al HoReCa.
Recomandate
Industria HoReCa a virat în 2025 circa 12,2 miliarde de lei la buget, dar funcționează cu marje tot mai subțiri , un semnal de presiune pe lichiditate și pe capacitatea firmelor de a susține investiții și extindere, potrivit Economedia , care citează analiza prezentată în cadrul Barometrului Ospitalității. În 2025, cifra de afaceri totală a sectorului a fost de 58,44 miliarde de lei. Raportat la acest nivel, analiza estimează că pentru fiecare 100 de lei încasați în HoReCa, aproximativ 21 de lei ajung la bugetul public, sub formă de taxe, impozite și contribuții. De unde vin banii la buget Cea mai mare parte a contribuției fiscale este generată de taxele aferente salariilor și de TVA, la care se adaugă impozitul pe profit și impozitarea bacșișului. Estimările din analiză indică următoarea structură: taxe aferente salariilor: 5,68 miliarde de lei; TVA: aproximativ 4,94 miliarde de lei; impozit pe profit: aproape 993 de milioane de lei; impozitarea bacșișului: aproximativ 584 de milioane de lei. Deși sectorul beneficiază de o cotă redusă de TVA, de 11%, contribuția fiscală raportată la cifra de afaceri este comparabilă cu media la nivelul întregii economii, potrivit analizei. Creștere în economie, dar profitabilitate la minim istoric Pe fondul creșterii volumelor, a numărului de angajați și a valorii adăugate generate inclusiv prin achizițiile de la furnizori și salariile plătite, contribuția HoReCa la PIB a urcat la 6,2% în 2025, de la 5,9% în 2024, conform declarațiilor analistului economic Iancu Guda . „Creșterea cifrei de afaceri pentru întreg sectorul HoReCa ușor peste media națională și dinamica inflației, cuplată cu diminuarea la minimul istoric a profitabilității, ne arată că provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere.” În evaluarea sa, presiunile vin din eficiența operațională, gestiunea costurilor în creștere, structura de finanțare și capacitatea limitată de a transfera costurile în prețul final, în contextul puterii de cumpărare a consumatorilor. Impact fiscal concentrat în câteva județe Analiza mai arată că aportul fiscal al industriei este puternic concentrat geografic: primele cinci județe generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al HoReCa, iar primele zece concentrează circa 70% din total. [...]
McDonald’s își bugetează 8,5 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei) pentru modernizarea restaurantelor la nivel global în următorul deceniu , într-un program care combină investiții în infrastructură cu automatizare și inteligență artificială pentru a îmbunătăți acuratețea comenzilor și fluxul operațional, potrivit Economedia . Planul vizează atât zona „din față” (experiența clientului), cât și bucătăriile, într-un moment în care compania spune că încearcă să răspundă schimbărilor de comportament ale consumatorilor, inclusiv cererii pentru porții mai mici și mai multă proteină. Ce include modernizarea: livrări, cafea, locuri de joacă, bucătării În lista de schimbări operaționale anunțate intră: lockere pentru a facilita livrările; zone de pregătire a cafelei mai vizibile, pentru a îmbunătăți „calitatea percepțiilor”; zone de joacă mai mari; îmbunătățiri ale amenajărilor din bucătării. Compania mizează și pe tehnologie pentru reducerea erorilor de comandă. Sistemele care contribuie la acuratețea comenzilor, deja folosite în 10.000 de restaurante la nivel global, ar urma să ajungă în 20.000 de unități până în 2028. Automatizare cu AI și gestionarea stocurilor McDonald’s intenționează să accelereze implementarea ArchIQ , un sistem dezvoltat împreună cu Google, care folosește inteligență artificială pentru a crește acuratețea comenzilor și pentru a automatiza sarcini precum gestionarea stocurilor. Meniul: produse noi și opțiuni percepute ca mai „sănătoase” Pe lângă investițiile în restaurante, lanțul va introduce sandvișuri cu pui la grătar și wraps și spune că va experimenta produse noi, inclusiv preparate din ouă, pentru a răspunde clienților care caută opțiuni mai sănătoase. Sky Anderson, președintele McDonald’s SUA, a indicat că aproximativ 30 de milioane de americani folosesc medicamente pentru slăbit din categoria GLP-1 și caută porții mai mici la mesele la pachet, dar cu mai multe proteine; în același timp, cercetările companiei ar arăta că 60 de milioane de americani caută mai multe proteine în dietă. „Aceasta este o oportunitate. Trebuie să le dăm clienţilor mai multe motive să facă din McDonald’s prima alegere”, a declarat Anderson. [...]
Restaurantele din Dubai își reduc meniurile și își schimbă oferta ca să țină sub control costurile și lipsa unor ingrediente importate , după perturbarea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Conflictul a afectat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a scumpit transportul aerian, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil. În Emiratele Arabe Unite , unde peste 80% din alimente sunt importate, șocul se vede rapid în HoReCa, relatează Reuters, potrivit News.ro. Presiune operațională: ingrediente mai greu de găsit, volume mai mici Bucătarii și operatorii spun că au dificultăți în aprovizionarea cu produse precum avocado, tomatillo, scoici din Norvegia sau fructe de mare japoneze. În practică, asta se traduce prin ajustări de producție și de meniu: reducerea numărului de preparate disponibile; cumpărarea unor cantități mai mici; înlocuirea ingredientelor importate cu alternative locale. Costuri mai mari și cerere mai slabă Pe partea de costuri logistice, transportul aerian a crescut cu până la 70% pe anumite rute. În același timp, operatorii din HoReCa au raportat o scădere medie a cererii de aproximativ 27% față de anul trecut, în timp ce costurile furnizorilor au urcat cu circa 13%. Răspunsul restaurantelor: meniuri fixe, kituri pentru acasă, ajustări de personal Pe lângă problemele de aprovizionare, restaurantele sunt lovite și de scăderea numărului de turiști, un motor important pentru economia Dubaiului. În acest context, unele locații încearcă să-și apere vânzările și marjele prin: meniuri fixe la preț redus; kituri de gătit acasă; orientare către ingrediente locale; reducerea personalului sau limitarea temporară a activității (în unele cazuri). Autoritățile locale au lansat măsuri de sprijin economic și campanii pentru stimularea consumului, însă industria restaurantelor, estimată la 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei), intră într-o perioadă dificilă, după ce anterior era așteptată o creștere puternică în 2026. În același timp, unii operatori văd semne de revenire, pe fondul armistițiului și al reluării treptate a activității turistice, ceea ce ar putea readuce gradual stabilitatea în sector. [...]
Simon’s Burger intră în România prin franciză, cu un plan de 25 de restaurante , o mișcare care poate ridica presiunea concurențială pe segmentul de fast-food cu burgeri în marile orașe, potrivit Economica . Primul restaurant se deschide pe 12 septembrie, la Cluj-Napoca . Extinderea locală este coordonată de Grüman Róbert și Oltean Csongor, cofondatori StartUp HUB, iar intrarea pe piață se face în sistem de franciză (model în care un operator local folosește brandul și know-how-ul lanțului, în baza unui contract). Primul restaurant: „flagship” de 200 mp, la Cluj-Napoca Unitatea inaugurată la Cluj-Napoca este prezentată ca „flagship” și are o suprafață de 200 mp. Compania a anunțat și o promoție de lansare: primii 1.000 de clienți vor primi gratuit un cheeseburger. Contextul grupului: creștere accelerată și peste 30 de restaurante Simon’s Burger este un lanț de fast-food cu „burgeri smashed” (burgeri presați pe plită, pentru o crustă mai pronunțată), fondat în Ungaria de Tóth Simon, după ce a descoperit acest stil în SUA. Datele citate indică o creștere rapidă: investiția în primul restaurant: 25.000 de euro (aprox. 125.000 lei), în 2022; de la afaceri de 400.000 de euro la circa 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) în 2025; peste 30 de restaurante operate în trei țări. În Ungaria, grupul a ajuns al treilea lanț de burgeri, după McDonald’s și Burger King, și a deschis la New York „primul QSR maghiar” din SUA (QSR = restaurant cu servire rapidă). Ce urmează: țintă de 25 de restaurante pe piața locală Pentru România, planurile de extindere prevăd un lanț de 25 de restaurante „în următorii ani”, conform informațiilor transmise de companie. În paralel, oficialii Simon’s Burger se așteaptă la un trafic ridicat la deschiderea din Cluj-Napoca, după un precedent din Ungaria unde la o inaugurare au venit peste 1.000 de clienți și s-a stat la coadă trei ore. Pentru lansarea din Cluj, compania a comunicat și o extragere: dintre primele 20 de persoane, un câștigător va primi un voucher valabil un an, pentru câte un meniu zilnic. [...]
Restaurantul Zmoke , deschis de chef Orlando Zaharia în octombrie 2024, a trecut pe profit în 2025 și a raportat afaceri de peste 8 milioane de lei , potrivit Economica . Pentru piața HoReCa, cazul este relevant fiindcă arată că un concept nou, lansat într-o zonă competitivă din București, poate ajunge rapid la rulaje mari și profit operațional. Zmoke funcționează în zona Pieței Amzei, unde sunt mai multe restaurante cunoscute, iar deschiderea a avut loc în octombrie 2024. Chef Orlando Zaharia este cunoscut publicului larg din emisiunea „Chefi la cuțite” și a lucrat anterior în restaurante de lux din Capitală și din străinătate, conform revistei Viva. Cine operează restaurantul și cum arată acționariatul Restaurantul este operat de firma Umano Trading din Râmnicu Vâlcea. Orlando Zaharia este unul dintre cei trei acționari, cu participații egale de 33% fiecare. Ceilalți doi acționari sunt Robert Mihai Guță și Gabriel Savian Băjan, acesta din urmă fiind menționat ca unul dintre acționarii lanțului de farmacii Băjan din județul Vâlcea, potrivit datelor Termene.ro . Rezultatele financiare raportate pentru 2025 În primul an complet de funcționare (2025), compania a raportat: cifră de afaceri: peste 8 milioane de lei (peste 1,7 milioane de euro); profit: peste 111.000 de euro (aprox. 555.000 lei). Datele indică o intrare rapidă pe profit, în condițiile în care localul a fost deschis cu doar un an înainte, într-o zonă cu concurență ridicată. [...]
Deși veniturile HoReCa au urcat cu 12% în 2025, profitul net al industriei a scăzut cu circa 15%, semn că marjele au fost erodate de costuri și taxe. Potrivit Ziarul Financiar , sectorul a închis anul trecut cu venituri totale de 58,4 mld. lei, în creștere față de anul anterior și aproape duble comparativ cu 2021 sau 2019 (an considerat etalon pentru industrie). Scăderea profitabilității, în pofida creșterii încasărilor, indică o presiune puternică pe costuri într-un sector în care transferul integral al scumpirilor în prețuri pare să fi fost limitat de cerere și de trafic. Unde s-au făcut banii în 2025 Din totalul veniturilor, cea mai mare contribuție a venit din zona restaurantelor, urmată de hoteluri, potrivit datelor prezentate la conferința HORA – Barometrul Ospitalității (HORA este Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România): Restaurante: 27,5 mld. lei (plus 8%) Hoteluri: 9,2 mld. lei (3,4%) Tour-operatori: 4,5 mld. lei (în ușoară scădere) Cafenele și baruri (împreună, conform CAEN): 4,5 mld. euro (în ușoară creștere) În același timp, profitul net al industriei a coborât la 3,5 mld. lei , după un recul de aproximativ 15%. De ce au scăzut marjele: TVA, energie, materii prime și salarii Radu Dumitrescu, proprietarul SHC (grup care include restaurante precum Stadio sau NOR), spune că rezultatele companiei au fost „ilustrative” pentru piață: vânzările au crescut cu 14%, dar profitul net a scăzut cu 7%, după intrarea în vigoare a măsurilor de la 1 august. „După ce au intrat în vigoare măsurile de la 1 august, am resimţit impactul. Şi nu e doar despre creşterea TVA, ci şi despre creşterea costurilor la energie care, mai departe, s-a văzut în preţurile materiilor prime. Salariile s-au mărit şi ele. Pe lanţ, şi noi am aplicat scumpiri, dar nu în acelaşi ritm, de aceea profitul a scăzut.” El adaugă că, în urmă cu un an, primul semnal resimțit a fost scăderea traficului , în contextul în care restaurantele nu sunt o necesitate, ci un „nice to have”. Ce urmează în 2026: început slab, prime semnale pozitive Pentru anul în curs, operatorii citați spun că debutul a fost slab, însă apar primele semnale de îmbunătățire. Radu Savopol, președintele HORA și cofondator al lanțului 5 to go (prezent în 180 de localități), indică o traversare treptată a perioadei dificile și o prudență mai mare a jucătorilor mari, pe fondul lecțiilor din criza 2008–2009 . „Depăşim uşor prăpastia. HoReCa iese uşor şifonată după această perioadă, dar merge mai departe.” [...]
