Știri
Știri din categoria HoReCa
Nota medie de plată în restaurantele din România a scăzut la 53,3 lei, față de 61,1 lei anul trecut, semn că românii devin mai atenți la cheltuieli și ies mai rar în oraș. Datele apar într-un studiu realizat de Hospitality Culture Institute și Exact Research, citat de Economedia.
Analiza, realizată în marile orașe din România, arată că piața restaurantelor a fost estimată la aproximativ 7,8 miliarde de euro în 2025, însă comportamentul consumatorilor s-a schimbat semnificativ. Tot mai mulți români reduc frecvența ieșirilor în oraș și sunt mai selectivi în alegerea localurilor.
Studiul indică o scădere clară a consumului:
În același timp, presiunea asupra bugetelor este vizibilă în modul în care clienții își ajustează comenzile.
Mulți consumatori aleg variante mai ieftine sau renunță la anumite produse din meniu:
Potrivit lui Florin Maxim, fondatorul Hospitality Culture Institute, consumatorii sunt tot mai atenți la raportul dintre preț și experiență și penalizează rapid restaurantele care nu oferă valoare pentru banii plătiți.
Studiul arată și o deschidere tot mai mare a românilor către digitalizare:
Totuși, mulți clienți consideră că tehnologia nu ar trebui să înlocuiască interacțiunea umană și serviciile oferite de personalul restaurantelor.
Serviciile de livrare generează deja aproximativ 21% din piață, cu o valoare estimată la 8,6 miliarde lei, în timp ce restaurantele tradiționale reprezintă aproximativ 27% din piață, adică aproape 11 miliarde lei.
Potrivit autorilor studiului, piața HoReCa din România nu dispare, dar trece printr-o schimbare rapidă: clienții devin mai selectivi și aleg restaurantele care oferă o experiență coerentă și justifică prețul plătit.
Recomandate
Restaurantele din Dubai își reduc meniurile și își schimbă oferta ca să țină sub control costurile și lipsa unor ingrediente importate , după perturbarea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului cu Iranul, potrivit Digi24 . Conflictul a afectat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a scumpit transportul aerian, pe fondul creșterii prețurilor la combustibil. În Emiratele Arabe Unite , unde peste 80% din alimente sunt importate, șocul se vede rapid în HoReCa, relatează Reuters, potrivit News.ro. Presiune operațională: ingrediente mai greu de găsit, volume mai mici Bucătarii și operatorii spun că au dificultăți în aprovizionarea cu produse precum avocado, tomatillo, scoici din Norvegia sau fructe de mare japoneze. În practică, asta se traduce prin ajustări de producție și de meniu: reducerea numărului de preparate disponibile; cumpărarea unor cantități mai mici; înlocuirea ingredientelor importate cu alternative locale. Costuri mai mari și cerere mai slabă Pe partea de costuri logistice, transportul aerian a crescut cu până la 70% pe anumite rute. În același timp, operatorii din HoReCa au raportat o scădere medie a cererii de aproximativ 27% față de anul trecut, în timp ce costurile furnizorilor au urcat cu circa 13%. Răspunsul restaurantelor: meniuri fixe, kituri pentru acasă, ajustări de personal Pe lângă problemele de aprovizionare, restaurantele sunt lovite și de scăderea numărului de turiști, un motor important pentru economia Dubaiului. În acest context, unele locații încearcă să-și apere vânzările și marjele prin: meniuri fixe la preț redus; kituri de gătit acasă; orientare către ingrediente locale; reducerea personalului sau limitarea temporară a activității (în unele cazuri). Autoritățile locale au lansat măsuri de sprijin economic și campanii pentru stimularea consumului, însă industria restaurantelor, estimată la 9,5 miliarde de dolari (aprox. 43,7 miliarde lei), intră într-o perioadă dificilă, după ce anterior era așteptată o creștere puternică în 2026. În același timp, unii operatori văd semne de revenire, pe fondul armistițiului și al reluării treptate a activității turistice, ceea ce ar putea readuce gradual stabilitatea în sector. [...]
Sibiul găzduiește între 19 și 21 martie GastroPan 2026 , iar înscrierile la expoziție și la concursurile profesionale sunt încă deschise, potrivit unui comunicat publicat de AGERPRES . Evenimentul este dedicat profesioniștilor din panificație, patiserie, cofetărie, gelaterie și HoReCa și reunește expozanți, producători și specialiști din țară și din străinătate. Organizatorii anunță un interes ridicat pentru ediția din 2026, cu mii de vizitatori așteptați și o listă în continuă actualizare de companii din domeniul echipamentelor, ingredientelor și tehnologiilor pentru industrie.2 Concursurile, punctul central al evenimentului Competițiile profesionale reprezintă una dintre principalele atracții ale târgului. Pâinea Anului 2026 este organizată pe două secțiuni: artizanală – pentru brutării mici și mijlocii, cu accent pe tradiție și proces manual; industrială – pentru producători la scară mare, cu tehnologii moderne și producție eficientă. Înghețata Anului 2026 revine în prim-plan, fiind dedicată gelateriei artizanale. Sunt acceptate rețete pe bază de lapte sau apă, variante clasice, vegane ori cu fructe. Premiile oferite de sponsori depășesc 15.000 lei. La acestea se adaugă competiția de produse de patiserie , dar și Galeria Specialiștilor de Excepție din România , unde sunt expuse creații artistice din pastă de zahăr, marțipan, ciocolată sau isomalț. Înscrierile pentru expozanți, vizitatori și concurenți sunt în continuare deschise, iar lista oficială a expozanților confirmați a fost deja publicată de organizatori. GastroPan 2026 se anunță, astfel, un punct de întâlnire pentru tendințele internaționale din domeniu, dar și pentru consolidarea parteneriatelor în industria alimentară profesională. [...]
Restaurantele iau în calcul pauze între prânz și cină ca să reducă costurile , dar câștigul real trebuie pus în balanță cu vânzările pierdute și cu dificultățile de organizare, potrivit unei analize Agronet . Discuția pornește de la ideea unui program „fragmentat”, similar cu modelul din Spania, pe fondul presiunii tot mai mari a cheltuielilor, în special cu energia. Radu Tănase, director executiv al Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) , a declarat pentru G4Media că unele localuri ar putea suspenda activitatea în intervalele cu puțini clienți sau chiar în anumite zile ale săptămânii. Nu este vorba despre o decizie pentru întreg sectorul și nici despre o schimbare legislativă, ci despre opțiuni comerciale care ar urma să fie evaluate de fiecare restaurant. De ce „siesta” nu înseamnă automat economii Activitatea restaurantelor are, de regulă, două vârfuri – la prânz și seara – iar între ele încasările pot scădea. În schimb, o parte din consumul de energie rămâne: bucătării, ventilație, spații frigorifice, iluminat și alte echipamente funcționează chiar și când sala e aproape goală. În acest context, o pauză de două-trei ore ar putea reduce unele cheltuieli și ar oferi și un respiro operațional înaintea serviciului de seară. Totuși, analiza arată că închiderea nu poate fi „totală”: refrigerarea, păstrarea alimentelor și anumite pregătiri trebuie menținute, ceea ce limitează economiile posibile. Impactul diferă în funcție de tipul de restaurant și de modelul de business. Un local care are livrări la domiciliu sau preparate cu gătire lentă poate economisi mai puțin decât unul axat exclusiv pe servirea în sală. Presiunea energiei și opțiunea de a închide o zi pe săptămână Agronet amintește că prețul mediu al energiei electrice din România a crescut de la 45 la 136 de euro/MWh după pandemie (aprox. 225–680 lei/MWh), un indicator general care nu reflectă neapărat tariful fiecărui restaurant, dar explică interesul pentru reducerea orelor „neproductive”. Pe lângă pauza din timpul zilei, Tănase estimează că unele restaurante ar putea renunța la funcționarea în zile cu trafic redus, în special lunea și marțea, pentru a concentra personalul și stocurile în perioadele cu cerere mai mare. Analiza notează că o zi întreagă închisă poate fi mai ușor de administrat decât o pauză zilnică, pentru că permite planificarea mentenanței, curățeniei generale și recepției mărfurilor. Efectele posibile, așa cum sunt descrise în material, includ: reducerea consumului de energie și a cheltuielilor când sala e aproape goală; un program mai previzibil pentru angajați; diminuarea pierderilor din ingrediente perisabile nevândute; pierderea unor clienți care se pot orienta spre alte restaurante; mutarea unei părți din cerere către servirea rapidă și livrări. Efecte în lanț: comenzi mai concentrate la furnizori Schimbarea programului ar putea afecta și lanțul de aprovizionare: distribuitorii de carne, lactate, legume-fructe, băuturi și produse procesate ar putea primi comenzi mai concentrate înaintea perioadelor aglomerate, iar orele de recepție ar trebui renegociate. Pentru producătorii și distribuitorii de alimente proaspete, o planificare mai precisă poate reduce retururile și pierderile, dar există și riscul ca restaurantele să reducă volumele comandate dacă programul mai scurt reflectă, de fapt, o scădere mai amplă a consumului. Agronet leagă această posibilitate de un context mai larg, în care cumpărătorii se orientează către promoții și produse mai ieftine. Ce ar trebui măsurat înainte de o schimbare Concluzia analizei este că programul continuu nu mai este automat eficient pentru toate localurile, însă nu există date care să indice o adoptare pe scară largă a modelului în România. Decizia rămâne una individuală și ar trebui fundamentată, între altele, pe: numărul comenzilor și valoarea medie a bonului pe intervale orare; consumul de energie în orele cu trafic redus; ponderea livrărilor și a comenzilor pentru ridicare; durata de păstrare a ingredientelor; programul furnizorilor și al transportatorilor; condițiile contractelor de muncă și necesarul de personal la redeschidere. [...]
ANAT cere Guvernului un „pachet de amortizare” a consolidării fiscale, avertizând că turismul și HoReCa resimt deja scăderea cererii și presiunea costurilor, potrivit Economica . Într-o scrisoare semnată de președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, organizația solicită instrumente care să limiteze pierderile de locuri de muncă și să evite „costuri economice și sociale disproporționate” în perioada de ajustare. Demersul se adresează atât Guvernului, cât și organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri, iar informațiile sunt relatate de Agerpres, conform articolului. De ce contează: cererea scade, iar costurile cresc într-un interval scurt ANAT invocă date și evaluări care indică o încetinire economică, citând analize ale Comisiei Europene și ale OECD. În scrisoare se menționează că OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscal-bugetare, al încetinirii consumului și al incertitudinii ridicate. Pe partea de costuri, organizația atrage atenția asupra suprapunerii mai multor șocuri într-un timp scurt: consolidare fiscală, consum mai slab, costuri de operare în creștere și majorarea costului muncii. Este menționată și creșterea salariului minim brut cu 6,8% de la 1 iulie 2026, cu impact așteptat mai ales în sectoarele intensive în forță de muncă. Semnale din piață: turiști mai puțini și recul puternic la vouchere Potrivit INS, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie–aprilie 2026 față de aceeași perioadă din anul anterior. În luna aprilie, înnoptările au fost cu 11,6% mai mici decât în aprilie 2025. ANAT leagă o parte din presiune de modificarea sistemului voucherelor de vacanță și indică, pe baza informațiilor centralizate de organizație, o scădere de 61,5% a valorii decontărilor în primele cinci luni din 2026 față de perioada similară din 2025, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei. În luna mai, scăderea ar fi depășit 70%. În același timp, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori a scăzut cu 8,8%. Organizația mai susține că, deși inflația poate „masca” statistic scăderea, operatorii estimează că în turismul intern reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimțit în special după schimbarea mecanismului voucherelor. Ce solicită ANAT: mecanisme de tip „stabilizator” pentru companii și angajați În scrisoare, ANAT cere construirea unui mecanism prin care statul să poată limita costurile sociale în perioade de ajustare economică, fie că sunt generate de crize externe, fie de efectele unor politici interne. Printre instrumentele menționate ca opțiuni posibile, în funcție de domeniu și de tipul dificultăților, se află: programe de tip Kurzarbeit (muncă redusă cu sprijin public pentru păstrarea angajaților); credite fiscale pentru menținerea locurilor de muncă; facilități temporare privind fiscalitatea muncii; scheme de sprijin pentru formare profesională; alte instrumente folosite în state europene. Miza de reglementare: TVA și competitivitatea destinației ANAT avertizează și asupra riscului unei noi majorări a TVA pentru serviciile turistice, argumentând că un regim de TVA „competitiv” este utilizat în Europa ca instrument de susținere a competitivității. În viziunea organizației, o creștere a TVA ar afecta capacitatea României de a concura cu destinațiile din regiune și ar reduce atractivitatea investițiilor într-un sector deja presat de cerere mai slabă și costuri mai mari. Separat, organizația indică faptul că România valorifică insuficient turismul de incoming (atragerea turiștilor străini), pe fondul bugetelor reduse pentru promovarea externă, considerate prea mici pentru a produce o schimbare de anvergură. Ce urmează Scrisoarea poziționează turismul și HoReCa ca „indicator” al efectelor cumulate ale consolidării fiscale și ale modificărilor de politici publice, iar solicitarea centrală este introducerea unor instrumente care să prevină pierderi ireversibile de companii și locuri de muncă. Materialul nu precizează un calendar de răspuns din partea Guvernului sau măsuri deja asumate. [...]
Hercule accelerează expansiunea prin franciză, cu un buget de circa 4 milioane de lei pentru 5 restaurante noi în 2026 , mizând pe un model în care majoritatea unităților ar urma să fie deschise împreună cu antreprenori locali, potrivit Economedia . Conceptul românesc de tavernă grecească, dezvoltat de grupul Strong MND , vizează o creștere rapidă a rețelei și și-a setat ca obiectiv atingerea a 100 de restaurante Hercule în următorii cinci ani, printr-un mix de locații proprii și unități operate în sistem de franciză. Ce înseamnă planul de extindere, în cifre În prezent, rețeaua Hercule are 3 restaurante în România (Bacău, Huși și Vaslui). Dintre acestea, unul este administrat direct de companie, iar două funcționează în regim de franciză. Pentru francizați, compania indică următoarele repere financiare: taxă de franciză: 8.900 euro (aprox. 44.000 lei); investiție totală estimată pentru deschiderea unei locații: 150.000–200.000 euro (aprox. 750.000–1.000.000 lei). De ce contează: franciza devine motorul de creștere Strategia Hercule se bazează „într-o măsură importantă” pe franciză, iar ținta declarată este ca aproximativ 80 din cele 100 de restaurante să fie dezvoltate împreună cu oameni de afaceri locali, în acest sistem. Managementul companiei leagă planul de evoluția pieței, invocând faptul că anual în România sunt deschise peste 200 de restaurante/locații HoReCa în franciză. În același timp, grupul mizează pe transferul de know-how din experiența echipei care a construit brandul Spartan, tot din Strong MND. Context: Strong MND și rețeaua Spartan Strong MND este grupul care dezvoltă și Spartan, rețea cu 58 de restaurante la nivel național (25 unități proprii și 33 în franciză), prezentă în peste 25 de orașe și cu peste 1.000 de angajați. Pe lângă Spartan și Hercule, grupul mai dezvoltă concepte precum Tyranozaur și Wokfull. [...]
Pensiunile din Delta Dunării intră în sezon cu cerere similară anului trecut, dar anulări pe fond meteo potrivit Agerpres , care descrie un început de vară „promițător” pentru o parte dintre operatorii locali, în ciuda vremii nefavorabile și a contextului regional marcat de războiul din Ucraina. În Jurilovca, proprietarul unei pensiuni, Vasilică Bold, spune că nivelul de turiști este comparabil cu aceeași perioadă din 2025, cu o concentrare în weekend. El indică vremea drept principalul factor care influențează decizia de călătorie, inclusiv prin anulări și reprogramări în funcție de ploi, dar afirmă că rezervările pentru vară sunt „la fel ca în anii trecuți”. Pe lângă componenta de cazare și masă, operatorii locali încearcă să susțină cererea prin experiențe și evenimente. În Somova, festivalul Dichis’n’Blues (concerte și dezbateri) a adus un plus de ocupare: o proprietară de pensiune, Sanda Cojocaru, afirmă că, pe durata celor trei zile, „toate pensiunile din comună au fost pline”, chiar dacă în timpul evenimentului a fost primit și un mesaj RO-ALERT privind posibilitatea căderii unor drone. Ce apasă pe operațiunile din turismul local Din perspectiva antreprenorilor, riscurile imediate rămân mai degrabă operaționale decât de cerere „pură”: dependența de prognoza meteo , care duce la anulări pe termen scurt și la mutarea sejururilor; sezonalitatea puternică , cu vârf în weekend și așteptări de creștere odată cu vacanța copiilor; birocrația , pe care unii operatori o indică drept zonă unde ar fi nevoie de simplificare. În paralel, reportajul notează și contextul local: Jurilovca a suspendat anul trecut Festivalul borșului de pește, pe fondul restricțiilor bugetare, dar a fost inclusă între stațiunile turistice de interes local prin Hotărâre de Guvern. Calendar de evenimente care poate susține cererea în extrasezonul meteo Pentru vara aceasta sunt menționate mai multe inițiative care încearcă să atragă turiști „indiferent de vreme”, inclusiv activități în zone mai puțin cunoscute (bicicletă, caiac, trasee la pas) și evenimente comunitare. Între reperele punctuale: 18 iunie : o întâlnire deschisă organizată de Asociația „Cu drag din Sulina”, în cadrul proiectului „Sulina, oraș în rezervație”; sâmbătă (data exactă nu este precizată în textul sursă): Bibaniada , concurs feminin de pescuit la biban în echipă, la Mila 23, cu componentă de festival gastronomic și program artistic. Pentru sectorul de ospitalitate din Deltă, mesajul principal al începutului de sezon este că cererea există și se menține la un nivel apropiat de anul trecut , însă veniturile rămân expuse volatilității meteo , iar evenimentele locale devin un instrument tot mai important pentru a stabiliza gradul de ocupare. [...]
