Știri
Știri din categoria HoReCa
Programul „Litoralul pentru toți” pune presiune pe hotelieri să umple camerele în extrasezon și a intrat deja în derulare, cu tarife anunțate cu până la 50% sub vârful de sezon, dar cu o cerere încă modestă pe fondul vremii capricioase, potrivit Adevărul.
Programul a debutat pe 3 iunie 2026 și este disponibil, în prima etapă, până pe 20 iunie. A doua fereastră de reduceri este programată între 1 septembrie și 15 octombrie. Ediția din 2026 este a 48-a, iar ofertele vizează sejururi de trei sau patru nopți.
Aproximativ 20% dintre unitățile de cazare de pe litoral s-au înscris în program, adică aproape 100 de hoteluri de 2, 3 și 4 stele, din stațiuni precum Mamaia, Mamaia Nord, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Neptun-Olimp, Jupiter, Venus și Mangalia.
Potrivit reprezentanților unei agenții de turism din cadrul Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), tarifele din program se încadrează în următoarele intervale (pentru 3 nopți/cameră, în funcție de stațiune și servicii incluse):
În articol este dat și un exemplu punctual: patru zile la Mamaia, la hotel de 5 stele cu mic dejun inclus, pentru 840 lei.
Prezența pe litoral „nu este deocamdată foarte mare”, iar vremea a dat peste cap planurile hotelierilor. Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, spune că programul nu începe, de regulă, „în forță”, ci crește treptat spre finalul ferestrei din iunie.
„Oamenii se retrag acasă după 1 Mai și în funcție de vreme apare crescendo până pe 20 iunie, când se termină programul.”
Hotelierii se așteaptă la o creștere a gradului de ocupare de la o săptămână la alta și mizează pe perioada până la 20 iunie pentru a-și regla operațiunile și a-și „omogeniza echipele”, astfel încât serviciile să fie la nivelul așteptărilor.
Cum copiii sunt încă la școală, perioada de început de iunie ar putea fi mai potrivită pentru segmente precum seniorii. În același timp, articolul notează că, în ultimii ani, interesul s-a mutat tot mai mult spre septembrie, când au fost frecvent temperaturi de vară, ceea ce a transformat luna într-una dintre cele mai căutate perioade.
Recomandate
ANAT cere Guvernului un „pachet de amortizare” a consolidării fiscale, avertizând că turismul și HoReCa resimt deja scăderea cererii și presiunea costurilor, potrivit Economica . Într-o scrisoare semnată de președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, organizația solicită instrumente care să limiteze pierderile de locuri de muncă și să evite „costuri economice și sociale disproporționate” în perioada de ajustare. Demersul se adresează atât Guvernului, cât și organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri, iar informațiile sunt relatate de Agerpres, conform articolului. De ce contează: cererea scade, iar costurile cresc într-un interval scurt ANAT invocă date și evaluări care indică o încetinire economică, citând analize ale Comisiei Europene și ale OECD. În scrisoare se menționează că OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscal-bugetare, al încetinirii consumului și al incertitudinii ridicate. Pe partea de costuri, organizația atrage atenția asupra suprapunerii mai multor șocuri într-un timp scurt: consolidare fiscală, consum mai slab, costuri de operare în creștere și majorarea costului muncii. Este menționată și creșterea salariului minim brut cu 6,8% de la 1 iulie 2026, cu impact așteptat mai ales în sectoarele intensive în forță de muncă. Semnale din piață: turiști mai puțini și recul puternic la vouchere Potrivit INS, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1% în perioada ianuarie–aprilie 2026 față de aceeași perioadă din anul anterior. În luna aprilie, înnoptările au fost cu 11,6% mai mici decât în aprilie 2025. ANAT leagă o parte din presiune de modificarea sistemului voucherelor de vacanță și indică, pe baza informațiilor centralizate de organizație, o scădere de 61,5% a valorii decontărilor în primele cinci luni din 2026 față de perioada similară din 2025, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei. În luna mai, scăderea ar fi depășit 70%. În același timp, valoarea voucherelor achiziționate de angajatori a scăzut cu 8,8%. Organizația mai susține că, deși inflația poate „masca” statistic scăderea, operatorii estimează că în turismul intern reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimțit în special după schimbarea mecanismului voucherelor. Ce solicită ANAT: mecanisme de tip „stabilizator” pentru companii și angajați În scrisoare, ANAT cere construirea unui mecanism prin care statul să poată limita costurile sociale în perioade de ajustare economică, fie că sunt generate de crize externe, fie de efectele unor politici interne. Printre instrumentele menționate ca opțiuni posibile, în funcție de domeniu și de tipul dificultăților, se află: programe de tip Kurzarbeit (muncă redusă cu sprijin public pentru păstrarea angajaților); credite fiscale pentru menținerea locurilor de muncă; facilități temporare privind fiscalitatea muncii; scheme de sprijin pentru formare profesională; alte instrumente folosite în state europene. Miza de reglementare: TVA și competitivitatea destinației ANAT avertizează și asupra riscului unei noi majorări a TVA pentru serviciile turistice, argumentând că un regim de TVA „competitiv” este utilizat în Europa ca instrument de susținere a competitivității. În viziunea organizației, o creștere a TVA ar afecta capacitatea României de a concura cu destinațiile din regiune și ar reduce atractivitatea investițiilor într-un sector deja presat de cerere mai slabă și costuri mai mari. Separat, organizația indică faptul că România valorifică insuficient turismul de incoming (atragerea turiștilor străini), pe fondul bugetelor reduse pentru promovarea externă, considerate prea mici pentru a produce o schimbare de anvergură. Ce urmează Scrisoarea poziționează turismul și HoReCa ca „indicator” al efectelor cumulate ale consolidării fiscale și ale modificărilor de politici publice, iar solicitarea centrală este introducerea unor instrumente care să prevină pierderi ireversibile de companii și locuri de muncă. Materialul nu precizează un calendar de răspuns din partea Guvernului sau măsuri deja asumate. [...]
McDonald’s își bugetează 8,5 miliarde de dolari (aprox. 38,7 miliarde lei) pentru modernizarea restaurantelor la nivel global în următorul deceniu , într-un program care combină investiții în infrastructură cu automatizare și inteligență artificială pentru a îmbunătăți acuratețea comenzilor și fluxul operațional, potrivit Economedia . Planul vizează atât zona „din față” (experiența clientului), cât și bucătăriile, într-un moment în care compania spune că încearcă să răspundă schimbărilor de comportament ale consumatorilor, inclusiv cererii pentru porții mai mici și mai multă proteină. Ce include modernizarea: livrări, cafea, locuri de joacă, bucătării În lista de schimbări operaționale anunțate intră: lockere pentru a facilita livrările; zone de pregătire a cafelei mai vizibile, pentru a îmbunătăți „calitatea percepțiilor”; zone de joacă mai mari; îmbunătățiri ale amenajărilor din bucătării. Compania mizează și pe tehnologie pentru reducerea erorilor de comandă. Sistemele care contribuie la acuratețea comenzilor, deja folosite în 10.000 de restaurante la nivel global, ar urma să ajungă în 20.000 de unități până în 2028. Automatizare cu AI și gestionarea stocurilor McDonald’s intenționează să accelereze implementarea ArchIQ , un sistem dezvoltat împreună cu Google, care folosește inteligență artificială pentru a crește acuratețea comenzilor și pentru a automatiza sarcini precum gestionarea stocurilor. Meniul: produse noi și opțiuni percepute ca mai „sănătoase” Pe lângă investițiile în restaurante, lanțul va introduce sandvișuri cu pui la grătar și wraps și spune că va experimenta produse noi, inclusiv preparate din ouă, pentru a răspunde clienților care caută opțiuni mai sănătoase. Sky Anderson, președintele McDonald’s SUA, a indicat că aproximativ 30 de milioane de americani folosesc medicamente pentru slăbit din categoria GLP-1 și caută porții mai mici la mesele la pachet, dar cu mai multe proteine; în același timp, cercetările companiei ar arăta că 60 de milioane de americani caută mai multe proteine în dietă. „Aceasta este o oportunitate. Trebuie să le dăm clienţilor mai multe motive să facă din McDonald’s prima alegere”, a declarat Anderson. [...]
Simon’s Burger intră în România prin franciză, cu un plan de 25 de restaurante , o mișcare care poate ridica presiunea concurențială pe segmentul de fast-food cu burgeri în marile orașe, potrivit Economica . Primul restaurant se deschide pe 12 septembrie, la Cluj-Napoca . Extinderea locală este coordonată de Grüman Róbert și Oltean Csongor, cofondatori StartUp HUB, iar intrarea pe piață se face în sistem de franciză (model în care un operator local folosește brandul și know-how-ul lanțului, în baza unui contract). Primul restaurant: „flagship” de 200 mp, la Cluj-Napoca Unitatea inaugurată la Cluj-Napoca este prezentată ca „flagship” și are o suprafață de 200 mp. Compania a anunțat și o promoție de lansare: primii 1.000 de clienți vor primi gratuit un cheeseburger. Contextul grupului: creștere accelerată și peste 30 de restaurante Simon’s Burger este un lanț de fast-food cu „burgeri smashed” (burgeri presați pe plită, pentru o crustă mai pronunțată), fondat în Ungaria de Tóth Simon, după ce a descoperit acest stil în SUA. Datele citate indică o creștere rapidă: investiția în primul restaurant: 25.000 de euro (aprox. 125.000 lei), în 2022; de la afaceri de 400.000 de euro la circa 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) în 2025; peste 30 de restaurante operate în trei țări. În Ungaria, grupul a ajuns al treilea lanț de burgeri, după McDonald’s și Burger King, și a deschis la New York „primul QSR maghiar” din SUA (QSR = restaurant cu servire rapidă). Ce urmează: țintă de 25 de restaurante pe piața locală Pentru România, planurile de extindere prevăd un lanț de 25 de restaurante „în următorii ani”, conform informațiilor transmise de companie. În paralel, oficialii Simon’s Burger se așteaptă la un trafic ridicat la deschiderea din Cluj-Napoca, după un precedent din Ungaria unde la o inaugurare au venit peste 1.000 de clienți și s-a stat la coadă trei ore. Pentru lansarea din Cluj, compania a comunicat și o extragere: dintre primele 20 de persoane, un câștigător va primi un voucher valabil un an, pentru câte un meniu zilnic. [...]
Restaurantul Zmoke , deschis de chef Orlando Zaharia în octombrie 2024, a trecut pe profit în 2025 și a raportat afaceri de peste 8 milioane de lei , potrivit Economica . Pentru piața HoReCa, cazul este relevant fiindcă arată că un concept nou, lansat într-o zonă competitivă din București, poate ajunge rapid la rulaje mari și profit operațional. Zmoke funcționează în zona Pieței Amzei, unde sunt mai multe restaurante cunoscute, iar deschiderea a avut loc în octombrie 2024. Chef Orlando Zaharia este cunoscut publicului larg din emisiunea „Chefi la cuțite” și a lucrat anterior în restaurante de lux din Capitală și din străinătate, conform revistei Viva. Cine operează restaurantul și cum arată acționariatul Restaurantul este operat de firma Umano Trading din Râmnicu Vâlcea. Orlando Zaharia este unul dintre cei trei acționari, cu participații egale de 33% fiecare. Ceilalți doi acționari sunt Robert Mihai Guță și Gabriel Savian Băjan, acesta din urmă fiind menționat ca unul dintre acționarii lanțului de farmacii Băjan din județul Vâlcea, potrivit datelor Termene.ro . Rezultatele financiare raportate pentru 2025 În primul an complet de funcționare (2025), compania a raportat: cifră de afaceri: peste 8 milioane de lei (peste 1,7 milioane de euro); profit: peste 111.000 de euro (aprox. 555.000 lei). Datele indică o intrare rapidă pe profit, în condițiile în care localul a fost deschis cu doar un an înainte, într-o zonă cu concurență ridicată. [...]
Impozitarea bacșișului a adus bugetului circa 584 milioane lei în 2025 , dar tabloul de ansamblu arată că HoReCa rămâne sub presiune, cu marje în scădere, potrivit datelor prezentate de Adevărul , pe baza informațiilor din conferința „ Barometrul Ospitalității ”. În total, industria ospitalității a generat în 2025 taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei. Din această sumă, impozitul pe bacșiș reprezintă aproximativ 584 de milioane de lei, restul fiind format în principal din taxe aferente salariilor, TVA și impozit pe profit. Raportat la cifra de afaceri a sectorului, de 58,44 miliarde de lei, rezultă că la fiecare 100 de lei încasați de companiile din HoReCa, aproximativ 21 de lei ajung la bugetul public. De unde vin banii la buget: bacșișul contează, dar nu domină Taxarea bacșișului a fost introdusă în 2023, cu scopul de a fiscaliza sumele lăsate de clienți angajaților din restaurante, baruri și alte unități de alimentație publică, prin evidențiere separată pe nota de plată. În structura contribuției fiscale a HoReCa, cele mai mari componente rămân: taxele aferente angajaților: 5,68 miliarde de lei; TVA: aproximativ 4,94 miliarde de lei; impozitul pe profit: 993 de milioane de lei. Venituri mai mari, profituri mai mici: presiunea pe operatori În 2025, cifra de afaceri a industriei a urcat la 58,44 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de 52,17 miliarde de lei în anul anterior. Avansul a depășit atât creșterea medie a companiilor din România (aprox. 8%), cât și rata medie a inflației (7,3%). Cu toate acestea, profitul net al companiilor din HoReCa a scăzut de la 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025, iar profitabilitatea s-a redus de la circa 8% la 6% din venituri, cel mai scăzut nivel de după perioada pandemiei. Restaurantele și hotelurile au avut o marjă de profit de aproximativ 6%, iar barurile de circa 4%. „Creșterea cifrei de afaceri nu înseamnă automat că industria este mai sănătoasă. Datele arată că operatorii HoReCa au încasări mai mari, dar rămân cu un profit mai mic, într-o perioadă în care costurile și presiunea asupra companiilor continuă să crească”, a declarat Radu Savopol , președintele organizației patronale a hotelurilor și restaurantelor. Restaurantele și barurile: creștere apropiată de inflație, trafic în scădere Restaurantele și barurile au generat în 2025 încasări de aproximativ 32 de miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul anterior. Evoluția este apropiată de nivelul inflației, ceea ce sugerează că o parte importantă din creștere a venit din prețuri, nu din volum. În același timp, datele din industrie indică o creștere de peste 11% a prețurilor din restaurante, cafenele și cantine într-un an, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național. „Provocarea din această industrie nu ține doar de consum și cerere. Eficiența operațională, gestionarea costurilor în creștere și capacitatea de transfer parțial către prețul final, limitată de puterea de cumpărare a consumatorilor, sunt factori care influențează lichiditatea și profitabilitatea companiilor”, a explicat analistul economic Iancu Guda. Piața muncii și concentrarea geografică a taxelor Numărul angajaților din HoReCa a crescut în 2025 la aproape 195.000 de persoane, de la aproximativ 185.000 în anul anterior. Restaurantele și barurile concentrează circa 123.000 de angajați, adică aproape două treimi din total. Contribuția fiscală a sectorului este însă concentrată: primele cinci județe generează aproximativ 55% din impactul fiscal total al industriei, iar primele zece județe ajung la aproximativ 70%, potrivit datelor citate. Turism: România rămâne pe minus la „balanța” cheltuielilor În 2025, românii au cheltuit aproximativ 9,5 miliarde de euro (aprox. 47,5 miliarde de lei) pentru călătorii în străinătate, cu 617 milioane de euro (aprox. 3,1 miliarde de lei) mai mult decât în anul precedent. În același timp, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde de lei), în scădere față de 5,2 miliarde de euro (aprox. 26 miliarde de lei). Diferența indică faptul că România exportă mai mulți bani prin turism decât reușește să atragă prin vizitatori străini, în pofida rolului economic și fiscal al HoReCa. [...]
Deși veniturile HoReCa au urcat cu 12% în 2025, profitul net al industriei a scăzut cu circa 15%, semn că marjele au fost erodate de costuri și taxe. Potrivit Ziarul Financiar , sectorul a închis anul trecut cu venituri totale de 58,4 mld. lei, în creștere față de anul anterior și aproape duble comparativ cu 2021 sau 2019 (an considerat etalon pentru industrie). Scăderea profitabilității, în pofida creșterii încasărilor, indică o presiune puternică pe costuri într-un sector în care transferul integral al scumpirilor în prețuri pare să fi fost limitat de cerere și de trafic. Unde s-au făcut banii în 2025 Din totalul veniturilor, cea mai mare contribuție a venit din zona restaurantelor, urmată de hoteluri, potrivit datelor prezentate la conferința HORA – Barometrul Ospitalității (HORA este Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România): Restaurante: 27,5 mld. lei (plus 8%) Hoteluri: 9,2 mld. lei (3,4%) Tour-operatori: 4,5 mld. lei (în ușoară scădere) Cafenele și baruri (împreună, conform CAEN): 4,5 mld. euro (în ușoară creștere) În același timp, profitul net al industriei a coborât la 3,5 mld. lei , după un recul de aproximativ 15%. De ce au scăzut marjele: TVA, energie, materii prime și salarii Radu Dumitrescu, proprietarul SHC (grup care include restaurante precum Stadio sau NOR), spune că rezultatele companiei au fost „ilustrative” pentru piață: vânzările au crescut cu 14%, dar profitul net a scăzut cu 7%, după intrarea în vigoare a măsurilor de la 1 august. „După ce au intrat în vigoare măsurile de la 1 august, am resimţit impactul. Şi nu e doar despre creşterea TVA, ci şi despre creşterea costurilor la energie care, mai departe, s-a văzut în preţurile materiilor prime. Salariile s-au mărit şi ele. Pe lanţ, şi noi am aplicat scumpiri, dar nu în acelaşi ritm, de aceea profitul a scăzut.” El adaugă că, în urmă cu un an, primul semnal resimțit a fost scăderea traficului , în contextul în care restaurantele nu sunt o necesitate, ci un „nice to have”. Ce urmează în 2026: început slab, prime semnale pozitive Pentru anul în curs, operatorii citați spun că debutul a fost slab, însă apar primele semnale de îmbunătățire. Radu Savopol, președintele HORA și cofondator al lanțului 5 to go (prezent în 180 de localități), indică o traversare treptată a perioadei dificile și o prudență mai mare a jucătorilor mari, pe fondul lecțiilor din criza 2008–2009 . „Depăşim uşor prăpastia. HoReCa iese uşor şifonată după această perioadă, dar merge mai departe.” [...]
