Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să piardă miliarde de euro dacă instabilitatea politică blochează termenele PNRR și SAFE, avertizează ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o declarație citată de Adevărul. Miza, spune el, este respectarea unor termene-limită „critice” în următoarele luni, care condiționează semnarea de contracte și decontarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Declarațiile au fost făcute după o vizită în județul Alba, unde ministrul a insistat că orice criză politică ar putea încetini sau bloca procesul administrativ necesar pentru accesarea banilor.
„Cred că sunt niște luni critice pentru România, în care putem câștiga miliarde de euro pentru economia românească sau putem pierde miliarde de euro. Ca să fie contracte semnate pe miliarde de euro și trecute prin toate instituțiile necesare până la 31 mai, pe SAFE, nu este ușor. De asemenea, ca să se corecteze traiectoriile de finalizare și decontare a proiectelor PNRR până la 31 august nu este simplu.”
Potrivit ministrului, România trebuie să închidă până la finalul verii mai multe „jaloane esențiale”, iar două repere sunt prezentate ca decisive:
În logica prezentată de Darău, o eventuală cădere a Guvernului ar reduce capacitatea executivului de a respecta aceste termene, cu efect direct asupra accesării finanțărilor.
Mesajul central al ministrului este că, indiferent de tensiunile din coaliție, continuitatea decizională rămâne condiția pentru a evita pierderea finanțărilor. El admite că actuala guvernare nu este „perfectă”, dar susține că poate livra rezultate dacă rămâne funcțională până la termenele-limită.
„Chiar nu cred că, cel puțin până la 31 august, până când va trebui să livrăm și contractele SAFE, și PNRR-ul, este loc de improvizație, de instabilitate și de pierderea a două-trei luni.”
În concluzie, avertismentul vizează un impact economic direct: întârzierile generate de instabilitate politică pot pune în pericol intrarea în economie a unor sume de ordinul miliardelor de euro, prin ratarea termenelor legate de SAFE și PNRR.
Recomandate
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
România riscă să acopere din buget 14,7 milioane lei pierduți din PNRR , după ce bani destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental ar fi fost folosiți pentru salarii, cheltuieli considerate neeligibile, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, susține că fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) , sub Dragoș Vlad, ar fi utilizat fonduri din PNRR alocate investițiilor în Cloudul Guvernamental pentru plata salariilor. În consecință, suma de 14,7 milioane lei ar urma să fie acoperită acum din bugetul de stat. „Cum pierzi bani europeni din PNRR şi ajungi să pui factura pe umerii românilor? Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoş Vlad: iei bani europeni destinaţi investiţiilor tehnice în Cloudul Guvernamental şi îi foloseşti pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero.” Impactul: presiune pe buget și risc operațional pentru Cloudul Guvernamental Dincolo de pierderea fondurilor, Darău afirmă că nu ar fi existat un plan pentru menținerea funcționării infrastructurii critice a Cloudului Guvernamental și pentru protejarea echipei tehnice care o administrează, ceea ce ar fi dus la „întârzieri, blocaje şi haos administrativ”. „În momentul în care situaţia a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluţii. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare.” Context juridic și următorii pași Ministrul interimar spune că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu. Plângerea a fost formulată după anularea unei proceduri de achiziție publică legate de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, în urma constatării unor presupuse nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad a condus ADR din 2022 și a fost demis din funcție pe 1 mai, potrivit informațiilor citate. [...]
Guvernul cere raportare accelerată și posibil transfer pe împrumut pentru proiectele PNRR care nu se închid la timp , în încercarea de a evita pierderea banilor din componenta de grant, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan , împreună cu ministrul de Interne Cătălin Predoiu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a discutat duminică, într-o videoconferință cu prefecții, despre analiza a aproximativ 5.300 de contracte finanțate prin PNRR, aflate în derulare la nivel local. În videoconferință a fost analizat și stadiul reformelor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate în domeniul afacerilor interne prin PNRR. Termen de finalizare până la sfârșitul lui august, cu risc de pierdere a fondurilor Bolojan le-a cerut prefecților „să se mobilizeze cât mai urgent” și să se implice în derularea proiectelor aflate în implementare la nivelul autorităților locale, în special în dezvoltare, mediu și educație, finanțate din componenta de grant. Obiectivul indicat este finalizarea până la sfârșitul lunii august, astfel încât România „să nu piardă fondurile alocate”. Proiectele întârziate ar putea fi mutate pe componenta de împrumut Executivul a discutat și posibilitatea ca proiectele care nu pot fi finalizate la termen să fie transferate pe componenta de împrumut a PNRR. Formular standard și deadline 26 mai, ora 15.00, pentru date „verificabile” Premierul a cerut prefecților să organizeze întâlniri urgente cu autoritățile locale pentru centralizarea datelor privind stadiul real al proiectelor. În urma discuțiilor, s-a stabilit ca primăriile să transmită informații complete și verificabile, inclusiv: gradul de execuție al proiectelor; data începerii lucrărilor; termenele estimate de finalizare; sumele decontate; graficele asumate de constructori; imagini din teren. Colectarea se va face pe baza unui formular standardizat, cu termen de transmitere până marți, 26 mai, ora 15.00. Continuarea discuțiilor și pregătirea negocierilor cu Comisia Europeană Discuțiile tehnice urmează să continue miercuri și joi, în perspectiva următoarei runde de negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene. Datele raportate „conform situației din teren” vor putea fi verificate ulterior de Comisia Europeană. Totodată, s-a stabilit urgentarea verificării cererilor de plată, pentru ca proiectele eligibile și aflate într-un stadiu avansat să poată fi decontate la timp. În paralel, a fost analizat stadiul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR și măsurile legislative necesare pentru continuarea implementării: nouă proiecte de lege, cu o valoare cumulată de aproximativ 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei), care ar urma să fie transmise Parlamentului până la sfârșitul săptămânii. Dialogul are loc în contextul în care unele componente din PNRR sunt încă în negociere cu Comisia Europeană, inclusiv ajustarea unor obiective la un nivel „realist” de îndeplinire. [...]
România a ratat din nou accesul la bani europeni pentru decarbonizarea industriei , după ce nu a fost inclusă între beneficiarii ultimei runde a Fondului de Inovare al Comisiei Europene , de 400 de milioane de euro (aprox. 2 miliarde de lei), potrivit Mediafax . Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania – însă România nu apare pe lista finanțărilor, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce înseamnă absența: competiție pierdută pentru investiții „verzi” în industrie Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea afirmă că lipsa României de pe lista proiectelor finanțate nu este un episod izolat și susține că țara „pierde teren” în competiția europeană pentru finanțări dedicate tranziției industriale. „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.” Istoric slab în Fondul de Inovare, potrivit unui fost ministru al Economiei Oprea, fost ministru al Economiei, mai spune că România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat din întreg Fondul de Inovare. „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Cine ar fi responsabil și ce risc vede politicianul Social-democratul indică drept responsabile mai multe instituții – Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținând că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. În același timp, el leagă miza de negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe termen lung al UE) și de Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. În lipsa unor „reguli și mecanisme clare”, Oprea avertizează că decalajele dintre state s-ar putea adânci. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD. [...]
România a încasat peste 1,1 miliarde euro (aprox. 5,6 miliarde lei) ca rambursări PAC 2023–2027 , bani virați integral la bugetul de stat, potrivit Agro Business . Suma reprezintă decontări făcute de Comisia Europeană pentru plățile efectuate și raportate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), ceea ce contează direct pentru fluxul de numerar al statului și pentru continuitatea finanțărilor din agricultură și dezvoltare rurală. Banii, în valoare totală de 1.118.908.104,67 euro (aprox. 5,6 miliarde lei), sunt aferenți actualului exercițiu financiar al Politicii Agricole Comune (PAC) 2023–2027 și sunt legați de investiții în sectorul agroindustrial, dezvoltarea comunităților rurale și scheme de sprijin pentru fermieri. Ce acoperă rambursările și de unde vin fondurile Conform informațiilor din articol, fondurile sunt asociate în principal cu: investiții în agricultură și dezvoltare rurală; plăți compensatorii către fermieri pentru pierderi de venit generate de implementarea măsurilor de mediu și climă; bunăstarea animalelor și agricultura ecologică. Finanțarea este asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) , principalul instrument european pentru investiții în mediul rural. Ultima tranșă: 203,9 milioane euro pentru cheltuieli din T1 2026 Cea mai recentă rambursare menționată a fost făcută pe 27 mai , în valoare de 203.882.503,4 euro (aprox. 1,0 miliard lei), reprezentând decontarea cheltuielilor aferente perioadei ianuarie–martie 2026 . Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a susținut că rambursarea „confirmă corectitudinea gestionării fondurilor europene” și capacitatea României de a atrage fonduri nerambursabile pentru investiții cu efecte economice și în comunitățile rurale. „Fondurile rambursate de Comisia Europeană pentru plățile efectuate de AFIR au ajuns la peste 1,1 miliarde de euro (...), bani care au intrat efectiv la bugetul de stat al României.” Cum se face decontarea și ce urmează AFIR a transmis declarația de cheltuieli pentru ianuarie–martie 2026 prin sistemul informatic al Comisiei Europene, iar documentul a fost validat după verificări procedurale, mai arată sursa. Potrivit procedurilor Comisiei, rambursarea se face în termenul maxim de 45 de zile de la verificarea sumelor. În practică, ritmul acestor rambursări rămâne relevant pentru capacitatea autorităților de a menține plățile și investițiile în derulare, în condițiile în care decontarea europeană vine după ce cheltuielile sunt făcute și raportate. (Articolul citează ca sursă secundară informații de pe afir.ro, fără a indica un link direct.) [...]
Guvernul condiționează sporul de până la 40% pentru personalul din fonduri europene de o evaluare lunară a performanței , într-o schimbare cu impact direct asupra modului în care sunt monitorizate și stimulate echipele care lucrează la PNRR și la alte finanțări UE, potrivit Digi24 . Măsura se aplică până la 31 august 2026 și este justificată de Executiv prin nevoia de a accelera îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate de România. Personalul care gestionează asistența financiară europeană, precum și angajații implicați în elaborarea, negocierea, aprobarea și implementarea PNRR vor fi evaluați lunar în funcție de obiective și indicatori individuali de performanță. În logica Guvernului, noul mecanism ar trebui să lege mai strâns remunerația suplimentară de rezultatele efective din activitatea curentă, cu efect asupra ritmului de implementare și absorbție. Cum se acordă, de acum, majorarea de până la 40% Majorarea salarială lunară de până la 40% rămâne în vigoare până la 31 august 2026, dar acordarea ei devine condiționată de rezultate și de evaluarea activității desfășurate. Plata se face pe baza unui raport individual de activitate aprobat de conducătorul instituției. Condițiile-cheie menționate în hotărârea adoptată de Executiv includ: depunerea lunară a unui raport de activitate care să demonstreze îndeplinirea activităților și subactivităților stabilite; depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se face plata; avizarea/aprobarea de către resurse umane și superiorul ierarhic doar dacă activitățile asumate pentru luna respectivă au fost realizate integral; îndeplinirea unui grad de realizare de minimum 50% a reformelor, țintelor și jaloanelor aferente fiecărui coordonator de reformă și investiții din PNRR, în concordanță cu atribuțiile din fișa postului. Executivul precizează că procentul de majorare ia în calcul atât performanța individuală, cât și gradul de îndeplinire a obiectivelor la nivelul instituției. Ce se schimbă față de sistemul actual și ce implică operațional Până acum, majorarea salarială pentru personalul care gestionează fonduri europene era stabilită în funcție de evaluările profesionale și criteriile generale din legislația în vigoare. Noua hotărâre introduce o monitorizare lunară a activității și a rezultatelor, astfel încât sporul să fie „direct legat” de performanța efectivă. Guvernul mai arată că aplicarea măsurii presupune proceduri interne „clare și unitare” pentru evaluarea obiectivelor și indicatorilor de performanță. În plus, revizuirea lunară a majorării salariale nu va putea depăși nivelul stabilit prin ultima evaluare a performanțelor profesionale individuale. Mecanismul este descris ca fiind similar celui folosit deja pentru personalul nominalizat în echipele de proiect finanțate din fonduri europene, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023. [...]
