Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să piardă miliarde de euro dacă instabilitatea politică blochează termenele PNRR și SAFE, avertizează ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o declarație citată de Adevărul. Miza, spune el, este respectarea unor termene-limită „critice” în următoarele luni, care condiționează semnarea de contracte și decontarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Declarațiile au fost făcute după o vizită în județul Alba, unde ministrul a insistat că orice criză politică ar putea încetini sau bloca procesul administrativ necesar pentru accesarea banilor.
„Cred că sunt niște luni critice pentru România, în care putem câștiga miliarde de euro pentru economia românească sau putem pierde miliarde de euro. Ca să fie contracte semnate pe miliarde de euro și trecute prin toate instituțiile necesare până la 31 mai, pe SAFE, nu este ușor. De asemenea, ca să se corecteze traiectoriile de finalizare și decontare a proiectelor PNRR până la 31 august nu este simplu.”
Potrivit ministrului, România trebuie să închidă până la finalul verii mai multe „jaloane esențiale”, iar două repere sunt prezentate ca decisive:
În logica prezentată de Darău, o eventuală cădere a Guvernului ar reduce capacitatea executivului de a respecta aceste termene, cu efect direct asupra accesării finanțărilor.
Mesajul central al ministrului este că, indiferent de tensiunile din coaliție, continuitatea decizională rămâne condiția pentru a evita pierderea finanțărilor. El admite că actuala guvernare nu este „perfectă”, dar susține că poate livra rezultate dacă rămâne funcțională până la termenele-limită.
„Chiar nu cred că, cel puțin până la 31 august, până când va trebui să livrăm și contractele SAFE, și PNRR-ul, este loc de improvizație, de instabilitate și de pierderea a două-trei luni.”
În concluzie, avertismentul vizează un impact economic direct: întârzierile generate de instabilitate politică pot pune în pericol intrarea în economie a unor sume de ordinul miliardelor de euro, prin ratarea termenelor legate de SAFE și PNRR.
Recomandate
România trebuie să atragă aproape 11 miliarde de euro din PNRR în doar 5 luni potrivit Antena 3 CNN , într-un context critic în care întârzierile administrative au dus deja la pierderi estimate la circa 7 miliarde de euro. Din totalul de peste 28 de miliarde alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a reușit până acum să încaseze aproximativ 10 miliarde, ceea ce pune presiune majoră pe ultimele luni rămase până la termenul limită din august 2026. Situația a fost discutată în cadrul conferinței „PNRR – ULTIMA STRIGARE”, unde oficiali și reprezentanți ai mediului privat au atras atenția asupra riscului real de a pierde fonduri importante dacă ritmul actual nu este accelerat. Moderatorul Adrian Ursu a subliniat că, deși există proiecte avansate – autostrăzi, spitale sau reabilitări de școli – timpul rămas este extrem de limitat, iar recuperarea întârzierilor devine esențială. Unde sunt blocajele Principalele probleme semnalate țin de funcționarea sistemului administrativ: birocrația excesivă lipsa comunicării între instituții întârzieri în implementarea proiectelor capacitate redusă de gestionare a fondurilor Marian Varvariche , director tehnic al companiei Unitip Global, a indicat că aceste obstacole frânează accesarea banilor europeni, deși soluțiile sunt cunoscute. Ce soluții sunt propuse Pentru a evita pierderea definitivă a fondurilor, participanții la conferință au evidențiat câteva direcții clare: digitalizarea proceselor administrative îmbunătățirea colaborării între instituții motivarea personalului implicat în gestionarea proiectelor prioritizarea investițiilor aflate deja în stadii avansate Miza finală PNRR rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare pentru dezvoltarea României, cu impact direct asupra infrastructurii, sănătății și educației. În ciuda progreselor, diferența dintre sumele disponibile și cele atrase indică un risc major: fără măsuri rapide și eficiente, o parte semnificativă a fondurilor ar putea fi pierdută definitiv. Deznodământul depinde de capacitatea autorităților de a accelera implementarea proiectelor în următoarele luni, într-o cursă contra cronometru care va decide dacă România valorifică sau pierde această oportunitate financiară majoră. [...]
Comisia Europeană analizează din nou reforma pensiilor magistraților din România , după ce a acceptat „într-un spirit constructiv” argumentele prezentate de Guvern în cadrul negocierilor privind jaloanele din PNRR. Decizia nu garantează însă deblocarea fondurilor, ci doar redeschide discuția asupra modului în care România și-a îndeplinit obligațiile. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , a explicat că autoritățile române au susținut că reforma a fost inițiată înainte de termenul-limită din 28 noiembrie, iar întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri interne, inclusiv intervenții ale CSM și contestări la Curtea Constituțională. Inițial, Comisia Europeană refuzase să ia în calcul aceste argumente, însă poziția s-a schimbat după discuțiile purtate la Bruxelles. Situația actuală, pe scurt: Comisia Europeană analizează argumentele României nu există încă o decizie privind plata fondurilor răspunsul este așteptat până la finalul lunii martie Miza financiară este semnificativă: România încearcă să recupereze aproximativ 231 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR . Procesul este complicat și de faptul că această cerere ar putea fi comasată cu cererea nr. 4, care include alte condiționalități, precum adoptarea bugetului și progrese în decarbonizare. Un element important în negocieri îl reprezintă faptul că reforma pensiilor magistraților a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, iar promulgarea legii oferă Guvernului argumente suplimentare în fața oficialilor europeni. În concluzie, România a obținut o deschidere din partea Comisiei Europene, dar nu și o garanție privind banii. Decizia finală va depinde de evaluarea juridică și politică a reformei, într-un dosar sensibil care influențează direct accesul la fonduri europene. [...]
Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]
Parchetul European a deschis o anchetă pe achiziția de microbuze electrice școlare prin PNRR , după o sesizare făcută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , potrivit Economedia . Investigația ridică un risc de corecții și blocaje administrative într-un program finanțat din bani europeni, pe fondul unor diferențe mari de preț între județe pentru același tip de vehicul. Ministrul a transmis, într-o postare pe Facebook, că a primit „confirmarea oficială” privind începerea investigației și a cerut ca ancheta să se desfășoare rapid, iar „dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”. De ce contează: suspiciuni de supraevaluare și achiziții neuniforme Dragoș Pîslaru afirmă că, deși programul era de interes național, licitațiile „s-au derulat neuniform”, ceea ce ar fi dus la diferențe majore atât în preț, cât și în termeni de livrare. Potrivit ministrului, același tip de microbuz electric (16+1 locuri) ar fi fost cumpărat în județe diferite la valori între 99.000 de euro și 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să explice diferențele. El mai susține că au existat recepții de echipamente în afara termenilor de livrare, iar diferențele de preț ar fi ajuns uneori până la de trei ori față de cel mai mic preț. Context: de la planul inițial de 3.200 de microbuze la 1.300 Economedia reia informații publicate de ReporterIS, care a scris în august 2025 că firma Aveuro din Prahova ar fi vândut către stat microbuze electrice de 90.000 de euro cu 200.000 de euro și că bugetul de 250 de milioane de euro (aprox. 1,27 miliarde lei) din PNRR, planificat pentru 3.200 de microbuze, ar fi ajuns „doar pentru 1.300 de microbuze”. În același context, se arată că România avea alocată suma de 250 de milioane de euro pentru 3.200 de microbuze, la un preț mediu de 78.000 de euro/bucată, însă ar fi ajuns să cumpere 1.300 de microbuze la un preț de 200.000 de euro/bucată (fără TVA). Actori și achiziții: Aveuro, licitații cu ofertant unic și cazul Bihor Conform ReporterIS, citat de Economedia, Aveuro ar fi câștigat licitațiile în 60% din județe, iar 90% din licitații ar fi avut o singură ofertă admisibilă (Aveuro), celelalte fiind respinse. Economedia notează și un exemplu din Bihor: în august 2024, Ilie Bolojan anunța demararea procedurilor pentru 25 de microbuze electrice care ar fi urmat să coste peste 30 de milioane de lei (aprox. 1,2 milioane lei/bucată). Ulterior, în februarie 2025, Consiliul Județean Bihor a anunțat achiziția pentru 22,8 milioane de lei fără TVA (27,2 milioane lei cu TVA), ceea ce ar însemna aproape 1,1 milioane lei/bucată, respectiv circa 218.000 de euro, „mult peste” nivelul de 80.000–90.000 de euro menționat în articol ca reper al Uniunii Europene. Date financiare despre companie Economedia mai scrie că Aveuro International SRL este controlată integral de Vlad Mircea Papuc și că firma a avut „anul trecut” un profit net de 68,7 milioane de lei, de 15,6 ori mai mare decât rezultatul din 2023 (1.462%), la afaceri de 255,6 milioane de lei, în creștere de 6,7 ori (566%). Compania avea în medie 113 angajați la final de 2024. Ce urmează, din informațiile disponibile, este derularea anchetei Parchetului European; articolul nu precizează un termen sau măsuri administrative imediate legate de proiectele PNRR vizate. [...]
România riscă sancțiuni după ce a ratat programul de împădurire finanțat de UE , deși avea la dispoziție sute de milioane de euro pentru plantarea a zeci de mii de hectare de pădure. Programul finanțat prin PNRR trebuia să ducă la împădurirea a 56.000 de hectare, însă obiectivul a fost redus succesiv după ce autoritățile nu au reușit să avanseze proiectele. Inițial, Comisia Europeană a coborât ținta la 26.700 de hectare, iar ulterior la 18.000. Chiar și această țintă redusă este în pericol, deoarece până în primăvara lui 2026 au fost plantate doar aproximativ 11.200 de hectare. Programul a fost gândit în special pentru sudul țării, unde deficitul de pădure este mare, iar terenurile agricole sunt afectate de degradare și deșertificare. Paradoxal, tocmai în aceste județe proiectele au lipsit aproape complet. Exemplele sunt grăitoare: în Teleorman s-au plantat puțin peste 4 hectare, în Gorj aproximativ 7 hectare, iar în Giurgiu doar 1,6 hectare. Principalele motive invocate pentru acest eșec țin de interese economice și de modul în care a fost gândită finanțarea. Specialiștii spun că terenurile sunt folosite pentru agricultură deoarece aduc subvenții prin APIA , ceea ce face împădurirea mai puțin atractivă pentru proprietari. În plus, multe primării nu au participat la program deoarece finanțarea presupunea ca lucrările să fie plătite inițial din bugetul local, urmând ca banii europeni să fie decontați ulterior. Situația este vizibilă și în statisticile privind participarea administrațiilor locale. Din cele 3.180 de primării din România, doar 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri prin PNRR. Un caz extrem este județul Ilfov, unde nu s-a plantat niciun copac prin acest program. Deși zona are doar aproximativ 16% suprafață împădurită și este puternic afectată de poluarea din jurul Capitalei, terenurile sunt considerate mai valoroase pentru dezvoltări imobiliare, ceea ce blochează proiectele forestiere. Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierea. Pentru a atinge ținta minimă de 18.000 de hectare, ar trebui plantate aproximativ 7.000 de hectare într-o singură sesiune de primăvară. Specialiștii avertizează însă că o mobilizare atât de rapidă ar putea crea o altă problemă: lipsa puieților disponibili pe piață. Dacă proiectele nu vor fi finalizate în termen, România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. În paralel, mai multe inițiative private și campanii ale societății civile încearcă să compenseze lipsa proiectelor publice, organizând acțiuni de plantare și proiecte de împădurire la scară locală. [...]
Ministerul Economiei a propus mai multe programe de finanțare pentru firmele românești în bugetul pe 2026. Potrivit StartupCafe.ro , printre principalele scheme se numără noul program SME Eco-Tech finanțat din fonduri elvețiene, continuarea Startup Nation și plățile restante pentru beneficiarele programului Femeia Antreprenor. Toate aceste măsuri apar, deocamdată, într-o schiță de buget publicată de Ministerul Finanțelor, iar forma finală urmează să fie stabilită de Guvern și aprobată ulterior de Parlament. Program nou pentru IMM-uri: SME Eco-Tech Una dintre noutățile propuse este programul SME Eco-Tech , finanțat prin Programul de cooperare elvețiano-român. Acesta este implementat în România de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și are ca scop sprijinirea investițiilor tehnologice în companiile mici și mijlocii. În proiectul de buget pentru 2026 sunt prevăzute: 100 milioane lei credite de angajament 100 milioane lei credite bugetare Programul este planificat până în 2029 și are o valoare totală de 288,8 milioane lei , dintre care: 70% contribuția elvețiană 30% contribuția bugetului de stat Schema se adresează firmelor mici și mijlocii (10–249 angajați) , iar microîntreprinderile nu sunt eligibile. Principalele condiții ale finanțării: Element Valoare Grant maxim 40% din proiect Valoare maximă grant 50.000 CHF Valoare minimă proiect 668.100 lei Credit bancar minim 400.860 lei Investițiile eligibile vizează echipamente pentru: eficiență energetică producerea sau utilizarea energiei regenerabile reciclare și reutilizare tehnologii industriale moderne Accesul la finanțare se va face după principiul „primul venit – primul servit” , prin înscriere online pe platforma MEDAT. Startup Nation continuă în 2026 Programul Startup Nation , ediția a patra, lansată în 2024, continuă și în 2026 cu finanțare în buget. Pentru anul 2026 sunt prevăzute: 898,36 milioane lei pentru contractare 898,36 milioane lei pentru plăți Schema este finanțată în principal din fonduri europene, aproximativ 360 milioane euro , prin Fondul Social European Plus. Prin program, beneficiarii pot obține finanțări de până la 250.000 lei (aproximativ 50.000 euro) pentru lansarea sau dezvoltarea unei afaceri. Datele transmise de Ministerul Economiei arată că: 25.594 persoane s-au înscris la cursuri de antreprenoriat 19.366 persoane au fost selectate pentru formare 3.431 firme au aplicat pentru finanțare între octombrie 2025 și martie 2026 Programul urmărește finanțarea a 7.750 de firme . Plăți restante pentru programul Femeia Antreprenor În bugetul pentru 2026 sunt prevăzute fonduri și pentru plata beneficiarilor din programul Femeia Antreprenor 2024 , unde finanțările nu au fost achitate până acum. În total: 1.000 firme ar urma să primească finanțări fiecare proiect poate ajunge la 200.000 lei În schița bugetului sunt incluse: 200 milioane lei pentru contracte 197 milioane lei pentru plăți Alte programe pentru IMM-uri Ministerul Economiei a propus fonduri și pentru alte scheme tradiționale de sprijin pentru antreprenori: Programul Comerț 3 milioane lei pentru plăți restante 50 milioane lei pentru eventuală nouă ediție Accelerarea dezvoltării IMM 100 milioane lei pentru plăți 100 milioane lei pentru noi contracte Microindustrializare 50 milioane lei pentru lansarea unei noi ediții Surse citate de StartupCafe.ro au precizat însă că șansele ca aceste trei programe să fie relansate în 2026 sunt relativ reduse. Forma finală a finanțărilor pentru mediul de afaceri va depinde de proiectul de buget pe care Guvernul îl va trimite Parlamentului și de modificările adoptate ulterior de legislativ . [...]
