Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să piardă miliarde de euro dacă instabilitatea politică blochează termenele PNRR și SAFE, avertizează ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o declarație citată de Adevărul. Miza, spune el, este respectarea unor termene-limită „critice” în următoarele luni, care condiționează semnarea de contracte și decontarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Declarațiile au fost făcute după o vizită în județul Alba, unde ministrul a insistat că orice criză politică ar putea încetini sau bloca procesul administrativ necesar pentru accesarea banilor.
„Cred că sunt niște luni critice pentru România, în care putem câștiga miliarde de euro pentru economia românească sau putem pierde miliarde de euro. Ca să fie contracte semnate pe miliarde de euro și trecute prin toate instituțiile necesare până la 31 mai, pe SAFE, nu este ușor. De asemenea, ca să se corecteze traiectoriile de finalizare și decontare a proiectelor PNRR până la 31 august nu este simplu.”
Potrivit ministrului, România trebuie să închidă până la finalul verii mai multe „jaloane esențiale”, iar două repere sunt prezentate ca decisive:
În logica prezentată de Darău, o eventuală cădere a Guvernului ar reduce capacitatea executivului de a respecta aceste termene, cu efect direct asupra accesării finanțărilor.
Mesajul central al ministrului este că, indiferent de tensiunile din coaliție, continuitatea decizională rămâne condiția pentru a evita pierderea finanțărilor. El admite că actuala guvernare nu este „perfectă”, dar susține că poate livra rezultate dacă rămâne funcțională până la termenele-limită.
„Chiar nu cred că, cel puțin până la 31 august, până când va trebui să livrăm și contractele SAFE, și PNRR-ul, este loc de improvizație, de instabilitate și de pierderea a două-trei luni.”
În concluzie, avertismentul vizează un impact economic direct: întârzierile generate de instabilitate politică pot pune în pericol intrarea în economie a unor sume de ordinul miliardelor de euro, prin ratarea termenelor legate de SAFE și PNRR.
Recomandate
România pierde cel puțin 870 milioane euro (aprox. 4,35 miliarde lei) din PNRR din cauza neîndeplinirii unor jaloane-cheie, în special legea salarizării și țintele de decarbonizare, potrivit Recorder , care redă declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan . Bolojan a spus, luni, că „astăzi este ziua în care PNRR se finalizează pentru România”, referindu-se la închiderea programului și la bilanțul final al finanțărilor și reformelor asumate. El a indicat două pierderi: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei), aferente unui jalon neîndeplinit legat de legea salarizării, și „până în 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei) pentru jalonul de decarbonizare. Unde s-au blocat banii: salarizarea și decarbonizarea Potrivit premierului interimar, suma de 770 milioane euro reprezintă contravaloarea unui jalon din PNRR care nu a fost îndeplinit, în condițiile în care nu a fost adoptată legea salarizării. Bolojan a susținut că, deși a încercat să găsească „o formulă de consens” pentru adoptarea reformelor, acest lucru nu s-a realizat și a afirmat că guvernul pe care îl conduce interimar „n-are nicio responsabilitate” pe această temă. Pentru jalonul de decarbonizare, Bolojan a explicat că România riscă să piardă până la 100 milioane euro deoarece nu a finalizat centrala de la Craiova și nu a putut lăsa orașul fără încălzire iarna, iar în Valea Jiului nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu capacități pe gaz sau alte soluții (fotovoltaic ori stocare). Ce rămâne după PNRR: investiții, dar cu corecții pe final În același context, Bolojan a trecut în revistă componentele PNRR: o parte de grant de aproximativ 13,5 miliarde euro și o componentă de împrumut redusă treptat la aproximativ 7 miliarde euro. El a afirmat că, în urma programului, vor rămâne „investiții importante”, menționând proiecte de infrastructură rutieră (inclusiv un tronson de aproape 50 km din „autostrada Moldovei”), modernizări de cale ferată, investiții în spitale, modernizarea școlilor și proiecte de eficiență energetică derulate de autorități locale. Premierul interimar a mai spus că, în acest an, guvernul a urmărit recuperarea întârzierilor și renegocierea jaloanelor, inclusiv prin reducerea numărului și a „amplitudinii” acestora, astfel încât România să poată beneficia de grant și de cea mai mare parte a împrumutului. Implicația economică imediată Pierderea de finanțare invocată de Bolojan înseamnă o diminuare a resurselor europene disponibile la final de program, în condițiile în care sumele sunt legate de reforme și investiții asumate prin PNRR. În același timp, cazul jalonului de decarbonizare indică tensiunea dintre calendarul de închidere a capacităților pe cărbune și necesitatea asigurării încălzirii și a echilibrului în sistemul energetic, pe fondul întârzierilor în punerea în funcțiune a alternativelor. [...]
Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, au fost promulgate legi necesare pentru jaloanele PNRR , potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a semnat vineri o serie de acte normative care trebuie să intre în vigoare până la 31 august, dată legată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , respectiv de implementarea reformelor și investițiilor. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului PNRR: fără intrarea în vigoare a acestor legi în termen, România riscă să nu bifeze la timp condițiile asumate pentru derularea planului. Ce legi au fost promulgate Conform informațiilor citate de Agerpres , șeful statului a promulgat: Legea privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv măsuri de accelerare și de prevenire a instituționalizării; Legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi; Ordonanța de urgență a Guvernului pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile. Separat, au mai fost semnate decretele de promulgare pentru: Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR; Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității. De ce contează pentru economie și companii Într-o declarație transmisă printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a legat direct PNRR de investiții și finanțare în economie. „Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres. Cele mai mari investiții din PNRR au mers către îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, reabilitarea energetică a clădirilor, construcția sau echiparea unităților medicale și facilitatea finanțării pentru companii.” Materialul nu precizează ce jalon sau ce tranșă ar fi vizate punctual de fiecare act normativ, însă subliniază explicit presiunea termenului de 31 august pentru intrarea în vigoare a legislației necesare. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
Renegocierea PNRR a tăiat masiv din proiectele de transport și energie, iar IMM România avertizează că fără prioritizare fondurile UE riscă să repete eșecul. Într-o analiză citată de Economedia , președintele IMM România, Florin Jianu , spune că statul ar trebui să programeze finanțările europene pe „câteva obiective majore”, aliniate la nevoile economiei și la capacitatea de coordonare, pentru a evita un nou program „eșuat”. „Dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei (…) și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR.” Analiza IMM România vizează patru domenii considerate „cele mai vizibile” și importante: infrastructura rutieră (autostrăzi), infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Documentul este publicat cu câteva săptămâni înainte de termenul de 31 august indicat ca final al implementării PNRR, în timp ce autoritățile române și Comisia Europeană negociază ajustări ale portofoliului de proiecte. Transport: autostrăzile, cele mai lovite, cu reducere de peste 40% Componenta de autostrăzi este prezentată drept una dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7, A8, A3 și A1 Lugoj–Deva), două autostrăzi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul total s-a redus cu peste 40%. La calea ferată, reducerea ar fi venit mai degrabă prin eliminarea unor loturi din proiecte mai mari, nu prin tăierea unui coridor întreg. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat ca lungime, dar cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, iar din coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ doar o treime din traseu. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial. Energie: proiecte eliminate integral și contracte suspendate În energie, IMM România indică o afectare „structurală”, nu doar financiară: renegocierea ar fi inclus eliminări integrale, precum producția de baterii (buget de 150 milioane de euro), și suspendări unilaterale de contracte, între care hidrogenul verde și fabricarea de panouri fotovoltaice. Digitalizare: execuție sub 22% și întârzieri la proiectele mari Pe componenta C7 (Transformare digitală), descrisă ca fiind cea mai „granulară” dintre cele analizate (20 de măsuri coordonate de mai multe instituții), execuția globală rămâne redusă, sub 22% din buget. Tiparul identificat: proiectele mari (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au o execuție financiară mult sub cea a proiectelor mai mici. Ce a rămas, ce s-a pierdut și ce înseamnă pentru economie Concluzia IMM România consemnează un impact pozitiv în infrastructură: aproximativ 257 km de autostradă și modernizarea a circa 220 km de cale ferată. În același timp, organizația enumeră principalele minusuri, între care: renunțarea la producția de baterii și la producția de panouri fotovoltaice, cu pierderea unor oportunități de dezvoltare industrială pe lanțuri de valoare în energie; reducerea țintelor de infrastructură de la aproximativ 429 km la 257 km la autostrăzi și de la aproximativ 328 km la 220 km la calea ferată. Pentru IMM-uri, analiza susține că digitalizarea a avut un impact direct mai redus, deoarece investițiile au fost orientate preponderent către proiecte ale sectorului public. Confederația mai afirmă că, încă din etapa de elaborare, PNRR a avut limite de consultare cu partenerii sociali, iar propunerile IMM România nu au fost reflectate în forma finală: organizația ar fi propus 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, în timp ce în PNRR au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, plus vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, idee care nu a fost preluată. În zona de antreprenoriat și inovare, IMM România menționează propuneri precum „Romania Tech Nation” (pentru 20.000 de start-up-uri digitale) și programul EQUITY (acces la capital pentru IMM-uri inovatoare, start-up-uri și scale-up-uri). În practică, implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, este descrisă ca fiind dificilă. [...]
România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV . Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții. Ce bani sunt în cererea nr. 5 și ce acoperă Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde: 1,65 miliarde euro bani nerambursabili (granturi); 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR. De ce contează: nivelul de absorbție pe granturi urcă la 78% Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate). Context: cât are România alocat prin PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care: 13,57 miliarde euro sub formă de granturi; 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister. [...]
România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), ducând absorbția granturilor la 78% , potrivit Economica . Depunerea este relevantă pentru ritmul de intrare a banilor europeni în economie și pentru capacitatea Guvernului de a închide la timp reformele și investițiile asumate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că cererea a fost transmisă „ieri seară, la ora 20:00” și că este penultima cerere de plată din PNRR. „Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.” Ce include cererea de plată nr. 5 Conform informațiilor prezentate de Pîslaru, cererea (CP5) include 75 de ținte și jaloane, împărțite astfel: 21 de reforme 54 de investiții Din punct de vedere al structurii finanțării menționate, cererea cumulează: 1,65 miliarde euro (aprox. 8,25 miliarde lei) bani nerambursabili (granturi) 433 milioane euro (aprox. 2,17 miliarde lei) pe componenta de împrumut De ce contează: absorbția granturilor urcă la 78% Pîslaru susține că, odată cu această depunere, România ajunge la 78% absorbție pe partea de granturi. El afirmă că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale, de la 47% la momentul preluării mandatului. Totodată, ministrul interimar spune că a fost „păstrată integral” alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. Context: dimensiunea totală a PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107,1 miliarde lei), din care: 13,57 miliarde euro (aprox. 67,9 miliarde lei) granturi 7,84 miliarde euro (aprox. 39,2 miliarde lei) împrumuturi Pîslaru a mai precizat că, după transmiterea cererii de plată de către echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, în condițiile în care asigură interimatul și la acest minister. [...]
