Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România riscă să piardă miliarde de euro dacă instabilitatea politică blochează termenele PNRR și SAFE, avertizează ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o declarație citată de Adevărul. Miza, spune el, este respectarea unor termene-limită „critice” în următoarele luni, care condiționează semnarea de contracte și decontarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Declarațiile au fost făcute după o vizită în județul Alba, unde ministrul a insistat că orice criză politică ar putea încetini sau bloca procesul administrativ necesar pentru accesarea banilor.
„Cred că sunt niște luni critice pentru România, în care putem câștiga miliarde de euro pentru economia românească sau putem pierde miliarde de euro. Ca să fie contracte semnate pe miliarde de euro și trecute prin toate instituțiile necesare până la 31 mai, pe SAFE, nu este ușor. De asemenea, ca să se corecteze traiectoriile de finalizare și decontare a proiectelor PNRR până la 31 august nu este simplu.”
Potrivit ministrului, România trebuie să închidă până la finalul verii mai multe „jaloane esențiale”, iar două repere sunt prezentate ca decisive:
În logica prezentată de Darău, o eventuală cădere a Guvernului ar reduce capacitatea executivului de a respecta aceste termene, cu efect direct asupra accesării finanțărilor.
Mesajul central al ministrului este că, indiferent de tensiunile din coaliție, continuitatea decizională rămâne condiția pentru a evita pierderea finanțărilor. El admite că actuala guvernare nu este „perfectă”, dar susține că poate livra rezultate dacă rămâne funcțională până la termenele-limită.
„Chiar nu cred că, cel puțin până la 31 august, până când va trebui să livrăm și contractele SAFE, și PNRR-ul, este loc de improvizație, de instabilitate și de pierderea a două-trei luni.”
În concluzie, avertismentul vizează un impact economic direct: întârzierile generate de instabilitate politică pot pune în pericol intrarea în economie a unor sume de ordinul miliardelor de euro, prin ratarea termenelor legate de SAFE și PNRR.
Recomandate
România riscă să piardă bani europeni și să fie obligată să returneze sume deja cheltuite dacă proiectele din PNRR nu sunt finalizate la timp, avertizează europarlamentarul Eugen Tomac , potrivit Mediafax . Miza, în lectura sa, este una economică: o eventuală blocare a finanțărilor ar suprapune o criză financiară peste actuala criză politică. Într-o intervenție la emisiunea MEDIAFAX OFF the Record, Tomac a spus că pierderea fondurilor europene ar împinge România într-o „criză suprapusă cu cea politică”, pe care o descrie drept „extrem de periculoasă”. „Dacă vom pierde fondurile europene, țara intră într-o criză suprapusă cu cea politică, extrem de periculoasă. Și o spun cât se poate de apăsat: pierderea fondurilor europene va fi un dezastru pentru România.” Fereastră scurtă pentru proiectele asumate în PNRR Tomac susține că autoritățile mai au „doar câteva săptămâni” pentru a închide proiectele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . În acest context, el a punctat că întârzierile acumulate în ultimii ani comprimă calendarul de implementare într-o perioadă foarte scurtă. „Mai avem câteva săptămâni în care putem să închidem ceea ce nu s-a reușit în patru ani de zile. Noi ne-am asumat aceste angajamente.” Riscul dublu: fonduri pierdute și bani de returnat Pe lângă pierderea finanțărilor europene, Tomac atrage atenția asupra unui risc suplimentar: România ar putea fi obligată să restituie bani deja cheltuiți, dacă proiectele nu sunt recepționate integral. El a invocat situația unor șantiere unde lucrările ar fi realizate în proporție de 90%, dar unde condițiile contractuale ar impune recepția la 100% pentru ca finanțarea să rămână eligibilă. „Pe lângă riscul de a pierde banii pe care ni-i pune la dispoziție Uniunea Europeană, există riscul să restituim banii pe care i-am cheltuit. Sunt foarte multe șantiere unde lucrările sunt în proporție de 90% finalizate, însă contractele sunt foarte clare: recepția trebuie făcută în proporție de 100%.” [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
PNL avertizează că România riscă să piardă ultima tranșă de granturi din PNRR, de circa 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), dacă Parlamentul nu adoptă rapid șase legi-cheie , potrivit Adevărul . Conducerea partidului cere convocarea Legislativului în sesiune extraordinară „de săptămâna viitoare”, pentru a evita întârzieri care ar putea bloca plata finală. Biroul Permanent Național al PNL a discutat luni stadiul proiectelor de lege necesare îndeplinirii jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat situația celor șase acte normative aflate în diferite faze de elaborare. Ce legi sunt în joc și unde se află în proces Potrivit liberalilor, patru proiecte au fost deja depuse în Parlament, iar două sunt în etapa finală a consultării publice. PNL indică un calendar imediat pentru depunerea lor: proiectul privind consolidarea legislației în domeniul integrității ar urma să fie depus și înregistrat marți, 21 iulie, la Camera Deputaților, după consultarea publică; proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să fie depus miercuri, 22 iulie, la Senat. În urma ședinței, conducerea PNL a mandatat grupurile parlamentare din Camera Deputaților și Senat să susțină adoptarea tuturor celor șase proiecte, pentru respectarea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza financiară: tranșa finală de granturi PNL susține că adoptarea reformelor este „esențială” pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, estimată la aproximativ 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei). Mesajul politic al partidului este că întârzierile legislative se pot traduce direct în bani pierduți din finanțarea europeană. Disputa pe salarizare: condițiile Comisiei Europene vs. buget În cazul legii salarizării unitare, PNL afirmă că actul normativ trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană , cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Partidul spune că va susține doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că modificările care încalcă aceste condiții „pun în pericol banii europeni”. Presiune pentru sesiune extraordinară Liberalii cer convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară chiar de săptămâna viitoare, pentru adoptarea rapidă a proiectelor. În comunicatul citat, PNL avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene și cere tuturor partidelor să respecte angajamentele asumate prin PNRR. [...]
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene , în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro . De ce contează: reforma e condiție pentru fonduri europene Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților. Ce prevede proiectul și calendarul de aplicare Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include: un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar; o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare . În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
