Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Ministerul Energiei raportează plăți de 19,66 milioane euro (aprox. 98 mil. lei) într-o singură săptămână și un „stoc” de cereri în lucru de 133,85 milioane euro (aprox. 669 mil. lei), ceea ce indică presiune operațională pe fluxurile de decontare din PNRR și riscul ca întârzierile să afecteze ritmul proiectelor din energie, potrivit Economica.
În intervalul 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost autorizate și efectuate plăți pentru șapte cereri de transfer și o factură de asistență tehnică aferente proiectelor finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de 19,66 milioane euro.
Ministerul Energiei indică cereri de transfer în curs de procesare de aproximativ 133,85 milioane euro, corespunzătoare unui număr total de 82 de dosare, împărțite astfel:
În paralel, ministerul arată că au fost încetate/reziliate contracte în sumă de 67,07 milioane euro, un element relevant pentru capacitatea de implementare și pentru recalibrarea portofoliului de proiecte.
Valoarea pentru care se mai pot depune cereri de plată este de aproximativ 278,27 milioane euro (aprox. 1,39 mld. lei). Ministerul precizează însă că suma „poate fi ajustată” în funcție de dinamica implementării (inclusiv posibile încetări de contracte) și de procesul de negociere al PNRR derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) cu Comisia Europeană.
În comunicatul citat, Ministerul Energiei spune că urmărește deblocarea și eficientizarea fluxurilor de plată și că a luat măsuri pentru prelungirea termenelor de implementare, astfel încât proiectele să folosească întreaga perioadă de eligibilitate din Regulamentul (UE) 2021/241.
Totodată, ministerul afirmă că, deoarece 80% dintre cererile de transfer sunt finale, a prioritizat vizitele de monitorizare și analizează posibilitatea autorizării cererilor finale pentru proiectele care au obținut NPT (Notificarea de punere sub tensiune) — etapă la care investițiile finanțate prin PNRR sunt considerate finalizate.
Ministerul mai susține că va procesa „cu celeritate” cererile de transfer și că dinamica plăților și numărul proiectelor în implementare ar contribui la modernizarea și tranziția energetică a României.
Recomandate
Reabilitarea barajului Leșu, finanțată prin PNRR cu 113,18 milioane lei, este prezentată de autorități drept un proiect „model” într-un program care a lăsat restul barajelor în urmă , fiind singurul obiectiv de acest tip finalizat dintre cele prevăzute inițial, potrivit Agerpres . Mesajul central al vizitei de la Oradea a fost că investiția deblochează beneficii concrete – apă, protecție la inundații și energie – după ani de stagnare. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că proiectul a fost „blocat timp de mai mulți ani” și „nu aducea beneficii nici pentru mediu, nici pentru producția de energie electrică”, iar lucrările au fost finalizate cu finanțare prin PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ). De ce contează: un baraj finalizat, restul proiectelor au rămas pe dinafară Vicepremierul interimar Tanczos Barna a numit proiectul Leșu „un succes uriaș”, subliniind că este singurul baraj finalizat dintre cele prevăzute inițial în PNRR. În același registru, prefectul Marcel Dragoș a afirmat că, din „13 sau 14 baraje” pe care România le putea reabilita prin PNRR, „din păcate, acesta este singurul”. În plan local, Dragoș a legat direct investiția de contextul secetei și de riscurile de alimentare cu apă, apreciind că barajul este „o mană cerească” pentru județ și că poate sprijini inclusiv dezvoltarea turistică în zonă. Ce s-a făcut efectiv și cât a costat Reabilitarea barajului Leșu a început în mai 2025 și a fost realizată prin PNRR cu 113,18 milioane de lei, fără TVA , conform aceleiași surse. Lacul, golit în 2015, a fost repus în funcțiune în luna mai, „după 12 ani”. Proiectul include, potrivit informațiilor prezentate la fața locului, soluții tehnice și de mediu, între care: impermeabilizare cu geomembrană (membrană sintetică pentru etanșare); monitorizarea infiltrațiilor prin fibră optică; scară de pești; insule plutitoare cu vegetație; panouri solare. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a spus că lucrarea combină punerea în siguranță a infrastructurii cu tehnologii moderne și măsuri de protecție a mediului și a precizat că barajul este dotat cu sisteme care transmit automat, în timp real, date despre infiltrații, volumul și temperatura apei și funcționarea echipamentelor. Impact operațional: apă, secetă și protecție la inundații Autoritățile au indicat trei efecte urmărite prin investiție: asigurarea alimentării cu apă pentru comunitățile din zonă, combaterea efectelor secetei și protecția împotriva inundațiilor , alături de refacerea biodiversității. Directorul general al Administrației Naționale „Apele Române ”, Doru-Dragoș Cazan, a spus că experiența acestui proiect ar trebui valorificată și pentru alte investiții în infrastructura de gospodărire a apelor, iar directorul ABA Crișuri, Pasztor Sandor, a descris implementarea ca pe o perioadă „foarte dură”, cu multe probleme, dar cu un rezultat „foarte bun”. [...]
România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV . Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții. Ce bani sunt în cererea nr. 5 și ce acoperă Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde: 1,65 miliarde euro bani nerambursabili (granturi); 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR. De ce contează: nivelul de absorbție pe granturi urcă la 78% Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate). Context: cât are România alocat prin PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care: 13,57 miliarde euro sub formă de granturi; 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister. [...]
România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), ducând absorbția granturilor la 78% , potrivit Economica . Depunerea este relevantă pentru ritmul de intrare a banilor europeni în economie și pentru capacitatea Guvernului de a închide la timp reformele și investițiile asumate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că cererea a fost transmisă „ieri seară, la ora 20:00” și că este penultima cerere de plată din PNRR. „Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.” Ce include cererea de plată nr. 5 Conform informațiilor prezentate de Pîslaru, cererea (CP5) include 75 de ținte și jaloane, împărțite astfel: 21 de reforme 54 de investiții Din punct de vedere al structurii finanțării menționate, cererea cumulează: 1,65 miliarde euro (aprox. 8,25 miliarde lei) bani nerambursabili (granturi) 433 milioane euro (aprox. 2,17 miliarde lei) pe componenta de împrumut De ce contează: absorbția granturilor urcă la 78% Pîslaru susține că, odată cu această depunere, România ajunge la 78% absorbție pe partea de granturi. El afirmă că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale, de la 47% la momentul preluării mandatului. Totodată, ministrul interimar spune că a fost „păstrată integral” alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. Context: dimensiunea totală a PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107,1 miliarde lei), din care: 13,57 miliarde euro (aprox. 67,9 miliarde lei) granturi 7,84 miliarde euro (aprox. 39,2 miliarde lei) împrumuturi Pîslaru a mai precizat că, după transmiterea cererii de plată de către echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, în condițiile în care asigură interimatul și la acest minister. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
Promulgarea unor legi „critice” pentru PNRR mută presiunea pe implementare și pe jaloanele rămase , în condițiile în care președintele Nicușor Dan avertizează că disputa politică pe legea decarbonizării poate ajunge să pună în risc cererile de plată și „miliarde de euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit HotNews . Șeful statului a anunțat că a promulgat marți seară „legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR”, precum și ratificarea Acordului SAFE, pe care le leagă de capacitatea statului „de a-și respecta angajamentele și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare”. În mesajul public, Nicușor Dan a susținut că aceste acte normative „garantează” accesul României la „fonduri europene majore pentru modernizare și investiții”. În argumentația sa, președintele a indicat atât componenta de investiții (spitale, școli, autostrăzi), cât și componenta de reforme. A dat ca exemple Codul administrativ și proiectul care prevede bonusuri pentru angajații ANAF și ai Vămii care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore. A menționat și Codul urbanismului, pe care îl descrie drept un pas pentru „clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane”, inclusiv prin integrarea rezultatelor referendumului din București inițiat în 2024. Legătura cu riscul de finanțare și cu percepția investitorilor Nicușor Dan a apreciat că legile adoptate și promulgate în aceste zile sunt un exemplu de „atitudine politică orientată spre obiective prioritare”, cu mai puțin accent pe conflicte, și a legat acest lucru de menținerea încrederii agențiilor de rating și, implicit, de interesul investitorilor. În context, HotNews amintește că agenția Fitch a menținut România la „BBB-”, iar publicația a relatat separat despre formularea din comunicat care ar indica faptul că decizia inițială ar fi fost o retrogradare, schimbată ulterior după o contestație a Guvernului (detalii în HotNews ). Legea decarbonizării: posibilă retrimitere în Parlament Pe fondul disputei PSD–PNL, președintele a spus că urmărește dezbaterile privind modificarea legislației de decarbonizare și a invocat un echilibru între securitatea energetică și respectarea angajamentelor asumate, cu impact asupra stabilității economice și financiare. „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR.” Din punct de vedere procedural, proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat marți de Senat, însă nu ajunge acum la președinte pentru promulgare. Deși Senatul era for decizional, proiectul se întoarce la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, deoarece a suferit modificări substanțiale, potrivit unor surse politice citate de HotNews. În disputa politică, un amendament introdus de PSD la Senat – contestat de PNL – prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres (detalii în Agerpres ). Liberalii susțin că amendamentul poate bloca bani din PNRR (context în HotNews ), în timp ce social-democrații argumentează că România nu își permite închiderea rapidă a acestor capacități în actualul context de securitate energetică. Ce urmează Pe termen scurt, proiectul de decarbonizare revine la Camera Deputaților, iar forma finală va determina dacă ajunge la promulgare și, eventual, la o cerere de reexaminare din partea președintelui. Miza, așa cum este formulată în declarațiile președintelui, este ca România să poată depune cererile de plată rămase din PNRR fără riscul pierderii unor sume importante. [...]
