Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Guvernul de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid miliarde de euro din fonduri UE, iar premierul ungar Péter Magyar va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană, potrivit Politico. Miza imediată este accesul la o tranșă de 10,4 miliarde euro (aprox. 52,5 miliarde lei) din Mecanismul de Redresare și Reziliență, bani înghețați în anii precedenți pe fondul acuzațiilor de încălcări ale statului de drept.
Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán (fără legătură de rudenie cu fostul premier Viktor Orbán), a spus că au avut deja loc „câteva zile” de negocieri la nivel de experți în ultimele zile și a confirmat planul unei întâlniri la Bruxelles săptămâna viitoare. Ea a prezentat deblocarea fondurilor drept una dintre sarcinile centrale ale noului guvern în primele luni de mandat.
În calendarul descris de publicație, executivul condus de Magyar are până la 31 august pentru a solicita formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a efectua plățile. Presiunea de timp face ca accesul la această tranșă să fie o prioritate imediată, în condițiile în care suma de 10,4 miliarde euro reprezintă doar o parte din totalul fondurilor pe care Ungaria încearcă să le deblocheze.
Fondurile au fost reținute în perioada guvernării lui Viktor Orbán, care a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi și a pierdut alegerile generale luna trecută, pe fondul unor dispute legate de respectarea legislației UE.
Anita Orbán a spus că guvernul lucrează deja la așa-numitele „super jaloane” (set de condiții și reforme cerute pentru accesarea banilor), axate pe:
„Asta înseamnă reinstaurarea criteriilor statului de drept. Și asta înseamnă să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți transparent, absolut fără corupție.”
Ministrul a susținut că aceste condiții coincid cu mandatul electoral al noului guvern.
Pe lângă fondurile de redresare, Budapesta vrea acces și la 16 miliarde euro (aprox. 80,8 miliarde lei) sub formă de împrumuturi europene pentru apărare, prin programul SAFE. Orbán a precizat că propunerea Ungariei nu a fost acceptată de Comisie și că va fi depusă din nou, de această dată ajustată la nevoile țării și la cerințele NATO.
Separat, ea a afirmat că se așteaptă ca urmăriri penale împotriva celor suspectați de corupție să înceapă „în câteva zile”.
În privința poziționării față de Ucraina și Rusia, ministrul a rămas vagă, dar a insistat că disputa privind drepturile minorității maghiare din Ucraina trebuie rezolvată înaintea altor subiecte, inclusiv aderarea Ucrainei la UE. În zona energetică, a vorbit despre diversificare și un „mix energetic” care să optimizeze prețul, disponibilitatea și sustenabilitatea.
Recomandate
Guvernul pune primăriile sub presiunea termenului de 31 august pentru a evita pierderea integrală a granturilor PNRR , după ce premierul Ilie Bolojan a avertizat, la Iași, că proiectele nefinalizate până la finalul lunii august pot duce la pierderea banilor europeni alocați, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și bugetară: Bolojan a spus că în administrațiile publice sunt în derulare peste 15.000 de proiecte. Cele care pot fi terminate până la 31 august „trebuie să rămână pe componenta de grant”. În schimb, un proiect ajuns la 90% execuție, dar rămas pe grant și nefinalizat la termen, „atrage pierderea integrală a sumei alocate”. Pentru proiectele care nu pot fi închise la timp, soluția anunțată este transferul pe componenta de împrumut. În acest scenariu, România ar pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate, iar diferența ar urma să fie acoperită din bugetul național sau local. Inventar de urgență și termene scurte pentru șantiere În contextul negocierilor tehnice dintre echipele române și Comisia Europeană , aflate în curs la Bruxelles, toți primarii au fost convocați luni dimineață pentru un inventar de urgență al proiectelor PNRR. Pentru lucrările cu risc de nefinalizare, premierul a cerut măsuri în „primele trei zile ale săptămânii viitoare”, inclusiv: întocmirea de note de constatare de către supervizori sau diriginți de șantier; angajamente ferme din partea constructorilor, cu grafice de lucrări care să garanteze finalizarea până la 31 august. Jaloane neîndeplinite și pachet legislativ pentru deblocarea banilor Un alt punct sensibil în discuțiile cu Bruxellesul îl reprezintă jaloanele asumate și neîndeplinite. Bolojan a dat ca exemplu viteza pe calea ferată, unde angajamentul de reducere a întârzierilor nu a fost îndeplinit din cauza lucrărilor nefinalizate și a lipsei de locomotive noi. Guvernul negociază cu Comisia Europeană „coborârea acestor standarde” pentru a nu bloca absorbția. Separat, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege „esențiale” pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro (aprox. 37,5 miliarde lei). Potrivit premierului, Guvernul nu mai are competența legală de a adopta ordonanțe, astfel că adoptarea în Parlament devine singura cale. El a cerut partidelor susținerea acestor legi până la finalul lunii iunie, astfel încât tragerile din fonduri să poată fi făcute în iulie-august. În același context, Bolojan a reamintit că România are în 2026 „cel mai mare buget de investiții”, reprezentând 8% din PIB, din fonduri europene și naționale cumulate. [...]
Renegocierea PNRR devine o cursă contra-cronometru pentru a nu pierde bani europeni , în condițiile în care mii de proiecte trebuie închise până la finalul lunii august, iar Guvernul încearcă la Bruxelles să reașeze investițiile care nu mai pot fi terminate la timp, potrivit Antena 3 . Premierul Ilie Bolojan a declarat la Focșani că o echipă guvernamentală se află la Bruxelles pentru renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și că miza este evitarea pierderii finanțărilor. El a indicat că, în 2026, „cea mai importantă componentă de investiții publice” este cea din PNRR, „de aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Ce se renegociază: mutarea proiectelor între granturi și împrumut Bolojan a spus că, în timpul renegocierii, Guvernul trebuie să stabilească ce proiecte „se termină sigur” și care nu pot fi finalizate și, în consecință, „trebuie mutate pe împrumut”, astfel încât România să nu piardă finanțările. PNRR are două componente, a amintit premierul: finanțarea prin granturi (fonduri nerambursabile) și cea prin împrumut. „Este foarte important ca miile de proiecte să fie finalizate până la finalul lui august, ca România să nu piardă finanțările.” Presiune pe buget: costuri crescute și nevoia de rezerve la Finanțe Un alt punct ridicat de premier ține de creșterea costurilor unor proiecte față de estimările inițiale. Potrivit acestuia, pentru unele investiții finanțate european, valoarea a crescut „foarte mult” prin modificări acceptate, iar diferența trebuie acoperită din bugetul de stat. În acest context, Bolojan a spus că este important ca Ministerul Finanțelor să păstreze rezerve pentru a putea termina lucrările. Blocaj operațional: întârzieri de plată către constructori Premierul a indicat și o problemă de implementare care poate afecta direct ritmul lucrărilor: întârzieri la plăți. El a afirmat că, după preluarea responsabilității unor ministere, a constatat întârzieri și a avertizat că, fără plata rapidă a constructorilor, este greu de presupus că aceștia vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut pentru finalizarea proiectelor până în august. Pe programul Anghel Saligny , Bolojan a spus că Ministerul Dezvoltării are plățile „la zi”, programul urmând să se deruleze „normal”, însă „capacitatea de a suplimenta fondurile este scăzută”. [...]
România încearcă să securizeze restul granturilor din PNRR , iar o echipă MIPE și alte ministere merge la Bruxelles pentru negocierile finale , potrivit Economedia . Joi sunt programate întâlniri tehnice, iar vineri ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , urmează să se vadă cu echipa SG Recover condusă de Celine Gauer. Miza operațională este reașezarea investițiilor astfel încât România să „securizeze” întreaga componentă de fonduri nerambursabile (granturi) din PNRR. Pîslaru a spus că România a atras deja peste 60% din granturi și mai are de adus „alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi” (aprox. 24,5 miliarde lei), prin cererile de plată 5 și 6. Ce schimbări pregătește MIPE pentru varianta finală a PNRR Ministrul interimar afirmă că au fost transmise către Comisia Europeană propuneri de „reașezare” a investițiilor și că există discuții tehnice pe documentele finale necesare pentru închiderea investițiilor și atingerea țintelor. În paralel, MIPE pregătește: un plan de acțiuni și un calendar pentru trimiterea în Parlament a „reformelor legislative cheie”, care trebuie adoptate înainte de 31 august 2026; măsuri pentru a avea „resursele financiare” pregătite, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare generate de proiectele de investiții; accelerarea plăților către beneficiari, printr-o cooperare mai strânsă între ministere. Context: absorbția pe Coeziune și discuțiile pentru bugetul UE 2028–2034 În același timp, Pîslaru a indicat că, pe fondurile Politicii de Coeziune, urmează să fie lansate ultimele apeluri din planificarea pe 2026. România ar fi ajuns pe locul 2 ca sume absolute atrase, cu 9,36 miliarde euro granturi intrate deja în țară (aprox. 46,8 miliarde lei), reprezentând „peste 30,2%”. Separat, se lucrează la contribuții pentru poziția României privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, inclusiv prin coordonarea cu grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state membre. Alte dosare: salarizare, directiva de transparență și măsuri pe piața muncii Pe zona Ministerului Muncii (unde Pîslaru asigură interimatul), acesta a spus că pentru Legea salarizării unitare a fost obținută „anvelopa financiară maximă pentru 2027” de la Ministerul Finanțelor Publice, validată cu Comisia Europeană, însă proiectul ar avea nevoie de validarea unui acord politic pentru a fi pus în dezbatere publică. După consultări, proiectul actualizat ar urma să fie transmis Parlamentului. Totodată, oficialul a menționat urgența transpunerii Directivei privind transparența salarială, care trebuie adoptată până pe 7 iunie, și a enumerat și alte acțiuni, inclusiv trimiterea Corpului de Control în județul Mureș pentru verificări legate de centre sociale și inițierea unui protocol cu Autoritatea Europeană a Muncii după un caz de neplată a unor lucrători români în construcții în Danemarca. [...]
Ungaria încearcă să evite pierderea a 10,4 miliarde de euro (aprox. 52 mld. lei) din fonduri UE , iar premierul Péter Magyar spune că vrea să semneze „săptămâna viitoare” la Bruxelles un acord politic cu Comisia Europeană pentru deblocarea banilor, potrivit Euronews . Miza este termenul-limită de 31 august: dacă până atunci nu sunt îndeplinite condițiile pentru deblocare, Ungaria riscă să piardă 10,4 miliarde de euro din fondurile de redresare. Fondurile au fost înghețate în perioada guvernului Orbán, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept. Calendar strâns și negocieri pe două niveluri Magyar a spus că discuțiile tehnice cu Comisia Europeană sunt în desfășurare și vor continua la Budapesta până vineri, în paralel cu pregătirea unei înțelegeri politice la nivel înalt. „Ambele părți vor face tot ce pot pentru săptămâna viitoare, când voi merge la Bruxelles, să putem semna acordul politic dintre guvernul și Comisia Europeană, care ne va permite să finalizăm toate aspectele până la 31 august…” Premierul a avertizat că, deși 31 august poate părea departe, volumul de lucru este mare și include nu doar modificări legislative, ci și schimbări instituționale. Puncte de fricțiune: taxele „excepționale” din energie și finanțe Unul dintre subiectele sensibile rămâne cerința Comisiei privind eliminarea treptată a taxelor excepționale aplicate sectoarelor financiar și energetic. Magyar a afirmat că guvernul său va respinge unele solicitări care țin de buget. „Există solicitări din partea Comisiei privind bugetul Ungariei, pe care nu le vom îndeplini… Într-o zi ni se cere să stabilizăm bugetul, iar apoi ni se spune și să eliminăm unele taxe.” Magyar a mai spus că a făcut schimb de scrisori cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe temele rămase nerezolvate. Unde ar merge banii: infrastructură și energie în planul revizuit Guvernul este așteptat să prezinte până la finalul lunii mai un plan revizuit de cheltuire a fondurilor de redresare. Magyar a indicat drept priorități proiecte „fezabile” și cu beneficii directe, inclusiv: trenuri suburbane și modernizarea căilor ferate; proiecte energetice; dezvoltarea rețelei de electricitate. Reevaluarea împrumutului SAFE pentru apărare Magyar a anunțat și reevaluarea cererii de împrumut pentru apărare depusă de Ungaria în cadrul programului SAFE al UE. Fostul guvern Orbán solicitase 16 miliarde de euro (aprox. 80 mld. lei) pentru proiecte de apărare, sumă pe care Magyar a criticat-o, susținând că ar fi urmărit îndatorarea populației în beneficiul unor companii apropiate puterii. În perioada următoare, semnalul-cheie pentru piețe și pentru mediul de afaceri rămâne dacă Budapesta și Comisia pot transforma rapid acordul politic anunțat într-un pachet de măsuri acceptat până la 31 august, astfel încât finanțarea să nu fie pierdută. [...]
România a ratat din nou accesul la bani europeni pentru decarbonizarea industriei , după ce nu a fost inclusă între beneficiarii ultimei runde a Fondului de Inovare al Comisiei Europene , de 400 de milioane de euro (aprox. 2 miliarde de lei), potrivit Mediafax . Comisia Europeană a selectat 65 de proiecte din 10 state membre – Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Portugalia, Slovenia și Spania – însă România nu apare pe lista finanțărilor, conform informațiilor prezentate de publicație. Ce înseamnă absența: competiție pierdută pentru investiții „verzi” în industrie Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea afirmă că lipsa României de pe lista proiectelor finanțate nu este un episod izolat și susține că țara „pierde teren” în competiția europeană pentru finanțări dedicate tranziției industriale. „400 de milioane de euro pentru decarbonizarea industriei europene. România, absentă din nou.” Istoric slab în Fondul de Inovare, potrivit unui fost ministru al Economiei Oprea, fost ministru al Economiei, mai spune că România ar fi obținut până acum un singur proiect finanțat din întreg Fondul de Inovare. „Din întregul Fond de inovare european, un singur proiect românesc a fost finanțat vreodată. A fost greu, dar am reușit. Din păcate, a fost excepția, nu regula”. Fondul de Inovare al Uniunii Europene finanțează proiecte industriale care vizează reducerea emisiilor de carbon și tranziția către tehnologii curate. Cine ar fi responsabil și ce risc vede politicianul Social-democratul indică drept responsabile mai multe instituții – Ministerul Economiei, Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – susținând că România nu reușește să își sprijine companiile în competițiile europene pentru proiecte verzi și industriale. În același timp, el leagă miza de negocierile europene privind viitorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe termen lung al UE) și de Fondul de Competitivitate, un mecanism propus pentru sprijinirea industriei europene. În lipsa unor „reguli și mecanisme clare”, Oprea avertizează că decalajele dintre state s-ar putea adânci. „Dacă România nu obține criterii geografice obligatorii în regulamentele acestui fond, decuplarea companiilor românești de la fondurile europene nu va mai fi parțială. Va fi completă și permanentă”, susține senatorul PSD. [...]
România are doar 10 zile să încheie contractele SAFE, altfel riscă să piardă finanțarea , în condițiile în care ordonanța care reglementează gestionarea programului este contestată la Curtea Constituțională și blochează acum procedurile, potrivit TVR Info . Acordul de împrumut dintre România și Comisia Europeană pentru programul SAFE , în valoare de 16,68 miliarde de euro, a fost semnat „ieri”, însă autoritățile mai au la dispoziție doar 10 zile pentru a încheia contractele de investiții în apărare și infrastructură strategică. Termenul-limită indicat este 31 mai, iar depășirea lui ar putea duce la pierderea banilor. Ce investiții sunt vizate România are 15 proiecte mari de înzestrare pentru Armată și instituțiile de forță, care ar urma să fie finanțate prin împrumutul oferit de Comisia Europeană. În lista menționată de TVR Info apar, ca valori și dimensiune: un contract pentru „mașina de luptă a infanteriei”, cu o valoare totală de 3,3 miliarde de euro; un contract pentru transportoare blindate Piranha 5, de peste 2 miliarde de euro. Pe componenta de infrastructură, peste 4 miliarde de euro sunt direcționate către tronsoane de autostradă Pașcani–Suceava–Siret și Pașcani–Iași–Ungheni, finanțare prezentată ca esențială pentru proiectele de autostrăzi din Moldova. Blocajul: ordonanța SAFE, contestată la CCR Deși acordul cu Comisia Europeană a fost semnat, procedurile sunt „blocate în acest moment” din cauza contestării la Curtea Constituțională a ordonanței care reglementează gestionarea programului SAFE. Conform TVR Info, ordonanța a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului și de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu (lider PSD). Specialiștii citați de publicație atrag atenția că există „multe riscuri” până când România va putea folosi efectiv banii. Miza economică și de calendar România este a patra țară care semnează acordul de împrumut și a primit a doua cea mai mare sumă dintre statele membre ale Uniunii Europene, după Polonia. În acest context, termenul de 31 mai devine critic: dacă autoritățile nu semnează contractele până atunci, România riscă să piardă finanțarea din SAFE. [...]
