Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Parchetul European a trimis în judecată patru persoane din Cluj într-un dosar care vizează deturnarea fondurilor UE pentru tineri fermieri, cu o miză de 115.000 de euro (aprox. 575.000 lei), potrivit Libertatea. Ancheta indică faptul că o parte din bani, circa 45.000 de euro (aprox. 225.000 lei), ar fi fost deja încasați.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului Cluj, iar inculpații riscă pedepse de până la șapte ani de închisoare dacă vor fi găsiți vinovați. Cazul este relevant pentru mediul de afaceri din agricultură prin efectul direct asupra accesării finanțărilor: verificarea eligibilității și a documentelor justificative devine un punct critic, iar fraudele pot declanșa recuperări de sume și blocaje administrative.
Potrivit procurorilor europeni, cei patru ar fi depus documente false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), instituția care gestionează fonduri europene în agricultură. Ținta era programul pentru tineri fermieri, cofinanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.
Pentru a îndeplini condițiile de eligibilitate, solicitanții trebuiau să dovedească calificări în domeniul agricol, mai exact în creșterea animalelor. Ancheta ar fi arătat că diplomele depuse au fost falsificate.
Procurorii susțin că inculpații ar fi fost sprijiniți de alte două persoane care ofereau consultanță pentru accesarea fondurilor europene și care ar fi emis certificate false de calificare profesională.
Cei doi consultanți au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției și au cerut proceduri simplificate; acordurile au fost depuse la Tribunalul Cluj în martie 2026.
Pentru recuperarea prejudiciului estimat, anchetatorii au instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri. Conform comunicatului citat, au fost confiscate o casă și mai multe parcele de teren, evaluate la aproximativ 170.000 de euro (aprox. 868.171 lei).
Parchetul European (EPPO) este instituția responsabilă de investigarea fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene.
Recomandate
Parchetul European a trimis în judecată patru fermieri într-un dosar de fonduri UE la AFIR după ce ar fi încercat să obțină ilegal 115.000 de euro (aprox. 572.000 lei), într-o schemă în care o parte din bani – circa 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) – ar fi fost deja încasați, potrivit AgroInfo . Cazul vizează o finanțare destinată tinerilor fermieri, descoperită în județul Cluj. Conform anchetatorilor, cei patru ar fi depus dosare false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , cu scopul de a obține sprijinul financiar. Cum ar fi fost construită schema Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuiau să dovedească pregătire în domeniul agricol, mai exact în creșterea animalelor. Procurorii susțin însă că diplomele depuse ar fi fost false. Documentele ar fi fost emise de alte două persoane, descrise ca oferind consultanță pentru accesarea fondurilor europene, potrivit informațiilor prezentate. Ce urmează și ce măsuri au fost luate Parchetul European a trimis dosarul la Tribunalul Cluj. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei patru inculpați principali riscă până la 7 ani de închisoare, conform aceleiași surse. Pentru recuperarea prejudiciului, anchetatorii au instituit sechestru pe o casă și pe mai multe terenuri, evaluate la aproximativ 170.000 de euro (aprox. 845.000 lei). Informațiile sunt atribuite de AgroInfo postului Știrile Pro TV. [...]
Guvernul mizează pe adoptarea rapidă a 9 legi ca să nu piardă până la 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR , bani care ar urma să acopere o treime din investițiile publice și să finanțeze proiecte precum autostrăzi, școli, spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice, potrivit Economica , care citează o postare a premierului Ilie Bolojan . Termenul indicat de premier pentru accesarea celor 10 miliarde de euro este august , iar condiția este îndeplinirea „jaloanelor” (reforme și măsuri asumate prin PNRR). Până în vară, România mai are „câteva zeci” de jaloane de bifat, iar Ministerul Proiectelor Europene ar fi inventariat 9 jaloane considerate esențiale, de care „depind peste 7 miliarde de euro”. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR În postarea citată, premierul indică drept exemple de proiecte finanțate din aceste fonduri: construcția de autostrăzi (este menționată Autostrada Moldovei); școli și spitale ; electrificarea căilor ferate ; reabilitarea clădirilor publice . Miza operațională este directă: fără încasarea tranșelor, Guvernul riscă să rămână fără o parte importantă din finanțarea necesară pentru a „termina lucrările de investiții”, inclusiv plățile către beneficiari, finalizarea și recepția proiectelor, conform aceleiași postări. Cele 9 jaloane „critice” și penalizările asociate Lista prezentată de premier include jaloane cu penalizări de ordinul sutelor de milioane de euro, dacă nu sunt îndeplinite. Pe scurt, acestea vizează: Integritate în funcția publică (Agenția Națională de Integritate / Ministerul Justiției) – penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Terenuri de stat ca zone de accelerare pentru investiții în regenerabile (Ministerul Agriculturii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC) (Ministerul Dezvoltării) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Reforma pieței de energie și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Decarbonizarea încălzirii-răcirii (Ministerul Energiei) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Reforma ANAF prin digitalizare, inclusiv bonus-malus pentru inspectori (Ministerul Finanțelor) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Noul mecanism economic pentru resursele de apă (Apele Române) (Ministerul Mediului) – 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei). Salarizare unitară în sectorul public (Ministerul Muncii) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Guvernanță corporativă la întreprinderile de stat (reducerea numirilor interimare) (Secretariatul General al Guvernului) – 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Ce urmează și unde e riscul Premierul indică votarea celor 9 legi drept un „test de responsabilitate” pentru clasa politică, în condițiile în care fiecare jalon neîndeplinit poate însemna bani pierduți. Din informațiile prezentate, presiunea de calendar este dublă: „până în vară” pentru o parte din jaloane și „până în august” pentru accesarea celor 10 miliarde de euro. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendarul legislativ sau stadiul fiecărui proiect de lege, rămâne neclar cât de repede pot fi adoptate actele normative și dacă vor trece în forma cerută de PNRR, fără modificări care să întârzie îndeplinirea jaloanelor. [...]
Guvernul are de bifat până la vară câteva zeci de jaloane PNRR ca să nu piardă bani și să poată trage fonduri europene care finanțează o parte importantă din investițiile publice, potrivit Economedia . Premierul Ilie Bolojan spune că până în august trebuie accesate 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), sumă pe care o descrie ca reprezentând o treime din totalul investițiilor publice. În contextul crizei politice declanșate de ieșirea miniștrilor PSD de la guvernare și înlocuirea lor interimară, miza devine una operațională: adoptarea rapidă a reformelor și a legislației asociate, fără de care plățile din PNRR pot fi întârziate sau reduse. „Până în vară mai avem câteva zeci de jaloane de îndeplinit. Fiecare înseamnă bani: îi primim dacă îndeplinim jaloanele sau îi pierdem dacă nu le atingem.” De ce contează: investiții în infrastructură și servicii publice, condiționate de reforme Bolojan leagă direct fondurile PNRR de proiecte precum autostrăzi (inclusiv Autostrada Moldovei), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. În paralel, Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „cele mai importante”, de care ar depinde peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei), necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții. Premierul afirmă că trebuie aprobate 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public până la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Cele 9 jaloane inventariate și penalizările asociate Sinteza prezentată include jaloane cu coordonatori instituționali, măsuri și penalizări potențiale (în cazul neîndeplinirii), după cum urmează: Jalon 431 (ANI / Ministerul Justiției) : actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică – intrarea în vigoare a legii consolidate privind integritatea. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 509 (Ministerul Agriculturii) : cadru juridic pentru utilizarea terenurilor de stat (ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în surse regenerabile. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 315 (Ministerul Dezvoltării) : Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), inclusiv reducerea termenelor și digitalizarea proceselor administrative în construcții. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 119a (Ministerul Energiei) : reforma pieței de energie electrică și scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit; modificarea legii decarbonizării în funcție de studiul de adecvanță pentru Transelectrica. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 128 (Ministerul Energiei) : decarbonizarea încălzirii-răcirii, inclusiv reguli privind biomasa și facilități pentru prosumatori (inclusiv blocuri și asociații de locatari) să vândă surplusul de energie. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 197 (Ministerul Finanțelor) : reforma ANAF prin digitalizare; legislație pentru sistemul de bonificație „bonus-malus” al inspectorilor. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 4 (Ministerul Mediului) : reconfigurarea mecanismului economic al „Apelor Române”, pentru corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori. Penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 miliarde lei) . Jalon 420 (Ministerul Muncii) : noul cadru juridic privind salarizarea unitară în sectorul public, cu metodologie de calcul unificată și legare de performanță. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Jalon 442 (Secretariatul General al Guvernului) : guvernanță corporativă la întreprinderile de stat, inclusiv reducerea numirilor interimare în CA/CS. Penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 miliarde lei) . Ce urmează În perioada imediat următoare, Guvernul își fixează ca priorități îndeplinirea jaloanelor, finalizarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora, în condițiile în care neatingerea țintelor poate însemna pierderea unor sume semnificative din PNRR. [...]
Peste 7 miliarde de euro (aprox. 35 mld. lei) din PNRR depind de adoptarea rapidă a 9 legi , într-un calendar care comprimă decizii cu impact fiscal, energetic și administrativ, potrivit Știrile Pro TV . Premierul Ilie Bolojan spune că România trebuie să atragă până în august 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) din PNRR, sumă pe care o descrie drept „o treime din totalul investițiilor”. Miza este una operațională și de finanțare: banii sunt condiționați de îndeplinirea unor „jaloane” (condiții/reforme asumate), iar neîndeplinirea lor înseamnă pierderea sumelor aferente. Ministerul Proiectelor Europene a inventariat 9 jaloane „de care depind peste 7 miliarde de euro”, necesare pentru finalizarea lucrărilor de investiții, potrivit premierului. Ce investiții sunt legate de banii din PNRR Într-o postare pe Facebook citată de publicație, Bolojan indică tipurile de proiecte care ar urma finanțate din aceste fonduri: autostrăzi (exemplu: Autostrada Moldovei ), școli și spitale, electrificarea căilor ferate și reabilitarea clădirilor publice. Pachetul legislativ: 9 jaloane, penalizări de sute de milioane de euro Premierul afirmă că atingerea jaloanelor presupune aprobarea a 9 legi care reglementează domenii de la salarizarea în sectorul public la fiscalitate și energie, iar votul lor va fi „un test de responsabilitate” pentru clasa politică. Principalele jaloane enumerate în material, cu penalizările asociate, includ: Jalon 431 (integritate în funcția publică) – actualizarea cadrului juridic; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 509 (terenuri de stat pentru accelerarea investițiilor în regenerabile) – cadru juridic pentru utilizarea terenurilor administrate de ADS; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 315 (Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor) – reducerea termenelor, digitalizare, planificare urbană; penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalon 119a (reforma pieței de energie, înlocuirea cărbunelui) – scoaterea din operare a 710 MW pe cărbune/lignit și modificarea legii decarbonizării; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 128 (decarbonizarea încălzirii-răcirii) – măsuri legislative, inclusiv pentru prosumatori; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 197 (reforma ANAF prin digitalizare) – inclusiv legislație bonus-malus pentru inspectori; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 4 (mecanism economic pentru „Apele Române”) – corelarea veniturilor cu costurile pe categorii de utilizatori; penalizare: 972 milioane euro (aprox. 4,9 mld. lei) Jalon 420 (salarizare unitară în sectorul public) – metodologie de calcul unificată, sustenabilitate fiscală; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Jalon 442 (guvernanță corporativă la întreprinderile de stat) – reducerea numirilor interimare și regim proporțional de raportare; penalizare: 771 milioane euro (aprox. 3,9 mld. lei) Ce urmează, pe termen scurt Bolojan indică drept priorități pentru perioada următoare îndeplinirea jaloanelor, definitivarea investițiilor, derularea plăților către beneficiari, terminarea lucrărilor și recepția acestora. Separat, materialul notează că președintele Nicușor Dan are consultări la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor pro-europene despre programele SAFE și PNRR. [...]
România își poate păstra accesul la finanțarea PNRR de circa 10 miliarde de euro dacă își îndeplinește la timp reformele asumate, în pofida crizei politice de la București, potrivit declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Digi24 . Ministrul spune că a transmis autorităților de la Bruxelles că România poate continua implementarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , chiar dacă scena politică este marcată de „turbulențe”. Mesajul central: proiectele de investiții – precum spitale sau autostrăzi – trebuie să meargă înainte, independent de evoluțiile politice interne. Condiția-cheie: reformele „substanțiale” Pîslaru afirmă că, „în acest moment”, România „poate trage toți banii” din PNRR – aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) – însă condiționează această perspectivă de îndeplinirea reformelor asumate prin plan. În același context, ministrul susține că România „a adus multă creativitate în relația cu Comisia Europeană”, fără a detalia în ce constă aceasta. Riscul major: întârzierea reformelor pe fondul populismului Ministrul admite existența unui scenariu negativ: pe fondul populismului, unele reforme-cheie ar putea să nu fie adoptate la timp. El descrie această variantă drept „cel mai rău scenariu”, tocmai pentru că ar pune sub presiune capacitatea României de a valorifica integral finanțarea disponibilă prin PNRR. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul reformelor sau despre măsuri concrete, rămâne neclar ce reforme sunt considerate cele mai expuse riscului de întârziere și ce pași urmează în relația cu Comisia Europeană. [...]
Viitorul guvern de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid fonduri UE înghețate , iar Peter Magyar spune că merge miercuri la Bruxelles pentru discuții informale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Miza este reluarea accesului la bani europeni blocați în urma disputelor dintre Bruxelles și fostul premier Viktor Orbán. Magyar a declarat că „nu este timp de pierdut”, după victoria din 12 aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, relatează Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că speră la un acord politic chiar în timpul primei sale vizite la Bruxelles. Miza: evitarea pierderii banilor din PNRR-ul Ungariei Magyar a indicat anterior că guvernul său ar putea acționa rapid în patru domenii pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fondurile europene de redresare până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august. Printre direcțiile menționate se numără: măsuri împotriva corupției; restabilirea libertății presei; restabilirea libertății mediului academic. Context: conflictul cu UE și semnalul pentru piețe În perioada Orbán, Ungaria s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri. În plan intern, partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă posibilitatea de a modifica legi sensibile pentru Bruxelles, inclusiv în zona sistemului judiciar, a achizițiilor publice și a controlului asupra mass-media. Reacția inițială a piețelor a fost pozitivă: forintul s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul așteptărilor că UE va debloca fondurile, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
