Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Parchetul European a trimis în judecată patru fermieri într-un dosar de fonduri UE la AFIR după ce ar fi încercat să obțină ilegal 115.000 de euro (aprox. 572.000 lei), într-o schemă în care o parte din bani – circa 45.000 de euro (aprox. 224.000 lei) – ar fi fost deja încasați, potrivit AgroInfo.
Cazul vizează o finanțare destinată tinerilor fermieri, descoperită în județul Cluj. Conform anchetatorilor, cei patru ar fi depus dosare false la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), cu scopul de a obține sprijinul financiar.
Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuiau să dovedească pregătire în domeniul agricol, mai exact în creșterea animalelor. Procurorii susțin însă că diplomele depuse ar fi fost false.
Documentele ar fi fost emise de alte două persoane, descrise ca oferind consultanță pentru accesarea fondurilor europene, potrivit informațiilor prezentate.
Parchetul European a trimis dosarul la Tribunalul Cluj. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei patru inculpați principali riscă până la 7 ani de închisoare, conform aceleiași surse.
Pentru recuperarea prejudiciului, anchetatorii au instituit sechestru pe o casă și pe mai multe terenuri, evaluate la aproximativ 170.000 de euro (aprox. 845.000 lei). Informațiile sunt atribuite de AgroInfo postului Știrile Pro TV.
Recomandate
AFIR a publicat versiunea actualizată a ghidului de implementare pentru intervenția DR-36F, care stabilește regulile de decontare integrală a costurilor de funcționare ale GAL , după încheierea consultării publice, potrivit AgroInfo . Documentul este relevant operațional pentru Grupurile de Acțiune Locală (GAL), deoarece condiționează eligibilitatea cheltuielilor de pași administrativi concreți și introduce plafoane procentuale în raport cu bugetele strategiilor locale. Ghidul vizează componenta „Sprijin pentru gestionarea, monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare locală, precum și animarea acesteia, inclusiv facilitarea schimburilor între părțile interesate” (DR-36F) și a fost publicat pe site-ul AFIR după finalizarea consultării publice derulate în perioada 20 februarie – 3 martie 2026. Ce finanțează DR-36F și cine poate primi banii Sprijinul financiar este destinat acoperirii costurilor de funcționare și activităților de „animare” (activități de mobilizare și implicare a actorilor locali) ale GAL-urilor selectate și autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027. Condiții de eligibilitate și limite bugetare Cheltuielile de funcționare și cele de animare devin eligibile doar după: aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL); semnarea contractelor de finanțare între GAL și AFIR. Rata sprijinului public este de 100% nerambursabilă , conform informațiilor din articol. În același timp, ghidul menționează limitele prevăzute în Planul Strategic PAC 2023–2027: pentru fiecare SDL, costurile de funcționare și animare nu trebuie să depășească 25% din costurile publice totale efectuate pentru strategiile mono-fond; pentru strategiile multi-fond, se adaugă maximum 7,5% din totalul alocării Fondului Social European (FSE)+. Unde este disponibil ghidul Ghidul și manualul de implementare pentru intervenția DR-36F sunt disponibile pe site-ul AFIR, la adresa indicată în material: https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-dr-36f/ . [...]
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro din fondurile UE de redresare dacă nu îndeplinește condițiile până la finalul lui august , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă la Budapesta pentru a accelera reformele și investițiile cerute, potrivit Economica . Ursula von der Leyen a spus, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria. Scopul este colaborarea cu echipa lui Peter Magyar, câștigătorul alegerilor, pentru realizarea reformelor și investițiilor necesare deblocării banilor, relatează Agerpres. Miza: bani blocați și un termen-limită care poate tăia finanțarea Von der Leyen a avertizat că Budapesta poate pierde 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile europene de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor privind funcționarea statului de drept în Ungaria în timpul mandatului premierului Viktor Orban . Cât a înghețat UE și ce efect invocă șefa Comisiei Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, șefa Comisiei Europene a spus că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând în total 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria. Potrivit acesteia, deficitul de finanțare a afectat competitivitatea Ungariei și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Von der Leyen a mai afirmat că UE a trebuit să respecte strict tratatele atunci când a impus fiecare sancțiune guvernului Orban și a adăugat că ungurii „merită să primească aceste fonduri europene odată ce condițiile vor fi îndeplinite”. Implicație de reglementare: discuția despre unanimitate în politica externă Invocând ceea ce a descris drept o obstrucționare sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă ale Uniunii, argumentând că blocul comunitar trebuie să poată acționa rapid și să se asigure că „vocea Europei este auzită”, potrivit dpa. [...]
Ungaria încearcă să recupereze rapid accesul la circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate , iar primele discuții tehnice post-alegeri au avut loc la Bruxelles între o delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar, potrivit Antena 3 . Întâlnirea, desfășurată în acest weekend, a fost prima după alegerile de duminica trecută și a vizat „modalitățile de a avansa” în vederea deblocării fondurilor europene alocate Ungariei, blocate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de statul de drept. „Întâlnirile au reprezentat o primă ocazie de a purta discuţii concrete privind modalităţile de a avansa şi de a înregistra progrese reale în vederea deblocării fondurilor UE alocate Ungariei, care sunt îngheţate din cauza preocupărilor legate de corupţie şi de statul de drept. Aceste eforturi necesare vor continua”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat. Miza: 17 miliarde de euro, cu un termen-limită apropiat pentru o parte din bani Potrivit informațiilor citate, contactele urmăresc identificarea unor soluții pentru „activarea urgentă” a livrării a aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia Europeană le reține din cauza încălcărilor statului de drept atribuite actualului prim-ministru Viktor Orbán . Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, bani pe care statele îi pot solicita doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Comisia Europeană. În cazul Ungariei, termenul menționat este sfârșitul lunii august a acestui an . Ce urmează Comisia Europeană a indicat că discuțiile vor continua, însă materialul nu oferă un calendar pentru o decizie de deblocare și nici detalii despre reformele care ar urma să fie asumate sau accelerate de viitorul guvern ungar. [...]
România are de atras 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din PNRR până la 31 august 2026 , iar o eventuală criză politică poate pune în pericol acest calendar, susține ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-un mesaj de sprijin pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit Adevărul . Pîslaru afirmă că suma de 10 miliarde de euro este „pusă deoparte doar pentru România” și că, pentru acești bani, țara nu concurează cu alte state membre, ci cu propria capacitate de implementare. Termenul indicat de ministru este 31 august 2026. Miza: investiții și reforme legate de PNRR, într-un interval limitat Ministrul spune că fondurile vizează investiții majore, între care: construcția de autostrăzi; modernizarea spitalelor, școlilor și grădinițelor; digitalizarea administrației; eficientizarea energetică a clădirilor; împăduriri și alte proiecte de infrastructură. În total, „peste 21.000 de proiecte” sunt în desfășurare la nivel național, iar progresul lor poate fi urmărit pe platforma Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, mai afirmă Pîslaru. Avertisment: instabilitatea politică poate bloca accesarea banilor În mesajul său, Pîslaru avertizează că România este „la o răscruce”, între continuarea reformelor și riscul unei crize politice care ar putea destabiliza țara, cu efect direct asupra accesării fondurilor europene. El susține că implementarea reformelor necesare pentru PNRR nu se face „nici la TV, nici pe TikTok”, ci prin muncă „riguroasă, zi de zi”, și îl prezintă pe Ilie Bolojan drept un premier care „găsește soluții, nu scuze”, asumând inclusiv măsuri nepopulare pentru a nu pierde banii europeni. Critici la adresa guvernelor anterioare și apel la „transparență” Pîslaru acuză guvernele anterioare că au amânat reformele dificile și au lansat investiții „nerealiste”, din rațiuni electorale, în timp ce actualul executiv ar fi accelerat reformele și ar fi prioritizat proiectele, susținând că „se face într-un an ce nu s-a făcut în cinci”. Reluând o metaforă atribuită premierului, ministrul leagă presiunea politică de ideea de transparență în administrație și de afectarea unor interese odată cu „aprinderea luminii” asupra risipei și privilegiilor: „Se vede astăzi, mai clar ca niciodată, cât de tare se tem unii de ceea ce se întâmplă atunci când aprindem lumina în cămară.” În final, ministrul spune că susține continuarea reformelor și implementarea PNRR, descriind opțiunea ca pe „drumul greu, dar corect” al dezvoltării. [...]
România intră în linie dreaptă pentru accesarea finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro, cu un avans de 15% disponibil după semnare , potrivit Economedia . Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , spune că primirea contractului-cadru de la Comisia Europeană confirmă aprobarea planului României la nivel european și trecerea la etapa de implementare. Miza imediată este fluxul de lichiditate: după finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, România ar putea accesa „rapid” un avans de 15%, pe care oficialul îl descrie drept esențial pentru demararea investițiilor. Ce finanțează SAFE și unde ar urma să ajungă banii Conform declarațiilor lui Mihai Jurca, finanțarea vizează investiții strategice în: înzestrarea Armatei; infrastructură critică și securitate; dezvoltarea industriei naționale de apărare, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată în România. Oficialul estimează că, din totalul de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,6 miliarde lei), peste 50% din bani „vor rămâne în România”. Calendarul anunțat: semnare, aprobări și contracte până la final de iunie Pașii următori indicați sunt: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie (termen dependent și de ministerele din statele partenere). În plus, Mihai Jurca afirmă că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, cu ținta ca acestea să fie realizate până în 2030. [...]
România intră în faza de implementare a finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro , după ce a primit de la Comisia Europeană contractul-cadru, un pas care deschide drumul către semnarea împrumutului și accesarea unui avans de 15% pentru demararea investițiilor, potrivit Digi24 . Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca , spune că documentul confirmă aprobarea planului României la nivel european și că proiectele intră „în linie dreaptă” pentru implementare. Programul vizează consolidarea și modernizarea capacității de apărare, inclusiv investiții în înzestrarea Armatei, infrastructură critică și securitate, dar și dezvoltarea industriei naționale de apărare. „După finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, vom putea accesa rapid un avans de 15%, esențial pentru demararea investițiilor.” Valoarea finanțării menționate este de aproximativ 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Jurca afirmă că autoritățile au urmărit să ajungă în această etapă cu „proiecte mature, clare și aliniate cu obiectivele europene”. Calendarul deciziilor interne și al contractelor Potrivit lui Jurca, urmează o succesiune de pași cu termene apropiate, care condiționează intrarea efectivă a banilor și lansarea achizițiilor: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie, termen care depinde și de ministerele din statele partenere. Ce impact economic invocă Guvernul: producție locală și țintă 2030 Jurca spune că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, astfel încât acestea să fie „lucrate până în 2030”. Tot el estimează că „peste 50%” din totalul finanțării ar urma să rămână în România, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată locală în industria de apărare. Informațiile provin dintr-o postare a lui Mihai Jurca pe Facebook, preluată de Digi24. Detalii despre structura exactă a proiectelor și alocările pe programe nu sunt prezentate în material. [...]
