Știri
Știri din categoria Educație
Uniunea Europeană a deschis negocieri cu Canada pentru asocierea la Erasmus+, un pas care ar putea extinde accesul la mobilități educaționale și proiecte comune dincolo de spațiul european, cu efect direct asupra universităților și tinerilor care folosesc programul, inclusiv din România, potrivit Mediafax.
Discuțiile au fost anunțate la Montreal, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul canadian Mark Carney au comunicat începerea negocierilor. Vicepreședinta Comisiei Europene Roxana Mînzatu a transmis că va reprezenta UE în dialogul cu partea canadiană.
„Aștept cu interes să reprezint Uniunea Europeană în negocierile cu partenerii canadieni.”
„Odată încheiate cu succes negocierile și finalizate procedurile necesare, Canada ar deveni primul stat din afara Europei asociat programului.”
Conform vicepreședintei Comisiei Europene, asocierea ar deschide „noi oportunități de studiu, formare și colaborare”, inclusiv pentru tinerii din România. În practică, miza este lărgirea cadrului de cooperare pentru mobilități și proiecte educaționale între instituții din UE și Canada, însă materialul nu oferă detalii despre calendar, bugete sau condiții concrete.
Negocierile au loc în paralel cu discuții mai ample despre apropierea Canadei de UE. Mediafax notează că există divergențe între statele membre: potrivit POLITICO, mai multe țări ar fi refuzat să aprobe o declarație care prevedea explicit acordarea statutului de „membru asociat” Canadei, cu 48 de ore înaintea summitului de la Montreal.
La summit participă și președintele Consiliului European, Antonio Costa, iar liderii europeni și premierul canadian urmează să lanseze „Alianța pentru viitor”. În acest stadiu, asocierea la Erasmus+ rămâne condiționată de finalizarea negocierilor și de „procedurile necesare”, fără ca sursa să precizeze pașii următori sau un termen-limită.
Recomandate
UE pregătește recunoașterea mai rapidă a diplomelor în format digital , o schimbare care poate reduce semnificativ birocrația pentru românii care vor să muncească într-un alt stat membru, potrivit Mediafax . Pachetul Comisiei Europene include șase propuneri legislative și vizează atât recunoașterea calificărilor, cât și portabilitatea drepturilor sociale pentru lucrătorii mobili din UE. În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane lucrează într-un alt stat UE decât cel de origine, iar Comisia urmărește ca diploma și drepturile sociale să „urmeze” angajatul între țări. Diplome și calificări accesibile pe telefon, într-o infrastructură europeană Una dintre măsurile centrale este transformarea calificărilor educaționale și profesionale în „credențiale digitale” (documente electronice verificabile), de la învățământ secundar și profesional până la studii universitare și doctorale. Acestea ar urma să fie stocate într-o infrastructură europeană securizată și accesibile inclusiv de pe telefon. Comisia propune și o interfață unică la nivel european, disponibilă în limbile oficiale ale UE, prin care o persoană: verifică cerințele pentru profesia sa într-un alt stat membru; depune documentele în propria limbă; beneficiază de traducere automată pentru procesul de recunoaștere. Roxana Mînzatu a explicat că scopul este eliminarea drumurilor între instituții și a timpului pierdut pentru a înțelege procedurile. „Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor din statele membre și să pierzi mult timp pentru a înțelege cum se face, cât durează sau ce documente sunt necesare.” Recunoaștere automată: fizioterapeuții intră pe listă, urmează alte profesii Comisia vrea să extindă lista profesiilor cu recunoaștere automată a calificărilor între statele membre. În UE există aproximativ 5.700 de profesii reglementate, dar doar un număr redus beneficiază de recunoaștere automată. Mînzatu a anunțat că fizioterapeutul este adăugat pe lista profesiilor cu recunoaștere automată. În paralel, Comisia pregătește mecanisme pentru alte zece profesii unde există deficit de personal și programe de formare suficient de apropiate între state. Printre exemplele menționate: ingineri civili, tehnicieni biomedicali, arhitecți peisagiști și electricieni. Pentru acestea, Comisia estimează că pregătirea poate dura unul sau doi ani. Pentru România, efectul ar putea fi dublu: românii ar putea intra mai repede pe piețele de muncă din alte state UE, iar companiile din România ar putea recruta mai ușor profesioniști formați în alte țări membre. „Pașaport” digital de securitate socială și controale transfrontaliere mai puternice A doua componentă a pachetului este un pașaport digital de securitate socială, care ar permite verificarea în timp real a documentelor unui angajat care lucrează într-un alt stat membru. Documentele pentru lucrătorii detașați, astăzi greu de verificat între administrații, ar urma să devină digitale și verificabile. Treptat, în sistem ar urma să fie incluse și informații privind asigurarea de sănătate, șomaj, pensie sau indemnizații de boală. Pachetul prevede și întărirea Autorității Europene a Muncii , care ar urma să poată iniția mai ușor inspecții transfrontaliere și să folosească date pentru identificarea situațiilor cu risc ridicat de exploatare, abuz sau dumping social. Un element nou: intervenția ar putea viza și cazuri în care la locul de muncă se află cetățeni din afara UE, nu doar cetățeni europeni. Ce urmează Măsurile trebuie să treacă prin procedurile legislative europene. O parte dintre instrumentele digitale vor necesita timp pentru a fi construite și conectate la sistemele naționale ale statelor membre, ceea ce înseamnă că efectele practice vor depinde de ritmul implementării și de interoperabilitatea (capacitatea sistemelor de a „vorbi” între ele) la nivel european. [...]
Tăierile din Educație au fost legate de presiunea pe deficit și riscul de „junk”, susține fostul ministru Daniel David , care afirmă că ministerul nu a primit de la Finanțe aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, potrivit Adevărul . În aceste condiții, spune el, schimbările la burse și alte măsuri de austeritate au fost calibrate pentru a limita impactul asupra elevilor și studenților, dar și pentru a transmite un semnal de „schimbări structurale” către agențiile de rating și instituțiile europene. Daniel David a explicat, într-un interviu în emisiunea „Trends” de la Adevărul, că includerea Educației în primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a ținut și de calendar: deciziile trebuiau aplicate înainte de începutul anului școlar, în septembrie. În opinia sa, amânarea ar fi putut fi interpretată negativ de piețe și instituții, cu efecte în lanț, inclusiv asupra fondurilor europene. „Dacă intrai în junk sau dacă Ecofinul avea o evaluare negativă, aveai o problemă, inclusiv cu blocarea fondurilor europene.” Bursele: între ținte bugetare și redefinirea „meritului” Pe bursele studenților, fostul ministru spune că programul de guvernare prevedea ca fondul alocat în a doua jumătate a anului 2025 să revină la nivelul din 2023, ceea ce ar fi însemnat o reducere abruptă. El afirmă că, după discuții cu premierul de atunci, a reușit să mențină bugetul burselor la un nivel apropiat de cel din 2024. În interviu sunt indicate următoarele repere pentru fondul de burse al studenților: 2023: „puțin sub un miliard de lei”; 2024: „aproximativ 1,5 miliarde de lei”; 2025 (așteptări): „1,7 miliarde de lei”. În privința burselor de merit, Daniel David își asumă modificările și susține că acestea ar trebui să recompenseze performanța școlară de excepție, criticând situațiile în care, în anii anteriori, elevi cu media 5 primeau burse de merit sau în care 70–80% dintre elevii unei clase beneficiau de acest sprijin. Totodată, el afirmă că bursele sociale au fost „protejate”: a fost păstrat criteriul economic, iar suplimentar a fost introdusă condiția notei 10 la purtare. Școlile din rural: comasare și „campusuri rurale”, cu stimulente bugetare Pe zona de echitate și rezultate școlare, fostul ministru indică fragmentarea rețelei școlare din sate drept una dintre problemele majore și susține continuarea comasării unităților de învățământ, inclusiv prin dezvoltarea unor campusuri rurale, în contextul rezultatelor testelor PISA. El amintește și de un ordin de ministru care permite majorarea cu 25% a bugetului școlilor implicate în parteneriate între unități performante și școli cu rezultate mai slabe (exemplele menționate: Apusenii și Delta Dunării). Scopul: profesori calificați să poată susține cursuri online în comunități cu deficit de personal didactic. „Nu am primit banii de la Finanțe”: două miliarde de lei lipsă, invocate ca motiv-cheie Daniel David afirmă că, dacă ar fi primit fondurile solicitate de la Ministerul Finanțelor, nu ar fi fost necesare modificările. Potrivit declarațiilor sale, ministerul nu a mai primit aproximativ două miliarde de lei pe care se baza inițial, iar ulterior i s-a comunicat că suma nu poate fi alocată până la finalul anului. „Nu am primit acei bani și mi s-a spus că nu îi pot primi până la sfârșitul anului. Acesta este răspunsul cinstit.” În același context, el spune că a încercat să limiteze efectele măsurilor, menționând că a reușit menținerea fondului de burse aproape de nivelul din 2024 și o creștere cu 40% a bugetului programului „Masă sănătoasă”. [...]
Guvernul pregătește un plan național de siguranță în școli, cu responsabilități și sancțiuni ferme , după incidentele violente din Bistrița și Pitești , potrivit Mediafax . Premierul Luca Niculescu a spus că documentul ar urma să includă măsuri de prevenție, intervenție rapidă și pedepse pentru actele de violență. Niculescu a anunțat vineri, la începutul ședinței de Guvern, că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului, pentru a contura planul. El a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri, însă nu a prezentat măsuri concrete și nici un calendar de aplicare. „Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii.” Ce ar urma să conțină planul și de ce contează Conform declarațiilor premierului, planul ar urma să stabilească „responsabilități clare” și să acopere întregul lanț de reacție al autorităților și al școlilor, de la prevenție la sancționare. Miza operațională este definirea unor proceduri și obligații explicite, în condițiile în care violențele recente au readus în prim-plan capacitatea școlilor și a instituțiilor de a interveni rapid. Premierul a descris violențele din școli drept „profund îngrijorătoare” și a spus că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ. Totodată, a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți și le-a urat însănătoșire grabnică. Context: incidentele din Bistrița și Pitești Măsurile anunțate vin după două cazuri de violență în școli, petrecute în mai puțin de o săptămână: Bistrița : un elev de clasa a VII-a a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg; elevul a fost imobilizat, dus la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca. Pitești : un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă într-un liceu; unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital. Deocamdată, Guvernul nu a detaliat ce măsuri vor fi adoptate și când ar urma să intre în vigoare planul de siguranță. [...]
Faptul că agresorul are 13 ani mută cazul din zona penală în cea de protecție a copilului , cu consecințe directe pentru modul în care școala și autoritățile pot interveni după atacul cu cuțitul de la o școală gimnazială din Bistrița, potrivit G4Media , care citează declarațiile prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, Adrian Briciu, preluate de Agerpres. Potrivit prim-procurorului, elevul ar fi acționat premeditat și „cel mai probabil din motive rasiale”, vizând un elev de 12 ani pe care îl considera „indian”, deși nu ar fi existat conflicte anterioare între ei. Procurorul a spus că minorul a venit pregătit de acasă cu un cuțit tip briceag, o cagulă, o cască tip militar și mănuși, s-a echipat în baia școlii și apoi s-a îndreptat spre clasa elevului vizat. În desfășurarea atacului, profesoara de matematică ar fi fost lovită de mai multe ori cu cuțitul, pe holul școlii, în zona capului și toracelui, după ce a ieșit din clasă. Ulterior, agresorul ar fi intrat în sala de clasă și ar fi început să îl caute pe elevul vizat; un coleg care a intervenit ar fi fost lovit în zona capului, iar elevul vizat ar fi fost atins în zona spatelui, cu o leziune superficială, conform aceleiași surse. Imobilizarea atacatorului a fost făcută de paznicul școlii și un profesor de sport, care l-au deposedat de cuțit. În baia în care minorul s-a echipat, anchetatorii au găsit mesaje în limba engleză și „însemne legionar-extremiste, de extremă dreaptă”, potrivit declarațiilor procurorului. Ce urmează procedural: fără răspundere penală, cu măsuri sociale Procurorul a precizat că, având 13 ani, minorul „nu poate fi tras la răspundere penală”, iar măsurile ulterioare pot fi luate doar de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului . În paralel, procurorii au deschis cercetări pentru infracțiunea de tentativă de omor. DIICOT a analizat dacă speța intră în competența sa, însă s-a stabilit că dosarul rămâne la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, a mai spus Adrian Briciu. Elemente încă neclarificate: audierea minorului și ipoteza radicalizării Minorul nu fusese audiat până la momentul declarațiilor, la fel nici mama sa, care îl însoțește la clinica de psihiatrie infantilă din Cluj-Napoca, unde este internat. Au fost făcute percheziții la locuința familiei, într-o localitate rurală aflată la circa 13 kilometri de Bistrița. Întrebat despre o posibilă radicalizare, prim-procurorul a spus că nu se poate pronunța, dar a menționat că minorul nu ar fi manifestat remușcări după comiterea faptelor. „N-a fost perceput ca o persoană care are remușcări. (…) Nu s-a manifestat în sensul că ar regreta fapta, nu părea o persoană afectată, nu știu în ce măsură conștientiza”, a declarat Adrian Briciu. [...]
Un robot agricol programat de elevi testează, la scară educațională, tehnologii folosite deja în agricultura de precizie , de la senzori pentru sol până la recunoașterea buruienilor cu ajutorul inteligenței artificiale, potrivit Agronet . În proiectul FARMERS 2.0, 60 de elevi din Galați au asamblat și programat o stație robotizată FarmBot Genesis v1.8, urmărind întreg ciclul de creștere a plantelor, de la însămânțare la maturitate. Inițiativa este derulată de Asociația Creștem Oameni Mari și finanțată prin programul Start ONG , lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Proiectul a fost prezentat pe 23 septembrie 2026, în contextul Zilei Agriculturii Ecologice, conform comunicatului Asociației Act for Tomorrow . Ce învață elevii, concret: automatizare, date și control digital Stația agricolă robotizată poate fi controlată de pe telefon sau calculator și automatizează mai multe lucrări specifice cultivării plantelor. Potrivit organizatorilor, sistemul poate: realiza însămânțarea; uda plantele; măsura umiditatea solului; monitoriza evoluția culturilor; colecta date din grădină; identifica buruienile cu ajutorul inteligenței artificiale. Elevii au lucrat cu un kit educațional de robotică și cu planurile tehnice ale sistemului, apoi au programat stația și i-au urmărit funcționarea într-o grădină reală. De ce contează: o „mini-platformă” pentru agricultura de precizie, pusă în mâna elevilor Deși FarmBot nu este un utilaj pentru suprafețe agricole mari, proiectul funcționează ca o platformă de experimentare cu aceleași tipuri de instrumente care intră tot mai mult în agricultura comercială: senzori, automatizarea udării, monitorizare digitală și recunoaștere automată a plantelor. Activitățile au fost extinse și către elevii și profesorii implicați în programele „Săptămâna Verde” și „Școala Altfel”, care au putut opera stația și au revenit ulterior pentru a observa evoluția culturilor. Responsabilul de activități din cadrul Asociației Creștem Oameni Mari, Marinela Buruiană, spune că miza a fost transformarea programării într-o experiență practică: „Am vrut ca acești copii și tineri să vadă tehnologia dincolo de ecrane și să înțeleagă că programarea, robotica și inteligența artificială pot avea aplicații foarte concrete, inclusiv în felul în care ne cultivăm hrana.” Președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu, leagă astfel de proiecte de presiunea pentru eficiență și utilizarea mai inteligentă a resurselor în agricultură: „În următorii ani, agricultura va trebui să producă mai eficient și să folosească mai inteligent resursele, iar tehnologia va avea un rol esențial în această schimbare.” [...]
Andreessen Horowitz finanțează cu 42 de milioane de dolari (aprox. 189 milioane lei) o academie privată care ocolește modelul universitar clasic , mizând pe proiecte și recrutare directă în industrie, potrivit Mediafax . Inițiativa, lansată de unul dintre cele mai influente fonduri de capital de risc din Silicon Valley, țintește tineri interesați de inteligență artificială, tehnologie și antreprenoriat și își propune să devină o alternativă practică la facultate. Cum arată programul și când începe Prima promoție este programată să înceapă în septembrie 2027, la San Francisco , cu aproximativ 50 de studenți. Programul-pilot va dura un an și va fi gratuit. Ulterior, academia intenționează să obțină aprobările necesare pentru un program de doi ani, care „ar urma” să înceapă în toamna lui 2028, cu taxe comparabile cu cele ale universităților private de elită. Model operațional: mai puține cursuri, mai mult „construit” Academia propune un format care pune accent pe realizarea de proiecte reale, nu pe cursuri universitare, examene și teme. Studenții ar urma să lucreze preponderent la produse, companii, proiecte de cercetare sau alte inițiative, primind feedback de la antreprenori și specialiști din industria tehnologică. Programa include, între altele, proiectarea sistemelor de inteligență artificială, vânzări pentru fondatori, dezvoltarea de produse pentru companii, storytelling și media, formarea și finanțarea startupurilor și gestionarea echipelor. Resurse pentru studenți și legătura cu angajatorii Fiecare student din prima promoție va primi peste 50.000 de dolari (aprox. 225.000 lei) în credite de calcul și resurse tehnologice de la companiile partenere. În plus, academia oferă un buget de 5.000 de dolari (aprox. 22.500 lei) pentru călătorii și proiecte de explorare. În paralel, peste 40 de companii s-au înscris ca parteneri pentru recrutare, cu oportunități de internship și angajare. Printre companiile fondatoare sau partenere sunt menționate Anduril, Anthropic, Coinbase, Google, Meta, Nvidia, OpenAI, Palantir, Replit și Stripe. Cine poate aplica și ce nu oferă academia Academia se adresează în principal absolvenților de liceu, dar acceptă și candidați care au urmat studii universitare. Pentru promoția din 2027, candidații trebuie să fi terminat liceul până în august 2027 și să nu fi parcurs mai mult de un an de studii universitare cu normă întreagă după absolvire; sunt acceptați și candidați internaționali. Selecția pune accent pe ce au construit deja candidații (software, produse, cercetare, comunități sau alte proiecte), mai mult decât pe rezultate academice, deși în prima etapă sunt cerute și foaia matricolă și rezultatele testelor standardizate. Academia precizează explicit că nu acordă diplomă universitară și nici credite transferabile, iar programul poate funcționa inclusiv ca un an de pauză înainte de facultate. „Instruirea care a funcționat pentru Revoluția Industrială nu se va potrivi perfect revoluției AI, așa că cineva trebuie să fie primul care să dezvolte modul în care pregătești un om pentru această lume nouă”, a declarat Ben Horowitz, cofondator al Andreessen Horowitz. [...]
