Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Parchetul European a deschis o anchetă pe achiziția de microbuze electrice școlare prin PNRR, după o sesizare făcută de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit Economedia. Investigația ridică un risc de corecții și blocaje administrative într-un program finanțat din bani europeni, pe fondul unor diferențe mari de preț între județe pentru același tip de vehicul.
Ministrul a transmis, într-o postare pe Facebook, că a primit „confirmarea oficială” privind începerea investigației și a cerut ca ancheta să se desfășoare rapid, iar „dacă se dovedește că legea a fost încălcată, toți vinovații să plătească”.
Dragoș Pîslaru afirmă că, deși programul era de interes național, licitațiile „s-au derulat neuniform”, ceea ce ar fi dus la diferențe majore atât în preț, cât și în termeni de livrare. Potrivit ministrului, același tip de microbuz electric (16+1 locuri) ar fi fost cumpărat în județe diferite la valori între 99.000 de euro și 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să explice diferențele.
El mai susține că au existat recepții de echipamente în afara termenilor de livrare, iar diferențele de preț ar fi ajuns uneori până la de trei ori față de cel mai mic preț.
Economedia reia informații publicate de ReporterIS, care a scris în august 2025 că firma Aveuro din Prahova ar fi vândut către stat microbuze electrice de 90.000 de euro cu 200.000 de euro și că bugetul de 250 de milioane de euro (aprox. 1,27 miliarde lei) din PNRR, planificat pentru 3.200 de microbuze, ar fi ajuns „doar pentru 1.300 de microbuze”.
În același context, se arată că România avea alocată suma de 250 de milioane de euro pentru 3.200 de microbuze, la un preț mediu de 78.000 de euro/bucată, însă ar fi ajuns să cumpere 1.300 de microbuze la un preț de 200.000 de euro/bucată (fără TVA).
Conform ReporterIS, citat de Economedia, Aveuro ar fi câștigat licitațiile în 60% din județe, iar 90% din licitații ar fi avut o singură ofertă admisibilă (Aveuro), celelalte fiind respinse.
Economedia notează și un exemplu din Bihor: în august 2024, Ilie Bolojan anunța demararea procedurilor pentru 25 de microbuze electrice care ar fi urmat să coste peste 30 de milioane de lei (aprox. 1,2 milioane lei/bucată). Ulterior, în februarie 2025, Consiliul Județean Bihor a anunțat achiziția pentru 22,8 milioane de lei fără TVA (27,2 milioane lei cu TVA), ceea ce ar însemna aproape 1,1 milioane lei/bucată, respectiv circa 218.000 de euro, „mult peste” nivelul de 80.000–90.000 de euro menționat în articol ca reper al Uniunii Europene.
Economedia mai scrie că Aveuro International SRL este controlată integral de Vlad Mircea Papuc și că firma a avut „anul trecut” un profit net de 68,7 milioane de lei, de 15,6 ori mai mare decât rezultatul din 2023 (1.462%), la afaceri de 255,6 milioane de lei, în creștere de 6,7 ori (566%). Compania avea în medie 113 angajați la final de 2024.
Ce urmează, din informațiile disponibile, este derularea anchetei Parchetului European; articolul nu precizează un termen sau măsuri administrative imediate legate de proiectele PNRR vizate.
Recomandate
România încearcă să securizeze restul granturilor din PNRR , iar o echipă MIPE și alte ministere merge la Bruxelles pentru negocierile finale , potrivit Economedia . Joi sunt programate întâlniri tehnice, iar vineri ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , urmează să se vadă cu echipa SG Recover condusă de Celine Gauer. Miza operațională este reașezarea investițiilor astfel încât România să „securizeze” întreaga componentă de fonduri nerambursabile (granturi) din PNRR. Pîslaru a spus că România a atras deja peste 60% din granturi și mai are de adus „alte 4,9 miliarde de euro sume brute pe granturi” (aprox. 24,5 miliarde lei), prin cererile de plată 5 și 6. Ce schimbări pregătește MIPE pentru varianta finală a PNRR Ministrul interimar afirmă că au fost transmise către Comisia Europeană propuneri de „reașezare” a investițiilor și că există discuții tehnice pe documentele finale necesare pentru închiderea investițiilor și atingerea țintelor. În paralel, MIPE pregătește: un plan de acțiuni și un calendar pentru trimiterea în Parlament a „reformelor legislative cheie”, care trebuie adoptate înainte de 31 august 2026; măsuri pentru a avea „resursele financiare” pregătite, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare generate de proiectele de investiții; accelerarea plăților către beneficiari, printr-o cooperare mai strânsă între ministere. Context: absorbția pe Coeziune și discuțiile pentru bugetul UE 2028–2034 În același timp, Pîslaru a indicat că, pe fondurile Politicii de Coeziune, urmează să fie lansate ultimele apeluri din planificarea pe 2026. România ar fi ajuns pe locul 2 ca sume absolute atrase, cu 9,36 miliarde euro granturi intrate deja în țară (aprox. 46,8 miliarde lei), reprezentând „peste 30,2%”. Separat, se lucrează la contribuții pentru poziția României privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034, inclusiv prin coordonarea cu grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 state membre. Alte dosare: salarizare, directiva de transparență și măsuri pe piața muncii Pe zona Ministerului Muncii (unde Pîslaru asigură interimatul), acesta a spus că pentru Legea salarizării unitare a fost obținută „anvelopa financiară maximă pentru 2027” de la Ministerul Finanțelor Publice, validată cu Comisia Europeană, însă proiectul ar avea nevoie de validarea unui acord politic pentru a fi pus în dezbatere publică. După consultări, proiectul actualizat ar urma să fie transmis Parlamentului. Totodată, oficialul a menționat urgența transpunerii Directivei privind transparența salarială, care trebuie adoptată până pe 7 iunie, și a enumerat și alte acțiuni, inclusiv trimiterea Corpului de Control în județul Mureș pentru verificări legate de centre sociale și inițierea unui protocol cu Autoritatea Europeană a Muncii după un caz de neplată a unor lucrători români în construcții în Danemarca. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE riscă să fie „dezangajate”, ceea ce ar însemna pierderea unor sume de ordinul sutelor de milioane de lei , potrivit declarațiilor primarului Sectorului 6, Ciprian Ciucu , citate de Economica . În cazul PNRR , acesta a indicat o valoare de 158 de milioane de lei și a spus că „cinci proiecte s-au pierdut”. Ciucu a afirmat că a cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că rezultatul l-a „șocat”, precizând că nu se referă doar la PNRR, ci la „toate fondurile europene”, în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viaţa după PNRR”, organizată de DC Media Group. Declarațiile sunt relatate de Agerpres. Ce înseamnă „dezangajarea” în acest context În termeni practici, „dezangajarea” înseamnă pierderea alocării de finanțare europeană pentru proiecte care nu mai pot fi duse la capăt în condițiile și termenele programului, ceea ce poate lăsa investițiile fără sursa principală de bani și poate împinge costurile către bugetul local sau poate duce la abandonarea lor. Ce tip de investiții ar fi afectate Potrivit lui Ciucu, proiectele vizate includ investiții în: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice; achiziții de tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul Capitalei Ciucu a legat riscul pierderii fondurilor de probleme mai largi de funcționare ale administrației Capitalei, spunând că, după preluarea mandatului de primar general, a identificat „deficiențe majore” privind guvernanța, planificarea strategică și bugetară. În același timp, el a punctat că, pe fondul „deficitului de finanțare” al Primăriei Capitalei, fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie „un sprijin real”, ceea ce amplifică impactul potențial al dezangajărilor asupra capacității de investiții a municipalității. [...]
Două treimi din proiectele Primăriei Capitalei finanțate din fonduri UE ar urma să fie dezangajate, ceea ce înseamnă pierderi de „sute de milioane” și cel puțin 158 de milioane de lei doar din PNRR , potrivit G4Media , care citează declarațiile primarului general Ciprian Ciucu. Ciucu a spus că informațiile provin dintr-o analiză cerută la nivelul Direcției de Fonduri Europene și că proiectele vizate sunt din perioada 2021–2026. El a făcut declarațiile în cadrul dezbaterii „Upgrade Romania: Viața după PNRR”, organizată de DC Media Group. „Am cerut o analiză la nivelul Direcției de Fonduri Europene și am fost șocat. (…) două treimi din proiecte vor fi dezangajate. (…) Când spun două treimi din proiecte, înseamnă sute de milioane. Doar pe PNRR vorbim de 158 de milioane de lei. Cinci proiecte s-au pierdut.” Ce investiții sunt afectate Potrivit primarului, proiectele care riscă dezangajarea vizează investiții precum: renovare energetică; semaforizare; sisteme de transport inteligent; achiziții de autobuze electrice sau tramvaie. De ce contează: presiune suplimentară pe bugetul local Ciucu a legat riscul pierderii finanțărilor europene de deficitul de finanțare al Primăriei Capitalei, susținând că fondurile din PNRR ar fi trebuit să fie un sprijin important pentru bugetul municipalității. În același context, el a afirmat că, de la preluarea mandatului, a identificat deficiențe majore privind guvernanța Capitalei, precum și planificarea strategică și bugetară. [...]
Italia riscă să transforme cea mai mare alocare din PNRR într-un câștig economic modest , pe fondul revizuirilor repetate, al obiectivelor „simplificate” și al unei trasabilități neclare a unor investiții, potrivit HotNews , care citează o analiză Financial Times. Italia are alocate 194 de miliarde de euro (aprox. 970 miliarde lei) prin PNRR – cea mai mare sumă din UE – însă performanța macroeconomică rămâne „în cel mai bun caz, mediocră”, în condițiile în care programul ar fi trebuit să producă o relansare „unică într-o generație” într-o economie aflată în stagnare. Revizuiri succesive și obiective ajustate Planul a fost adoptat în perioada fostului premier Mario Draghi și a fost condiționat de reforme care vizau, între altele, administrația publică, funcționarea justiției și participarea femeilor și tinerilor pe piața muncii. Ulterior, programul a fost revizuit de șase ori, pe fondul dificultăților de îndeplinire a țintelor și al creșterii costurilor lucrărilor publice, alimentată de inflație. După venirea la putere a Giorgiei Meloni în 2022, aproximativ 70% dintre obiective ar fi fost modificate cel puțin o dată, potrivit lui Stefano Firpo, fost funcționar public, citat de Financial Times. Acesta a indicat și o problemă de transparență privind utilizarea fondurilor: „În multe dintre aceste proiecte, când întrebi în ce au fost investiți acești bani, răspunsul este destul de neclar.” Guvernul a petrecut aproape un an reevaluând proiectele pentru a elimina cheltuieli considerate „inutile”, după care au urmat noi revizuiri, cu obiective „simplificate” pentru a fi mai ușor de atins. Bruxelles, acuzat de indulgență; Comisia respinge criticile Marco Leonardi, fost consilier al lui Draghi, a susținut că instituțiile europene au fost surprinzător de permisive în aprobarea modificărilor cerute de guvernul italian, afirmând că nu s-ar fi exercitat controale suficient de stricte. Comisia Europeană, printr-un oficial UE citat, a respins însă ideea că rescrierea planului ar însemna automat reducerea ambiției, argumentând că poate fi vorba despre o schimbare de strategie. Bani atrași, cheltuire parțială și creștere economică slabă Italia a obținut nouă din cele zece tranșe, în valoare totală de 166 de miliarde de euro (aprox. 830 miliarde lei), iar ministrul italian al afacerilor europene, Tommaso Foti, a prezentat acest lucru ca dovadă că Roma a depășit blocaje structurale vechi. Totuși, potrivit Eurostat, până la finalul lui 2025 Italia cheltuise doar 57% din fondurile alocate. În același timp, PIB-ul a crescut cu 0,5% în 2025, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, iar Financial Times notează că Italia rămâne în urma altor economii europene, inclusiv Spania și Grecia. Publicația menționează și așteptări ca economia să rămână „în mare” la același nivel în acest an și în anul următor. Pe partea de sustenabilitate fiscală, raportul datorie/PIB a urcat de la puțin sub 134% în 2023 la peste 137% la finalul lui 2025 și este prognozat să ajungă la 138,5% în acest an, ceea ce ar plasa Italia peste Grecia ca cea mai îndatorată economie din UE. Proiecte fragmentate și investiții contestate Economistul Tito Boeri (Universitatea Bocconi), coautor al unei cărți critice despre program, a spus că nu „toți banii au fost irosiți”, dar că nu s-a îmbunătățit potențialul de creștere, în timp ce datoria a crescut. El a mai apreciat că reformele erau necesare, dar „prost concepute”, inclusiv din cauza termenelor strânse și a rezistenței la schimbare. Criticii planului inițial susțin că acesta a fost prea fragmentat, cu investiții mici distribuite între mulți actori, iar unele proiecte au fost considerate discutabile – precum un adăpost pentru animale fără stăpân alimentat cu energie solară, un hipodrom sau stadioane de fotbal în Florența și Veneția – proiecte respinse ulterior de Bruxelles. [...]
România riscă să acopere din buget 14,7 milioane lei pierduți din PNRR , după ce bani destinați investițiilor tehnice în Cloudul Guvernamental ar fi fost folosiți pentru salarii, cheltuieli considerate neeligibile, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Irineu Darău, susține că fosta conducere a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) , sub Dragoș Vlad, ar fi utilizat fonduri din PNRR alocate investițiilor în Cloudul Guvernamental pentru plata salariilor. În consecință, suma de 14,7 milioane lei ar urma să fie acoperită acum din bugetul de stat. „Cum pierzi bani europeni din PNRR şi ajungi să pui factura pe umerii românilor? Faci ce a făcut fosta conducere a ADR sub Dragoş Vlad: iei bani europeni destinaţi investiţiilor tehnice în Cloudul Guvernamental şi îi foloseşti pentru salarii. Cheltuieli neeligibile. Reguli ignorate. Responsabilitate zero.” Impactul: presiune pe buget și risc operațional pentru Cloudul Guvernamental Dincolo de pierderea fondurilor, Darău afirmă că nu ar fi existat un plan pentru menținerea funcționării infrastructurii critice a Cloudului Guvernamental și pentru protejarea echipei tehnice care o administrează, ceea ce ar fi dus la „întârzieri, blocaje şi haos administrativ”. „În momentul în care situaţia a explodat, cei care conduceau ADR nu au venit cu soluţii. Nu au avut niciun plan pentru protejarea echipei tehnice care administra infrastructura critică a Cloudului Guvernamental. Nicio strategie de continuitate. Nicio asumare.” Context juridic și următorii pași Ministrul interimar spune că există o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar banii trebuie returnați. Separat, pe 20 mai, actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a anunțat depunerea unei plângeri penale la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva fostului șef al instituției, Dragoș Cristian Vlad, pentru presupuse fapte de abuz în serviciu. Plângerea a fost formulată după anularea unei proceduri de achiziție publică legate de proiectul „Platforma Națională de Interoperabilitate”, în urma constatării unor presupuse nereguli și abateri de la legislația achizițiilor publice. Dragoș Cristian Vlad a condus ADR din 2022 și a fost demis din funcție pe 1 mai, potrivit informațiilor citate. [...]
Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]
