Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Finanțările LEADER pot fi mai ușor de accesat în zone unde competiția lipsește, pentru că există Grupuri de Acțiune Locală (GAL) care au închis sesiuni fără niciun proiect depus, ceea ce poate lăsa bugete nefolosite și șanse mai mari la selecție, potrivit Agronet.
Consultantul în fonduri europene Marian Dumitrache a spus, la emisiunea „Agricultura la Raport” (AGRO TV), că a întâlnit apeluri locale în care nu s-a depus nicio cerere sau doar unul-două proiecte, fără ca bugetul să fie depășit.
„Am văzut că sunt GAL-uri care nu au primit cereri din partea fermierilor absolut deloc.”
Mecanismul LEADER funcționează prin apeluri lansate de fiecare GAL, nu printr-o singură sesiune națională în care toți fermierii concurează între ei. Asta înseamnă că diferențele între teritorii pot fi mari: un GAL poate avea suprasubscriere (multe proiecte pe buget), iar altul poate rămâne cu bani disponibili.
Recomandarea consultantului este ca fermierii să urmărească inclusiv GAL-urile care au încheiat sesiuni fără să consume bugetul, pentru că unele apeluri pot reveni, iar concurența poate rămâne mai redusă decât la intervențiile AFIR organizate la nivel național.
Situațiile punctuale descrise de Dumitrache nu indică lipsă de interes la nivel național. Conform datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la 17 iunie 2026, prin cele 246 de GAL-uri fuseseră depuse 6.092 de proiecte, cu o valoare eligibilă solicitată de 325,64 milioane de euro (aprox. 1,63 miliarde lei).
Din total, 3.329 de proiecte fuseseră selectate de GAL-uri, 1.874 declarate eligibile de AFIR, iar 604 ajunseseră la contractare. La momentul raportării existau 172 de apeluri în derulare și 1.536 de anunțuri privind lansarea de apeluri, ceea ce susține ideea că „aglomerarea” nu este uniformă între teritorii.
Plafonul de până la 200.000 de euro (aprox. 1,0 milion lei) pe proiect există în cadrul intervenției DR-36 LEADER, însă condițiile concrete sunt stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locală și prin apelul fiecărui GAL. Cu alte cuvinte, nu toate apelurile oferă acest maxim și nu toate tipurile de proiecte se încadrează automat la această sumă.
AFIR indică o intensitate de bază a sprijinului de 65% din cheltuielile eligibile, cu posibilitatea majorării până la 100% pentru anumite categorii și tipuri de proiecte. La 65%, pentru a atinge un grant de 200.000 de euro ar fi necesară o investiție eligibilă de aproximativ 307.692 euro (aprox. 1,54 milioane lei), fără a include cheltuieli neeligibile.
Dumitrache s-a referit în special la investiții colective, nu la toate finanțările disponibile prin GAL-uri. În varianta prezentată la AGRO TV, proiectul presupune participarea a cel puțin două firme private și asumarea unei forme de asociere dacă finanțarea este aprobată.
Investiția trebuie să fie comună (de exemplu, utilaje folosite împreună, capacități de procesare sau depozitare, servicii pentru membri), iar bunurile/investiția trebuie menținute pe perioada prevăzută în proiect, indicată de consultant ca fiind de cinci ani. Condițiile exacte diferă însă de la un GAL la altul și trebuie verificate în ghidul apelului.
Agronet dă ca exemplu Intervenția 1 GAL PMM pentru intervenții colective agricole și agro-alimentare, deschisă până la 17 august 2026, cu buget de 84.000 euro (aprox. 420.000 lei), rată a sprijinului de 65% și prag minim de selecție de 20 de puncte. În acest caz, suma maximă publicată este 84.000 euro, sub plafonul general de 200.000 euro.
În logica LEADER, oportunitatea poate veni dintr-un apel local cu bani disponibili și puțini concurenți. Pașii practici indicați în material sunt:
Concluzia: LEADER nu este o finanțare „mică” la nivel național, dar fragmentarea pe GAL-uri face ca șansele reale să depindă de competiția din teritoriu, nu doar de interesul general pentru program.
Recomandate
Blocajul din cadastru împinge în septembrie accesul la finanțările DR-14 și DR-12 , ceea ce prelungește perioada de pregătire și incertitudinea pentru fermele mici și tinerii fermieri care vor să depună proiecte, potrivit Agronet . Ministerul Agriculturii a anunțat ca date de deschidere 1 septembrie 2026 pentru DR-14 și 15 septembrie 2026 pentru DR-12, pe fondul dificultăților de obținere a extraselor de carte funciară. Problema are un impact operațional direct: fără acces la documentele cadastrale, mulți solicitanți nu își pot finaliza dosarele, în condițiile în care extrasul de carte funciară este folosit pentru a demonstra drepturile asupra terenurilor și construcțiilor incluse în proiect și poate fi cerut și în relația cu băncile (garanții, finanțare). Ce sesiuni se amână și ce finanțări sunt în joc Conform calendarului anunțat, intervențiile vizează investiții în ferme mici și consolidarea exploatațiilor conduse de tineri fermieri (și alte categorii prevăzute în documentație): DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni : sprijin nerambursabil maxim de 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei ) pe proiect; deschidere anunțată la 1 septembrie 2026 . Proiectul de ghid menționează o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, cu contribuție proprie de minimum 15% (plus cheltuieli neeligibile). DR-12 – Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri : sprijin nerambursabil maxim de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei ) pe proiect; deschidere anunțată la 15 septembrie 2026 . Intensitatea propusă este de până la 80% pentru tinerii fermieri sub 41 de ani care îndeplinesc cerințele profesionale și până la 65% pentru celelalte categorii eligibile. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a indicat că ghidurile au trecut prin consultare publică și verificări la nivelul ministerului și al AFIR, iar mutarea în septembrie a fost legată atât de blocajul cadastral, cât și de perioada concediilor din august. De ce blocajul cadastral afectează depunerea proiectelor Sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au devenit indisponibile după un atac cibernetic identificat la 14 iulie 2026 . Sistemul e-Terra este în reconstrucție, iar până la 27 iulie nu fusese comunicată o dată fermă pentru reluarea completă a serviciilor, notează publicația. În acest context, blocajul nu lovește doar pregătirea proiectelor pe fonduri, ci și operațiuni conexe: tranzacții cu terenuri agricole, înscrieri în cartea funciară și verificarea situației juridice a proprietăților. Derogarea pentru proiectele de energie nu se aplică automat la DR-14 și DR-12 AFIR a permis temporar, pentru o schemă de energie destinată întreprinderilor agricole și industriei alimentare, depunerea proiectelor fără extras de carte funciară, pe baza unei declarații pe propria răspundere, urmând ca documentele cadastrale să fie cerute ulterior, în evaluare. Măsura este valabilă până la 14 august 2026 , conform articolului. Această excepție nu înseamnă că aceeași procedură va fi preluată automat și pentru DR-14 sau DR-12. Ce urmează și ce ar trebui să urmărească solicitanții Deși datele de 1 și 15 septembrie sunt cele anunțate public, depunerea va putea începe doar după ce AFIR publică documentația definitivă, perioada oficială, alocările și condițiile aplicabile fiecărei sesiuni. Până atunci, fermierii pot avansa cu pregătirea elementelor de bază (forma juridică, dimensiunea economică, drepturi asupra terenurilor/construcțiilor, contribuția proprie și necesarul de finanțare), dar rămân dependenți de deblocarea serviciilor cadastrale și de forma finală a ghidurilor. [...]
AFIR mută verificarea cadastrului în evaluare, permițând depunerea proiectelor fără extras de carte funciară până la 14 august , o derogare procedurală menită să evite blocarea accesului la finanțare pe fondul indisponibilității sistemului ANCPI, potrivit Agronet . Măsura se aplică în perioada 24 iulie–14 august 2026 și vizează proiectele depuse în cadrul Schemei de energie pentru construirea de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, destinate autoconsumului întreprinderilor agricole și din industria alimentară. Practic, solicitanții pot transmite cererea chiar dacă nu pot obține temporar documentele cadastrale, urmând ca acestea să fie cerute ulterior, în etapa de evaluare. Ce se schimbă concret la depunere (operațional) Pentru proiectele afectate de nefuncționarea sistemului ANCPI, AFIR permite completarea cu valoarea „0” a câmpurilor din secțiunea A7 (date cadastrale), astfel: la „identificator electronic” se introduce „0”; la „număr carte funciară” se introduce „0”; dacă se folosește numărul de carte funciară, se introduce „0” și la „număr cadastral” sau „număr topografic”. În lista de documente, extrasul de carte funciară poate fi înlocuit temporar cu o „Declarație privind imposibilitatea temporară de obținere a extrasului de carte funciară”, prin care solicitantul își asumă că datele nu au putut fi completate din cauza indisponibilității sistemului ANCPI. Obligația extrasului rămâne: documentul va fi cerut la evaluare Derogarea nu elimină cerința documentelor cadastrale. În evaluare, expertul AFIR va solicita, prin formularul pentru informații suplimentare F3.4, documentul emis de ANCPI care confirmă numărul cadastral al imobilului deținut sau utilizat de solicitant. Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu , a motivat soluția prin nevoia de a evita întârzierile la depunere, mutând verificarea situației cadastrale în etapa de evaluare. Solicitanții sunt, totodată, îndemnați să urmărească reluarea serviciilor ANCPI și să obțină extrasul imediat ce sistemul revine în funcțiune, deoarece declarația pe proprie răspundere este doar o soluție temporară. Miza financiară a sesiunii: 265 milioane euro, sprijin 100% nerambursabil Sesiunea Schemei de energie 2026 este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit astfel: capacități ≤ 1 MW: 145 milioane euro (aprox. 730 milioane lei), sprijin maxim 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 milioane lei/MW); capacități > 1 MW: 120 milioane euro (aprox. 600 milioane lei), sprijin maxim 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 milioane lei/MW). Sprijinul este 100% nerambursabil, în limitele stabilite pe categorie, iar investițiile trebuie să vizeze producerea de energie solară pentru autoconsum în agricultură și industria alimentară. Până la 24 iulie 2026, AFIR primise 50 de cereri de finanțare, cu o valoare totală solicitată de peste 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Dintre acestea, 46 de proiecte vizau capacități de cel mult 1 MW, însumând peste 6,3 milioane euro (aprox. 31,5 milioane lei). Context: blocajul ANCPI și ce urmează pentru solicitanți Indisponibilitatea sistemelor ANCPI afectează și alte operațiuni (inclusiv tranzacții cu terenuri și construcții), iar în cazul acestei scheme AFIR aplică o derogare punctuală până la finalul sesiunii. Termenul-limită de depunere rămâne 14 august 2026, iar solicitarea extrasului de carte funciară este doar amânată: documentele cadastrale vor trebui furnizate când sunt cerute în evaluare. [...]
Intervenția DR-14 ar putea aduce 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect pentru fermele mici , însă calendarul și condițiile rămân neconfirmate oficial, potrivit Agronet . Informațiile provin din estimări prezentate de consultanți în emisiunea „Agricultura la Raport”, preluate de AGRO TV, iar fermierii sunt avertizați să nu trateze aceste repere ca termene certe de depunere. DR-14 și DR-18, „mai avansate” procedural, dar fără sesiuni deschise Materialul indică faptul că DR-14 (pentru investiții în ferme mici) și DR-18 (pentru floricultură și plante medicinale/aromatice) ar fi printre intervențiile considerate mai avansate, în sensul că ar fi fost discutate criteriile de selecție în structurile de monitorizare . Totuși, această etapă nu echivalează cu deschiderea sesiunilor. Pentru lansarea efectivă ar fi necesare, între altele, publicarea ghidurilor aplicabile, stabilirea perioadei de înscriere și activarea sesiunii de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Ce tipuri de investiții ar putea acoperi DR-14 În forma descrisă de consultanți, DR-14 ar urma să ofere 50.000 de euro pe proiect și să includă mai multe componente, în funcție de sector și tipul investiției. Sunt menționate ca direcții posibile: investiții în ferme zootehnice; proiecte pentru legumicultură; achiziții simple de utilaje; investiții în alte sectoare agricole, care ar urma să fie stabilite prin documentația finală. Agronet subliniază că valoarea sprijinului și împărțirea pe componente trebuie verificate în ghidul solicitantului , când va fi publicat. În acest moment, nu sunt prezentate un termen oficial de deschidere și nici condiții finale privind dimensiunea economică a fermei, cheltuielile eligibile sau modul de acordare a sprijinului. DR-12, DR-17 și DR-13: estimări, puține detalii și incertitudini După DR-14 și DR-18, consultanții se așteaptă la avansarea DR-12 și DR-17, însă fără garanții privind calendarul. Pentru DR-12, destinată consolidării exploatațiilor fermierilor deja instalați, este menționată o estimare potrivit căreia sesiunea nu ar putea fi lansată înainte de septembrie 2026 , dar Agronet precizează explicit că este o evaluare a consultantului, nu un termen anunțat de AFIR sau de Ministerul Agriculturii. În cazul DR-17, care ar urma să finanțeze investiții inclusiv pentru struguri de masă și hamei, materialul nu oferă detalii despre buget, valoarea maximă pe proiect, intensitatea sprijinului sau perioada probabilă de depunere. DR-13 este descrisă drept intervenția cu cel mai ridicat grad de incertitudine , inclusiv pe fondul unor informații contradictorii despre buget și locul în calendar. Este menționat și scenariul ca intervenția să nu mai fie lansată, prezentat ca ipoteză de consultant, nu ca decizie oficială. Ce este deschis acum la AFIR: finanțare pentru capacități solare Separat de intervențiile DR aflate în așteptare, AFIR primește cereri pentru investiții în capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare , dedicate autoconsumului, cu sprijin integral nerambursabil, conform materialului. Sesiunea este deschisă până la 14 august 2026 și are un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei). Ce ar trebui să facă fermierii până apar ghidurile Recomandarea centrală este ca fermierii să își pregătească proiectele, dar fără să angajeze cheltuieli pe baza presupunerii că o intervenție va fi lansată la o anumită dată, deoarece cheltuielile făcute înainte de momentul permis prin ghid pot rămâne neeligibile. În practică, verificările esențiale vor ține de documentația oficială: starea sesiunii, eligibilitatea, valoarea și intensitatea sprijinului, contribuția proprie, criteriile de selecție și lista cheltuielilor eligibile. [...]
Guvernul a pus pe traseu un program de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru firmele din diaspora , combinând granturi și credite de investiții, într-un mecanism administrat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) împreună cu bănci partenere, potrivit Banking News . Miza economică este accelerarea investițiilor private în România prin reducerea costului finanțării pentru antreprenorii români din străinătate. Programul „Diaspora Investește Acasă ” are un buget total de 506 milioane lei (echivalentul a 100 milioane euro) și se va derula în perioada 2026–2029 , cu o țintă estimată de aproximativ 1.000 de întreprinderi nou înființate de români din diaspora. Cum funcționează finanțarea: grant + credit + garanții Conform criteriilor aprobate prin Hotărâre de Guvern, beneficiarii eligibili vor putea accesa: granturi nerambursabile de până la 60% din valoarea creditului de investiții , fără a depăși 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei) per beneficiar; credite de investiții între 5.000 și 500.000 euro (aprox. 25.000–2.500.000 lei) , pe o perioadă de până la 10 ani ; garanții acordate de BID prin intermediul instituțiilor de credit partenere, pentru facilitarea accesului la finanțare. BID este mandatată să implementeze, „în numele și în contul Ministerului Finanțelor ”, componenta de grant: administrare, monitorizare și plata granturilor, în colaborare cu băncile partenere. Cine este eligibil și ce investiții pot fi finanțate Programul se adresează societăților nou înființate, de cel mult 3 ani (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii), deținute majoritar de cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate cel puțin 12 luni din ultimele 18 luni înainte de solicitarea finanțării și care vor să facă investiții în România. Creditele pot finanța, între altele: achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii, software și licențe; construcția sau achiziția de spații pentru activități economice; extindere, modernizare sau renovare; o componentă pentru costuri salariale ale personalului necesar implementării investiției, în limita a 15% din valoarea proiectului . Beneficiarii trebuie să demonstreze experiență profesională sau pregătire de minimum nouă luni în domeniul investiției ori în management, să asigure contribuție proprie și să mențină investiția și structura acționariatului minimum trei ani de la finalizarea proiectului. Contribuția proprie: praguri și avantaj pentru antreprenorii sub 35 de ani Hotărârea introduce condiții diferențiate privind contribuția proprie: pentru investiții de până la 400.000 euro (aprox. 2.000.000 lei) : contribuție de 10% , respectiv 5% dacă cel puțin unul dintre asociații majoritari este antreprenor din diaspora sub 35 de ani ; pentru investiții peste 400.000 euro : contribuție de 15% . Ce urmează: operaționalizarea și depunerea cererilor Aprobarea Hotărârii de Guvern deschide etapa de operaționalizare: urmează încheierea Convenției de implementare între Ministerul Finanțelor și BID și actualizarea documentelor operaționale. Abia ulterior instituțiile de credit partenere vor putea primi cererile de finanțare. După aprobarea creditelor și finalizarea investițiilor, BID va verifica îndeplinirea condițiilor, va emite dispozițiile de plată pentru granturi, iar Ministerul Finanțelor va transfera sumele către băncile partenere pentru diminuarea soldului creditelor beneficiarilor. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
