Știri
Știri din categoria Energie verde
Sesiunea AFIR pentru finanțarea integrală a proiectelor fotovoltaice rămâne deschisă până la 14 august 2026, iar regula de depunere „până la termen” se aplică inclusiv dacă solicitările depășesc bugetul alocat, ceea ce mută presiunea pe calitatea și eligibilitatea dosarelor, nu pe „prinderea locului” în timp real, potrivit Agronet.
Schema este a treia sesiune dedicată proiectelor care vizează capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, atât pentru instalații de cel mult 1 MW, cât și pentru cele de peste 1 MW. Informațiile sunt prezentate într-un material oficial publicat pe Portalul Grupurilor de Acțiune Locală.
Sesiunea funcționează ca schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), împărțit pe două categorii de capacitate instalată. Sprijinul este de 100% nerambursabil, în limitele stabilite pentru fiecare categorie.
Finanțarea este destinată realizării de capacități noi de producere a energiei electrice din surse solare, pentru instalații sub 1 MW (inclusiv) și pentru instalații peste acest prag. În datele sesiunii, aria geografică este indicată drept „locality”.
Fondurile provin din Fondul pentru Modernizare, iar în gestionarea cadrului sunt menționate Ministerul Energiei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Sesiunea a fost deschisă la 15 iunie 2026 și rămâne deschisă până la 14 august 2026. Un element operațional important este că depunerea continuă până la termenul-limită chiar dacă valoarea cererilor depășește alocarea; această regulă stabilește durata depunerii, fără ca depășirea bugetului să însemne automat finanțare.
Pentru consultarea documentației, sursa indică Ghidul solicitantului (anexă la Ordinul MADR nr. 180/09.06.2026) și Cererea de Finanțare (versiunea 1.0/2026), iar documentele actualizate sunt disponibile în fișa finanțării. Pentru materialul oficial, trimiterea este către Portalul Grupurilor de Acțiune Locală.
Recomandate
Zece clădiri și obiective publice din Sibiu vor fi alimentate cu energie produsă local , după o investiție de 4,61 milioane lei care vizează reducerea costurilor cu electricitatea și creșterea independenței energetice a municipalității, potrivit Ziarul Financiar . Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Fondul pentru Modernizare al Ministerului Energiei. Din totalul de 4,61 milioane lei, 3,36 milioane lei reprezintă finanțare europeană, iar diferența este acoperită din bugetul local, ca contribuție proprie și pentru cheltuieli neeligibile. Ce se instalează și ce producție este estimată În cadrul proiectului vor fi montate 919 panouri fotovoltaice cu microcristalin, împreună cu sistemele tehnice necesare funcționării. Producția estimată este de circa 602 MWh/an, nivel considerat suficient pentru acoperirea necesarului de energie al obiectivelor incluse. Contractantul va furniza și un sistem/aplicație de monitorizare a funcționării instalațiilor. Municipalitatea estimează și un efect de mediu: reducerea emisiilor cu 180 tone echivalent CO2 anual. Unde vor fi montate panourile Panourile fotovoltaice vor fi instalate pe următoarele clădiri și obiective publice: Cantina Municipiului (Calea Gușteriței) sediul Primăriei Sibiu (b-dul Victoriei) sediul Direcției Fiscale și al Poliției Locale (str. Turismului) Cimitirul Municipal Grădina Zoologică unele adăposturi de animale Colegiul Tehnic Energetic Școala Gimnazială nr. 18 Școala Gimnazială nr. 20 Școala Gimnazială nr. 8 (str. Lupeni) Colegiul Economic „George Barițiu” (str. Oituz) Ce urmează: stocare și statut de prosumator Separat de acest proiect, Primăria Sibiu intenționează să depună o cerere de finanțare europeană pentru achiziția de baterii de stocare, după deschiderea liniilor de finanțare. Scopul este ca surplusul de energie neconsumat imediat să poată fi păstrat, pentru o independență mai mare inclusiv în perioadele fără soare. În același timp, clădirile ar putea deveni prosumatori – adică ar putea livra în rețeaua electrică centralizată surplusul de energie produs de instalații. Context: investiții mai mari în producție locală pentru consum public În paralel, municipalitatea are în derulare sau a finalizat proiecte de eficiență energetică pentru 19 clădiri publice și 24 de blocuri. Totodată, a fost inițiată și urmează să se implementeze o investiție pentru un parc fotovoltaic în Dealul Dăii, cu o capacitate instalată de 4,8312 MW și o producție anuală de 6.468,574 MWh, proiect evaluat la peste 40 de milioane lei, destinat alimentării iluminatului public din oraș, modernizat în proporție de peste 65% cu corpuri eco-eficiente, comandate și monitorizate prin telegestiune. [...]
AFIR a deschis o sesiune de finanțare de 265 milioane euro (aprox. 1,33 mld. lei) pentru capacități fotovoltaice destinate autoconsumului , o măsură care poate reduce direct costurile cu energia pentru ferme și unități din industria alimentară, potrivit Agronet . Cererile se depun online între 15 iunie și 14 august 2026. Schema vizează întreprinderile din sectorul agricol și din industria alimentară care vor să construiască noi capacități de producere a energiei electrice din surse solare , cu energia folosită pentru consumul propriu. Este a treia sesiune din cadrul „Schemei de energie”, iar sprijinul este 100% nerambursabil , în limitele stabilite în funcție de puterea instalată. Cum se împarte bugetul și care sunt plafoanele de sprijin Bugetul total este împărțit pe două categorii de proiecte, cu plafoane diferite ale ajutorului maxim: Capacitatea instalată Ajutorul maxim Buget alocat ≤ 1 MW 650.000 euro/MW (aprox. 3,25 mil. lei/MW) 145 mil. euro (aprox. 725 mil. lei) > 1 MW 550.000 euro/MW (aprox. 2,75 mil. lei/MW) 120 mil. euro (aprox. 600 mil. lei) Solicitanții trebuie să își stabilească dinainte categoria proiectului, deoarece aceasta determină plafonul finanțării. Condiții-cheie: doar capacități noi și energie pentru consum propriu Investiția trebuie să vizeze o capacitate nouă de producere a energiei electrice. Nu sunt vizate extinderile sau finanțarea retroactivă a unor instalații deja realizate. În plus, energia produsă trebuie utilizată pentru autoconsumul întreprinderii beneficiare. Depunere și calendar: sesiunea rămâne deschisă până la termen Cererile se transmit exclusiv online , prin platforma AFIR, iar sesiunea rămâne deschisă până la 14 august 2026 chiar dacă valoarea proiectelor depuse depășește bugetul . Asta permite depunerea documentației până la termen, însă finanțarea efectivă depinde de îndeplinirea condițiilor și de evaluarea și selecția proiectelor. Documentația (ghid, cerere de finanțare și lista actelor) este disponibilă în Ghidul solicitantului și pe portalul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale . Programul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar schema de ajutor de stat este administrată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin AFIR. [...]
Creșterea rapidă a energiei solare pune presiune pe rețele și schimbă calculele de investiții pentru autoconsum , după ce fotovoltaicele au ajuns în iunie 2026 principala sursă de electricitate din Uniunea Europeană, potrivit Agronet . În iunie, energia solară a acoperit 25% din consumul de electricitate al UE, la un record de 52 TWh, conform datelor prezentate de Electrek pe baza unei analize Ember . Este prima dată când fotovoltaicele ating pragul de un sfert din consumul lunar de electricitate al blocului comunitar, depășind energia nucleară, gazele naturale, eolianul, hidroenergia și cărbunele. Cum arată mixul de electricitate al UE în iunie 2026 Ponderea surselor în producția de electricitate din iunie, conform datelor citate, a fost: energie solară: 25% energie nucleară: 21% gaze naturale: 15% energie eoliană: 14% hidroenergie: 12% cărbune: 8% Recordul din iunie a depășit maximul anterior din mai 2026, când producția solară a fost de 47 TWh și a reprezentat 23% din mixul UE. De ce contează pentru companii și pentru ferme: rețelele devin „gâtul de sticlă” Agronet notează că producția ridicată a venit într-o perioadă cu temperaturi mari, care au crescut consumul pentru răcire și climatizare, în timp ce zilele lungi și însorite au favorizat producția fotovoltaică. În același timp, producția solară a compensat parțial scăderi la eolian și hidro, afectate de vânt slab și precipitații reduse. Pentru consumatorii mari, inclusiv din agricultură, mesajul principal este că o producție solară mai mare nu se traduce automat în facturi mai mici. Efectul depinde de prețurile din piață, contractele de furnizare, tarifele de rețea, capacitatea de stocare și posibilitatea de a produce energie pentru consum propriu. În practică, pentru exploatațiile cu consum ridicat (irigații, instalații frigorifice, uscătoare de cereale, ventilație, procesare), decizia de investiție se mută tot mai mult spre: racordare și capacitate disponibilă în rețea; dimensionarea instalației pentru autoconsum; integrarea stocării, acolo unde este fezabil. Contextul creșterii: capacități noi și recorduri naționale Energia solară a mai fost pe primul loc în UE în iunie 2025 și mai 2026, pe fondul extinderii capacităților instalate: UE a adăugat 65,1 GW de capacitate solară nouă doar în 2025, potrivit aceleiași surse. Comparativ cu iunie 2021, când fotovoltaicele au produs 21 TWh și au acoperit aproximativ 10% din consum, volumul generat s-a majorat de peste două ori. În primele șase luni din 2026, 18 state membre au înregistrat recorduri lunare privind ponderea energiei solare. În iunie, Germania a obținut 36% din electricitate din solar, Spania a ajuns la 34% (pentru prima dată), iar Polonia la 24%. Agronet menționează și că Polonia a instalat peste 20 GW de capacitate fotovoltaică din 2020, deși rămâne un stat cu utilizare ridicată a cărbunelui. România: finanțare pentru autoconsum și proiecte agrivoltaice Pentru sectorul agricol, Agronet indică două repere locale: AFIR a deschis o sesiune de 265 de milioane de euro (aprox. 1,33 miliarde lei) pentru investiții în capacități de producere a energiei solare destinate agriculturii și industriei alimentare. este propus un proiect agrivoltaic de 410 MW în comuna Șimand, județul Arad (proiecte care combină producția de energie cu menținerea utilizării agricole a terenurilor). Pe termen scurt, accelerarea solarului ridică miza investițiilor în rețele și flexibilitate (inclusiv stocare), fără de care avantajele producției record pot rămâne inegale între consumatori și regiuni. [...]
Programul Casa Verde se reorientează în 2026 către stocare, nu către producție , ceea ce schimbă direct modul în care statul sprijină investițiile gospodăriilor în energie: finanțarea ar urma să vizeze exclusiv baterii, nu și panouri fotovoltaice, potrivit Economedia , care o citează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu . Ministra a declarat, la Euronews, că problema actuală a sistemului energetic vine din dezechilibrul creat în ultimii ani: s-au alocat „exponențial” mai mulți bani pentru panouri fotovoltaice, în timp ce investițiile în baterii de stocare au fost „aproape inexistente”. În noua formă, „Casa Verde cu panouri” nu ar mai exista, programul urmând să conțină doar componenta de baterii. De ce contează: reducerea importurilor la orele de vârf Buzoianu estimează că, după finalizarea proiectului, capacitatea instalată prin program ar permite stocarea a cel puțin 200 MWh. Energia stocată ar urma să fie folosită în intervalele de consum de vârf, mai ales seara, când producția fotovoltaică scade și România ajunge să importe energie. „Acea energie va putea să fie folosită la ore de vârf, în care noi, în mod normal, importam, seara, când, de fapt, cu aceste baterii vom ajunge să fim mult mai independenți și să nu mai importăm cel puțin 200 MWh pe oră”, a afirmat Buzoianu. Schimbare de regulă: finanțarea, pe criterii de competitivitate Ministra a anunțat și intenția de a modifica modul de acordare a fondurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu , criticând sistemul „primul venit, primul servit”, în care beneficiarii trebuie să prindă finanțarea prin acces rapid la platformă. „Pentru prima dată, vom schimba cu totul politica Fondului pentru Mediu, și anume, acum este o cursă a înarmării cine dă primul click, cine a dat primul click ca să poată să obțină fondurile”, a declarat Buzoianu. Publicația nu oferă, în materialul citat, detalii despre calendarul exact de implementare sau despre criteriile concrete de „competitivitate” care ar urma să înlocuiască actualul mecanism. [...]
România a ajuns ca energia solară să acopere 52% din producția instantanee, dar dezechilibrul zi–seară împinge sistemul spre export ieftin și import scump , potrivit Economedia . Marți, la ora 14:20, producția fotovoltaică a atins un record istoric de 3.140 MW dintr-un total de 5.850 MW. În acel moment, toate celelalte surse au fost sub 1.000 MW. Pe locurile următoare s-au situat termocentralele pe gaze (950 MW) și cele pe cărbune (750 MW). Efect operațional: export ziua, import seara Cu un asemenea nivel al producției fotovoltaice la prânz, România a redevenit net exportator de energie pe parcursul zilei. Situația se inversează însă seara, când aportul solar dispare, iar sistemul ajunge din nou să acopere deficitul prin importuri. Publicația notează că producția solară din miezul zilei a depășit de peste două ori capacitatea totală a Centralei Nucleare Cernavodă, însă cu o diferență esențială: energia solară este discontinuă, producând mult ziua (dacă e soare) și deloc seara, exact în vârful de consum. Context: hidro la minime, nuclear cu un singur reactor În același interval, Hidroelectrica , deși are o capacitate instalată de 6.400 MW, producea doar 330 MW, pe fondul unor producții „extrem de reduse” în aceste zile, conform sursei. Centrala Nucleară Cernavodă funcționează cu un singur reactor, iar al doilea urmează să fie oprit pe 13 august, deoarece „nu mai este suficientă apă pentru răcire pe Dunăre”, mai arată Economedia. De ce contează: stocarea rămâne veriga lipsă Economedia descrie o „paradigmă” repetată de circa doi ani: prețuri mici ziua (fotovoltaicul fiind cea mai ieftină sursă), energie exportată în mare parte, apoi prețuri mari seara, când România importă masiv și scump. Soluția indicată este creșterea capacităților de stocare în baterii: în prezent sunt montați 1.100 MW, față de un necesar de cel puțin 2.000 MW, potrivit sursei. [...]
Un parc fotovoltaic de 25 milioane euro (aprox. 125 milioane lei) poate acoperi consumul a 50.000 de oameni , iar miza pentru România este dublă: capacități noi de producție într-o piață cu cerere în creștere și un nou val de investiții private în energie verde. O vizită în teren realizată de HotNews într-un parc pus în funcțiune lângă Titu (Dâmbovița) arată dimensiunea proiectelor care se multiplică în prezent în România, într-un sector în care sunt „în derulare proiecte de miliarde de euro”. Parcul fotovoltaic vizitat, una dintre cele mai recente investiții în regenerabile, produce energie care poate acoperi consumul a circa 50.000 de oameni, potrivit publicației. Investiția în proiectul din Titu a fost de aproximativ 25 de milioane de euro (aprox. 125 milioane lei). De ce contează: investițiile revin puternic, iar fotovoltaicul ia fața eolianului România traversează „al doilea val” de investiții în energie regenerabilă, după perioada 2010–2013. După o etapă de blocaj, criza prețurilor la energie din 2022 a accelerat tranziția către energia verde, iar investitorii „s-au întors”, notează HotNews. Diferența față de primul val este schimbarea centrului de greutate: dacă atunci au dominat parcurile eoliene, acum atenția se mută către fotovoltaic, pe fondul scăderii prețurilor echipamentelor folosite în acest domeniu. De ce aleg investitorii România: soare, cerere industrială și apetit pentru electricitate Un argument invocat direct de compania Enery ține de combinația dintre resursa solară și cererea din economie. Lukas Nemec, director de operațiuni al Enery, spune: „Am ales România pentru potențialul său. În primul rând, există foarte mult soare, există cerere din partea industriei și, de asemenea, oamenii vor să cumpere electricitate.” Ce urmează și ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul ridică explicit întrebarea impactului asupra economiei, comunităților locale și facturilor la energie, însă în fragmentul disponibil nu sunt prezentate concluzii cuantificate sau estimări privind efectul direct asupra prețurilor pentru consumatori. HotNews menționează și că managerul local de proiect de la Titu, Viorel Ganea, are „câteva sfaturi pentru micii prosumatori ” (consumatori care produc și ei energie, de regulă cu panouri fotovoltaice), fără a detalia în textul furnizat conținutul acestor recomandări. [...]
