Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Un contract de finanțare de peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare din județul Tulcea a fost semnat, iar proiectul vizează atât extinderea rețelelor, cât și modernizarea stațiilor de tratare și epurare, cu impact direct asupra accesului la utilități pentru zeci de mii de locuitori, potrivit G4Media.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat semnarea contractului pentru ceea ce el numește „unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă și apă uzată din România”. Investiția vizează 11 localități, de la Tulcea și Isaccea până la Sulina, Crișan și Chilia Veche.
Conform declarațiilor ministrului, peste 92.000 de persoane ar urma să beneficieze de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate ar urma să ajungă la 100% în zonele vizate.
În detaliile prezentate, proiectul este cuantificat la peste 205 milioane de euro (aprox. 1,03 miliarde lei) și include:
Pîslaru susține că proiectul a fost retras și refăcut după ce, cu câțiva ani în urmă, Comisia Europeană a considerat că documentația nu era suficient de „matură” pentru finanțare. Ulterior, ar fi fost revizuit și îmbunătățit cu sprijinul experților europeni și al instituțiilor implicate, iar acum s-a ajuns la semnarea contractului de finanțare.
În mesajul citat, ministrul a felicitat echipa SC Aquaserv SA Tulcea, autoritățile locale, specialiștii implicați și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru rezultatul obținut.
Recomandate
România riscă să piardă 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lui august mai multe legi restante din PNRR , într-un context în care nu există un guvern cu puteri depline, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare cu impact bugetar direct: fără votul pe reformele asumate la Bruxelles, România poate pierde finanțare nerambursabilă, iar termenul de finalizare a Planului Național de Redresare și Reziliență se apropie de final. Legi „pasate” între guverne și blocajul din Parlament O parte dintre proiectele aflate acum pe ordinea de zi sunt restanțe din perioada Guvernului Ciolacu, iar cea mai veche dintre ele datează din timpul guvernării lui Nicolae Ciucă, arată analiza HotNews privind jaloanele PNRR și motivele întârzierilor. Parlamentarii au revenit luni în sesiune extraordinară, pentru câteva zile, cu obiectivul de a adopta „ultimele reforme” necesare pentru închiderea PNRR. Instabilitate la Ministerul Muncii și reforma rămasă în lucru În paralel, responsabilitatea pentru unele reforme a fost afectată de schimbările repetate de la vârful Ministerului Muncii: de la aprobarea PNRR până în prezent, instituția a avut patru miniștri (Raluca Turcan, Marius Budăi, Simona Bucura Oprescu și Florin Manole). După demisia lui Manole, conducerea a fost preluată de Dragoș Pîslaru, care preia și responsabilitatea finalizării reformei, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: o sesiune separată pentru legea salarizării Ilie Bolojan a anunțat că va fi nevoie de o sesiune separată pentru adoptarea legii salarizării, care „nu este încă gata”. În lipsa adoptării la timp a pachetului de legi restante, riscul indicat de HotNews rămâne pierderea celor 4,5 miliarde de euro nerambursabili. [...]
Consultările de la Cotroceni pe legea salarizării unitare pun în joc un jalon din PNRR și, implicit, accesarea fondurilor europene , în condițiile în care reforma este prezentată ca angajament asumat de România față de Comisia Europeană, potrivit Adevărul . Discuțiile au loc vineri, 17 iulie, de la ora 12.00, la Palatul Cotroceni, cu participarea reprezentanților partidelor pro-occidentale și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Întâlnirea este coordonată de consilierul prezidențial Radu Burnete, iar informația este relatată de News.ro . De ce contează: reforma e condiție pentru fonduri europene Într-o întâlnire separată, joi, reprezentanții PNL și confederațiile sindicale au discutat proiectul legii salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Adevărul . Președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan a transmis atunci că liberalii vor susține în Parlament varianta „agreată cu Comisia Europeană”, în contextul în care reforma este descrisă drept condiție pentru accesarea fondurilor europene aferente jalonului din PNRR. În același cadru, sindicatele și-au prezentat observațiile și propunerile, invocând preocupările angajaților din sectorul public. PNL a indicat ca obiectiv al reformei un sistem „mai echitabil, mai predictibil și sustenabil din punct de vedere bugetar”, prin corectarea graduală a inechităților. Ce prevede proiectul și calendarul de aplicare Conform proiectului publicat de Ministerul Muncii, noua Lege a salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Documentul include: un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar; o valoare de referință de 4.100 de lei pentru anul 2027. Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului după dialogul instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și „constrângerile bugetare aferente”, reiterând angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului, mai notează sursa. Pentru context suplimentar despre proiect, publicația trimite la materialul despre proiectul Legii salarizării unitare . În perioada următoare, miza practică a consultărilor și a discuțiilor cu partenerii sociali rămâne forma finală care va ajunge în Parlament și dacă aceasta va rămâne aliniată cu varianta negociată cu Comisia Europeană, având în vedere legătura directă cu jalonul din PNRR. [...]
Finanțările LEADER pot fi mai ușor de accesat în zone unde competiția lipsește , pentru că există Grupuri de Acțiune Locală (GAL) care au închis sesiuni fără niciun proiect depus, ceea ce poate lăsa bugete nefolosite și șanse mai mari la selecție, potrivit Agronet . Consultantul în fonduri europene Marian Dumitrache a spus, la emisiunea „Agricultura la Raport” (AGRO TV), că a întâlnit apeluri locale în care nu s-a depus nicio cerere sau doar unul-două proiecte, fără ca bugetul să fie depășit. „Am văzut că sunt GAL-uri care nu au primit cereri din partea fermierilor absolut deloc.” De ce contează: competiția este locală, nu națională Mecanismul LEADER funcționează prin apeluri lansate de fiecare GAL, nu printr-o singură sesiune națională în care toți fermierii concurează între ei. Asta înseamnă că diferențele între teritorii pot fi mari: un GAL poate avea suprasubscriere (multe proiecte pe buget), iar altul poate rămâne cu bani disponibili. Recomandarea consultantului este ca fermierii să urmărească inclusiv GAL-urile care au încheiat sesiuni fără să consume bugetul, pentru că unele apeluri pot reveni, iar concurența poate rămâne mai redusă decât la intervențiile AFIR organizate la nivel național. Imaginea de ansamblu: mii de proiecte, dar distribuție inegală Situațiile punctuale descrise de Dumitrache nu indică lipsă de interes la nivel național. Conform datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , la 17 iunie 2026, prin cele 246 de GAL-uri fuseseră depuse 6.092 de proiecte, cu o valoare eligibilă solicitată de 325,64 milioane de euro (aprox. 1,63 miliarde lei). Din total, 3.329 de proiecte fuseseră selectate de GAL-uri, 1.874 declarate eligibile de AFIR, iar 604 ajunseseră la contractare. La momentul raportării existau 172 de apeluri în derulare și 1.536 de anunțuri privind lansarea de apeluri, ceea ce susține ideea că „aglomerarea” nu este uniformă între teritorii. „Până la 200.000 de euro” nu este o sumă garantată în fiecare GAL Plafonul de până la 200.000 de euro (aprox. 1,0 milion lei) pe proiect există în cadrul intervenției DR-36 LEADER, însă condițiile concrete sunt stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locală și prin apelul fiecărui GAL. Cu alte cuvinte, nu toate apelurile oferă acest maxim și nu toate tipurile de proiecte se încadrează automat la această sumă. AFIR indică o intensitate de bază a sprijinului de 65% din cheltuielile eligibile, cu posibilitatea majorării până la 100% pentru anumite categorii și tipuri de proiecte. La 65%, pentru a atinge un grant de 200.000 de euro ar fi necesară o investiție eligibilă de aproximativ 307.692 euro (aprox. 1,54 milioane lei), fără a include cheltuieli neeligibile. Accent pe proiecte colective: minimum doi fermieri și investiții comune Dumitrache s-a referit în special la investiții colective, nu la toate finanțările disponibile prin GAL-uri. În varianta prezentată la AGRO TV, proiectul presupune participarea a cel puțin două firme private și asumarea unei forme de asociere dacă finanțarea este aprobată. Investiția trebuie să fie comună (de exemplu, utilaje folosite împreună, capacități de procesare sau depozitare, servicii pentru membri), iar bunurile/investiția trebuie menținute pe perioada prevăzută în proiect, indicată de consultant ca fiind de cinci ani. Condițiile exacte diferă însă de la un GAL la altul și trebuie verificate în ghidul apelului. Exemplu din piață: apel cu buget de 84.000 euro, nu 200.000 euro Agronet dă ca exemplu Intervenția 1 GAL PMM pentru intervenții colective agricole și agro-alimentare, deschisă până la 17 august 2026, cu buget de 84.000 euro (aprox. 420.000 lei), rată a sprijinului de 65% și prag minim de selecție de 20 de puncte. În acest caz, suma maximă publicată este 84.000 euro, sub plafonul general de 200.000 euro. Ce ar trebui să verifice fermierii înainte să aștepte o sesiune națională AFIR În logica LEADER, oportunitatea poate veni dintr-un apel local cu bani disponibili și puțini concurenți. Pașii practici indicați în material sunt: identificarea GAL-ului care acoperă localitatea; verificarea teritoriului eligibil și a solicitantului eligibil; plafonul pe proiect și procentul nerambursabil; contribuția proprie și punctajul minim; lista documentelor și termenul de depunere. Concluzia: LEADER nu este o finanțare „mică” la nivel național, dar fragmentarea pe GAL-uri face ca șansele reale să depindă de competiția din teritoriu, nu doar de interesul general pentru program. [...]
Guvernul a pus pe traseu un program de 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) pentru firmele din diaspora , combinând granturi și credite de investiții, într-un mecanism administrat de Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) împreună cu bănci partenere, potrivit Banking News . Miza economică este accelerarea investițiilor private în România prin reducerea costului finanțării pentru antreprenorii români din străinătate. Programul „Diaspora Investește Acasă ” are un buget total de 506 milioane lei (echivalentul a 100 milioane euro) și se va derula în perioada 2026–2029 , cu o țintă estimată de aproximativ 1.000 de întreprinderi nou înființate de români din diaspora. Cum funcționează finanțarea: grant + credit + garanții Conform criteriilor aprobate prin Hotărâre de Guvern, beneficiarii eligibili vor putea accesa: granturi nerambursabile de până la 60% din valoarea creditului de investiții , fără a depăși 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei) per beneficiar; credite de investiții între 5.000 și 500.000 euro (aprox. 25.000–2.500.000 lei) , pe o perioadă de până la 10 ani ; garanții acordate de BID prin intermediul instituțiilor de credit partenere, pentru facilitarea accesului la finanțare. BID este mandatată să implementeze, „în numele și în contul Ministerului Finanțelor ”, componenta de grant: administrare, monitorizare și plata granturilor, în colaborare cu băncile partenere. Cine este eligibil și ce investiții pot fi finanțate Programul se adresează societăților nou înființate, de cel mult 3 ani (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii), deținute majoritar de cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate cel puțin 12 luni din ultimele 18 luni înainte de solicitarea finanțării și care vor să facă investiții în România. Creditele pot finanța, între altele: achiziția de echipamente, utilaje, tehnologii, software și licențe; construcția sau achiziția de spații pentru activități economice; extindere, modernizare sau renovare; o componentă pentru costuri salariale ale personalului necesar implementării investiției, în limita a 15% din valoarea proiectului . Beneficiarii trebuie să demonstreze experiență profesională sau pregătire de minimum nouă luni în domeniul investiției ori în management, să asigure contribuție proprie și să mențină investiția și structura acționariatului minimum trei ani de la finalizarea proiectului. Contribuția proprie: praguri și avantaj pentru antreprenorii sub 35 de ani Hotărârea introduce condiții diferențiate privind contribuția proprie: pentru investiții de până la 400.000 euro (aprox. 2.000.000 lei) : contribuție de 10% , respectiv 5% dacă cel puțin unul dintre asociații majoritari este antreprenor din diaspora sub 35 de ani ; pentru investiții peste 400.000 euro : contribuție de 15% . Ce urmează: operaționalizarea și depunerea cererilor Aprobarea Hotărârii de Guvern deschide etapa de operaționalizare: urmează încheierea Convenției de implementare între Ministerul Finanțelor și BID și actualizarea documentelor operaționale. Abia ulterior instituțiile de credit partenere vor putea primi cererile de finanțare. După aprobarea creditelor și finalizarea investițiilor, BID va verifica îndeplinirea condițiilor, va emite dispozițiile de plată pentru granturi, iar Ministerul Finanțelor va transfera sumele către băncile partenere pentru diminuarea soldului creditelor beneficiarilor. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
