Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Un contract de finanțare de peste 1 miliard de lei pentru modernizarea și extinderea serviciilor de apă și canalizare din județul Tulcea a fost semnat, iar proiectul vizează atât extinderea rețelelor, cât și modernizarea stațiilor de tratare și epurare, cu impact direct asupra accesului la utilități pentru zeci de mii de locuitori, potrivit G4Media.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat semnarea contractului pentru ceea ce el numește „unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de apă și apă uzată din România”. Investiția vizează 11 localități, de la Tulcea și Isaccea până la Sulina, Crișan și Chilia Veche.
Conform declarațiilor ministrului, peste 92.000 de persoane ar urma să beneficieze de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate ar urma să ajungă la 100% în zonele vizate.
În detaliile prezentate, proiectul este cuantificat la peste 205 milioane de euro (aprox. 1,03 miliarde lei) și include:
Pîslaru susține că proiectul a fost retras și refăcut după ce, cu câțiva ani în urmă, Comisia Europeană a considerat că documentația nu era suficient de „matură” pentru finanțare. Ulterior, ar fi fost revizuit și îmbunătățit cu sprijinul experților europeni și al instituțiilor implicate, iar acum s-a ajuns la semnarea contractului de finanțare.
În mesajul citat, ministrul a felicitat echipa SC Aquaserv SA Tulcea, autoritățile locale, specialiștii implicați și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru rezultatul obținut.
Recomandate
Un contract de finanțare de peste 1 miliard de lei pentru apă și canalizare în Tulcea a fost semnat , iar proiectul vizează extinderea și modernizarea rețelelor în 11 localități, cu impact direct asupra accesului la utilități și asupra ritmului de absorbție a fondurilor europene, potrivit Antena 3 . Contractul a fost semnat de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , pentru un proiect de infrastructură de apă și apă uzată în județul Tulcea. Ministrul spune că investiția ar urma să „schimbe viața oamenilor” din localități care includ Tulcea, Isaccea, Sulina, Crișan și Chilia Veche. Ce se finanțează și care este dimensiunea proiectului Conform informațiilor transmise de ministru pe Facebook și preluate de publicație, proiectul include investiții de peste 205 milioane de euro (aprox. 1,03 miliarde lei) în: 133 km de rețele de apă noi sau modernizate; 112 km de rețele de canalizare; stații de tratare și epurare modernizate; soluții de eficiență energetică și reducere a emisiilor. Ministrul a indicat că peste 92.000 de persoane vor beneficia de servicii îmbunătățite de alimentare cu apă, iar gradul de acces la apă potabilă de calitate ar urma să ajungă la 100% în zonele vizate. De ce contează: proiect „reparat” pentru eligibilitate europeană Un element relevant pentru implementare este istoricul proiectului: Dragoș Pîslaru afirmă că, în urmă cu câțiva ani, Comisia Europeană a considerat documentația insuficient de „matură” pentru finanțare, astfel că proiectul a fost retras, revizuit și pregătit din nou, cu sprijinul experților europeni și al instituțiilor implicate. „Este o dovadă că fondurile europene nu înseamnă doar bani. Înseamnă perseverență, profesionalism și capacitatea de a transforma proiecte complexe în investiții reale pentru comunități.” În material nu sunt oferite detalii despre calendarul de execuție, etapele de achiziții sau termenele de finalizare, astfel că rămâne de văzut când vor începe lucrările și cum va fi gestionată implementarea la nivel local. [...]
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
Fermierii și procesatorii care vor finanțare AFIR 100% pentru energie solară au de trecut, înainte de orice, printr-un filtru de eligibilitate bazat pe acte , iar cele mai frecvente blocaje pot apărea din neconcordanțe între certificatul constatator, situația juridică a terenului și locul investiției, potrivit AGRO TV . Sesiunea pentru investiții în producerea energiei electrice pentru autoconsum este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea vizează capacități noi de producere a energiei din surse solare, atât pentru ferme, cât și pentru unități de procesare, iar cererile se depun online, pe site-ul AFIR, pe toată durata sesiunii. Documentele care pot decide eligibilitatea Consultantul Marian Dumitrache spune că pregătirea proiectului ar trebui să înceapă cu verificarea documentelor „de bază”, nu cu completarea cererii. În prim-plan sunt două acte: certificatul constatator emis de Registrul Comerțului; extrasul de carte funciară . „Sunt două documente importante pe care ar trebui să le consulte. Este vorba despre certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și de extrasul de carte funciară.” Ce se verifică în certificatul constatator Certificatul constatator este relevant pentru că indică activitățile eligibile înscrise în actul constitutiv, punctele de lucru ale solicitantului și locurile unde sunt înregistrate consumurile de energie. În practică, solicitantul trebuie să se asigure că are activitățile și codurile CAEN necesare și că punctele de lucru sunt înregistrate corect înainte de depunerea proiectului. „Este o ocazie bună să începem de aici pregătirea proiectului, prin înregistrarea punctelor de lucru, înregistrarea activităților și codurilor CAEN noi.” Extrasul de carte funciară și riscurile legate de teren Extrasul de carte funciară arată statutul juridic al terenului pe care se face investiția: drept de proprietate sau de folosință, eventuale înscrisuri, inclusiv situații în care terenul este gajat la bancă. Un element operațional important menționat de consultant este localizarea terenului: față de edițiile precedente, AFIR ar permite acum realizarea investiției și în situații în care există o adresă emisă de primărie, care certifică faptul că actele sunt în regulă. Dacă terenul este în proprietatea solicitantului, procedura este mai simplă. Dacă investiția se face pe un teren folosit prin drept de folosință, superficie sau comodat, recomandarea este ca documentele să fie „solide” juridic. „Aș recomanda, pentru siguranță, un contract pe 8 ani care să fie încheiat în formă autentică, la notariat, înscris în cartea funciară și obținut acordul proprietarului pentru realizarea investiției.” Bugetul sesiunii și plafoanele de sprijin Alocarea totală a sesiunii este de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei) , din care: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru capacități instalate ≤ 1 MW ; 120 milioane euro (aprox. 602 milioane lei) pentru capacități instalate > 1 MW . Ajutorul de stat este 100% nerambursabil , în limita a 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități ≤ 1 MW și de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități > 1 MW . Sprijinul este acordat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR. [...]
O anchetă anticorupție care vizează circa 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) din contracte publice ridică din nou miza deblocării fondurilor UE pentru Ungaria , într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige încrederea Bruxelles-ului, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Integritate din Ungaria (HIA) cere investigarea unor oficiali din cercul apropiat al fostului premier Viktor Orbán, după ce a estimat că o parte semnificativă din sumele din achiziții ar putea fi legată de supraevaluarea artificială a prețurilor. Investigația vizează contracte guvernamentale de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) atribuite în ultimii patru ani, în special în sectorul comunicațiilor. HIA – instituție creată în 2022, la presiunea Bruxelles-ului, pentru a supraveghea utilizarea fondurilor europene – susține că aproape o treime din aceste sume ar putea reprezenta costuri „umflate” artificial, cu risc ridicat de corupție. „Am constatat că, raportate la prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce considerăm a fi supraevaluări și, prin urmare, prezintă un risc ridicat de corupție”, a declarat Ferenc Pál Biró, președintele HIA, citat de The Independent. Biró a mai spus că respectivele contracte au fost atribuite prin organisme centralizate de achiziții aflate în subordinea ministerelor și a precizat că instituția nu formulează, deocamdată, acuzații directe. Cine este în centrul verificărilor Anchetatorii analizează în special activitatea grupului de companii Lounge, asociat omului de afaceri Gyula Balasy , care ar fi câștigat în ultimii ani majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicării. Potrivit Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), companiile lui Balasy au trecut de la zero contracte publice la aproximativ 150 de contracte anual între 2012 și 2025, în perioada guvernării Orbán. Firmele au fost implicate inclusiv în campanii anti-imigrație și anti-Ucraina derulate în acea perioadă. Balasy a anunțat la începutul lunii mai că este dispus să cedeze statului ungar companiile sale de comunicare și media, susținând că toate procedurile de achiziție au fost „complet transparente”. De ce contează pentru fondurile europene Cazul reaprinde discuția despre modul în care au fost distribuite contractele publice în Ungaria și despre îmbogățirea rapidă a unor persoane apropiate fostului premier. În material sunt menționați Lőrinc Mészáros (prieten din copilărie al lui Orbán), cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei), și István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu o avere estimată la 245 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). În plus, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană în clasamentul anual al Transparency International privind percepția asupra corupției în sectorul public și ocupă locul 84 la nivel mondial, conform informațiilor citate. Ce urmează Noul premier ungar, Peter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea activelor despre care susține că au fost deturnate. El a purtat deja discuții la Bruxelles pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate de UE din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție, în timp ce șeful HIA spune că reformarea instituțiilor este dificilă, dar realizabilă dacă autoritățile „lucrează împreună pentru același obiectiv”. [...]
Baia Mare rulează investiții de miliarde de lei din fonduri europene, dar miza economică rămâne conectarea la șosele rapide , într-un oraș care încearcă să-și schimbe profilul după prăbușirea industriei grele, potrivit Adevărul . Administrația locală susține că are „proiecte de investiții în valoare de miliarde de lei, aflate în diferite stadii”, într-un mix de regenerare urbană și modernizare a mobilității. În paralel, Baia Mare rămâne izolată de rețeaua de autostrăzi, ceea ce limitează atractivitatea economică a orașului, inclusiv pentru turism și investiții. Unde se duc banii europeni: mobilitate urbană și regenerare Potrivit administrației locale, cele mai mari sume sunt atrase prin: Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) : proiecte estimate la 583 de milioane de lei ; Programul Regional Nord-Vest 2021–2027 : investiții de aproximativ 886 de milioane de lei . Prin PNRR sunt finanțate, în principal, două coridoare de mobilitate urbană: coridorul din zona Centrului Istoric, de aprox. 10 milioane de lei , cu peste 5,5 km de piste pentru biciclete; coridorul de pe malul stâng al râului Săsar, de aprox. 15 milioane de lei , cu peste 6 km de piste. Ambele au termen de finalizare 31 iulie 2026 , iar după finalizare malurile râului care traversează zona centrală ar urma să fie transformate într-o alee de promenadă . Pe finanțare din Programul Regional Nord-Vest, proiectele de regenerare urbană vizează: modernizarea Pieței Revoluției (aprox. 41 de milioane de lei ), amenajarea Pieței Universității (aproape 56 de milioane de lei ), reconfigurarea Pieței Izvoare (circa 36 de milioane de lei ), reabilitarea Parcului Dacia ( 10 milioane de lei ). În cazul Pieței Izvoare, semnarea contractului de finanțare depinde de soluționarea unor litigii , conform sursei. Modernizarea bulevardelor și transport public: termene până în 2028 Un alt pachet major îl reprezintă modernizarea arterelor rutiere: Traian și Unirii: aprox. 90 de milioane de lei ; București și Republicii și strada Gării: circa 160 de milioane de lei ; Independenței și Decebal: aprox. 85 de milioane de lei . Aceste proiecte au termene de finalizare în 2028 . Localnicii așteaptă și achiziția unor autobuze electrice , printr-un proiect european finanțat de UE, mai notează publicația. Blocajul mare: orașul e încă „ocolit de autostrăzi” În pofida investițiilor urbane, „cea mai mare provocare” rămâne conectarea la infrastructura de transport rapid. Două proiecte sunt prezentate ca esențiale: Varianta de ocolire Baia Mare (etapa I) : în licitație pentru proiectare și execuție; include două sectoare cu o lungime totală de aproape 20 km și o valoare estimată la peste 1,3 miliarde de lei, fără TVA . Traseul ar urma să ocolească municipiul pe direcția vest–sud–est și să lege DN1C de DN18B , cu obiectivul de a scoate traficul greu din oraș. Finanțarea este din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat . Drumul expres Baia Mare – Satu Mare : lungime de aprox. 60 km ; în martie 2026, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, estimată la aproape 5 miliarde de lei . Următorul pas este lansarea licitației pentru proiectare și execuție de către CNAIR . Șoseaua ar urma să fie finanțată tot prin Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat. În prezent, Baia Mare se află la aproximativ 140 km de nodul rutier Nădășelu al Autostrăzii Transilvania (A3). După finalizarea tronsonului Nădășelu – Poarta Sălajului, distanța până la rețeaua de autostrăzi ar urma să scadă la aprox. 90 km , potrivit sursei. Context: reconversie după industria grea și costurile de mediu La aproape două decenii de la închiderea marilor uzine metalurgice, orașul încearcă să lase în urmă moștenirea industrială și problemele de mediu. Sursa amintește că, deși declinul industriei a redus poluarea atmosferică, au rămas efecte persistente: în județ sunt peste 300 de halde de steril și aproape 20 de iazuri de decantare , unele neecologizate. În Baia Mare există încă zone ocolite de investiții și turiști, inclusiv în jurul fostelor platforme industriale, unde persistă ruine și terenuri degradate, în mare parte nefolosite. [...]
Demisia prefectei de Timiș mută presiunea anchetei EPPO dinspre instituție spre gestionarea fondurilor UE , după perchezițiile făcute de procurorii europeni într-un dosar de presupusă fraudă, potrivit Euronews . Cornelia Micloșoi a anunțat că pleacă din funcție deși, conform informațiilor publicate, „nu are nicio calitate în dosar”. Ea a motivat că nu vrea ca ancheta „să devină o problemă a instituției” pe care a condus-o, după ce anchetatorii i-au percheziționat locuința în dimineața zilei de 12 iunie. Ce investighează procurorii europeni și de ce contează Dosarul vizează o posibilă fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 800.000 de euro (aprox. 4 milioane de lei), bani care ar fi trebuit folosiți pentru persoane defavorizate. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi . Potrivit surselor Euronews România, ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări depuse la finalul anului trecut și se referă la un proiect finanțat din fonduri UE, derulat în perioada 2022–2023 de o asociație condusă la acel moment de Cornelia Micloșoi, în prezent prefect al județului Timiș și membru USR. Stadiul dosarului și ce urmează Urmărirea penală este, deocamdată, „in rem”, adică vizează faptele, nu persoane determinate. În cadrul anchetei au fost făcute percheziții inclusiv la domiciliul prefectei, pentru ridicarea de documente și alte probe. Cornelia Micloșoi a declarat presei locale că este la dispoziția anchetatorilor și că, deși proiectul a fost derulat de asociația pe care a condus-o, nu a avut rol de manager de proiect. Ancheta este descrisă ca fiind într-o fază incipientă și urmează să stabilească dacă au existat nereguli în gestionarea fondurilor europene. [...]
