Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Premierul Ilie Bolojan cere finalizarea a peste 20.000 de proiecte finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, avertizând că România riscă să piardă fonduri europene dacă investițiile și reformele nu sunt implementate la timp, potrivit Jurnalul.
Șeful Guvernului a declarat că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cea mai importantă componentă de investiții din 2026, atât prin valoarea finanțării – de peste 10 miliarde de euro, cât și prin termenul limită foarte strict pentru finalizarea proiectelor.
Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să respecte două criterii esențiale pentru a primi fondurile europene:
Potrivit premierului, anumite tranșe de bani sunt condiționate de adoptarea unor legi, hotărâri de guvern și măsuri administrative, iar neîndeplinirea acestora poate duce la blocarea finanțărilor.
Guvernul estimează că ultimele luni ale implementării PNRR vor fi dificile, deoarece proiectele sunt numeroase și implică un lanț complex de actori: autorități publice, constructori, proiectanți, finanțatori și companii private.
Premierul a cerut mobilizarea întregului aparat administrativ:
Potrivit acestuia, accelerarea procesării documentațiilor și asigurarea fluxului de plăți sunt esențiale pentru evitarea întârzierilor.
Bolojan a subliniat că monitorizarea lucrărilor și intervențiile rapide acolo unde apar blocaje sunt decisive pentru finalizarea proiectelor.
„Cu cât se monitorizează aceste lucrări și se intervine mai repede acolo unde există întârzieri, cu atât șansele de finalizare sunt mai mari”, a declarat premierul.
Succesul implementării PNRR este considerat esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru finanțarea investițiilor majore din România în următorii ani.
Recomandate
Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]
Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]
Guvernul vizează sprijin pentru minimum 10.000 de IMM-uri prin instrumente financiare din fonduri europene , până la finalul actualei perioade de programare, potrivit Programului de guvernare 2026–2028 prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu, relatează Agerpres . Miza economică este trecerea de la granturi „simple” la combinații de finanțare care pot mobiliza capital privat și pot crește volumul total al investițiilor. Documentul prevede „regândirea programelor de sprijin” prin crearea unor instrumente și fonduri de investiții pentru mediul de afaceri. Acestea ar urma să combine, în funcție de nevoile locale și de sectoarele considerate strategice, garanții, subvenții de dobândă, împrumuturi și granturi. Unde ar urma să meargă banii Finanțările ar urma să fie orientate către investiții productive, cu accent pe: industrie; automatizare; digitalizare; inteligență artificială; semiconductori; industria auto și baterii; energie; industria farmaceutică; apărare și tehnologii strategice. Schimbare de arhitectură: rolul BID și strategia din primul an Programul mai prevede ca Banca de Investiții și Dezvoltare să devină administratorul principal al instrumentelor financiare finanțate din fonduri europene, inclusiv pentru garanții, capital de risc și co-investiții. Această abordare ar urma să se bazeze pe o strategie pe termen mediu elaborată împreună cu Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În primul an de mandat, Executivul își propune adoptarea unei strategii naționale pentru instrumentele financiare, împreună cu Ministerul Finanțelor. Strategia ar urma să identifice necesarul de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri, cercetare și inovare, eficiență energetică a clădirilor, energie regenerabilă, infrastructură municipală, agricultură și dezvoltare rurală, stabilind pentru fiecare sector instrumentul potrivit (garanții, împrumuturi, capital de risc sau combinații cu granturi). Ținta de multiplicare și atragerea finanțării private Un obiectiv explicit este obținerea unui efect de multiplicare de cel puțin trei euro investiți pentru fiecare euro public angajat prin instrumente financiare și finanțare mixtă. Totodată, Guvernul își propune ca finanțarea privată să reprezinte circa o treime din resursele mobilizate prin politica de coeziune 2028–2034, ceea ce ar muta o parte din presiunea de pe bugetele publice către piață, dacă mecanismele vor fi implementate efectiv. În paralel, programul include intenția de a înființa un fond național în care sumele rambursate de beneficiari să fie reinvestite, pentru a menține continuitatea finanțării economiei după închiderea programelor europene. [...]
Guvernul vrea să evite pierderea banilor din Fondul pentru Tranziție Justă printr-un plan de accelerare a investițiilor în șase județe, pe fondul întârzierilor din implementare, potrivit Agerpres , care citează Programul de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat Luca Niculescu . Planul vizează județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova și are ca miză dezvoltarea de activități economice alternative „înainte de dispariția locurilor de muncă tradiționale”, astfel încât alocările europene să nu fie pierdute. Ce tip de investiții ar urma prioritizate Conform documentului citat, măsurile sunt orientate către: investiții productive; întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri); reconversie profesională; energie curată; tehnologii noi. Programul mai menționează intenția de a solicita „resurse noi pentru tranziție justă” în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene. Măsuri operaționale: actualizări și deblocări Pentru a recupera întârzierile, Guvernul își propune: actualizarea planurilor teritoriale de tranziție justă, împreună cu partenerii județeni, în funcție de „noile realități” și de stadiul proiectelor; deblocarea implementării Programului Tranziție Justă printr-un plan de măsuri menit să evite „dezangajarea” fondurilor europene (adică pierderea banilor necheltuiți în termenele impuse). Între măsurile punctuale sunt menționate identificarea unui portofoliu de proiecte eligibile pentru finanțare și pregătirea și lansarea proiectelor STEP, conform programului de guvernare. [...]
AUR cere Guvernului să respingă noi condiționalități pentru fondurile UE 2028–2034 , avertizând că un mecanism de tip PNRR ar putea bloca finanțarea unor investiții locale dacă România nu îndeplinește „jaloane” și „ținte” negociate la nivel european, potrivit news.ro . Formațiunea susține că introducerea unor condiționalități suplimentare pentru accesarea banilor europeni din perioada 2028–2034 ar putea obliga România să accepte reforme și măsuri „fără legătură directă” cu investițiile finanțate și cere Guvernului să facă publice condițiile propuse, obligațiile care ar reveni României și consecințele neîndeplinirii lor. Miza: risc de suspendare a plăților pentru proiecte care îndeplinesc criteriile tehnice AUR afirmă că „principala problemă” este riscul ca finanțarea unor proiecte precum autostrăzi, spitale sau rețele de apă să ajungă să depindă de reforme impuse prin mecanisme de condiționalitate. În acest context, partidul solicită Executivului să precizeze: dacă viitorul buget european va lega plățile de îndeplinirea unor jaloane naționale; ce domenii ar putea fi vizate; dacă nerespectarea unei condiții ar putea bloca finanțarea unor proiecte care îndeplinesc toate cerințele tehnice și financiare. Cereri de transparență și „garanții” pentru proiectele locale În comunicatul citat de news.ro , AUR cere ca fondurile pentru dezvoltare regională să nu fie transformate într-un instrument de presiune pentru adoptarea unor măsuri fără legătură cu proiectele finanțate și solicită păstrarea „managementului partajat” și a rolului autorităților regionale în stabilirea investițiilor. „O comunitate care are nevoie de un spital sau de o reţea de canalizare nu trebuie să suporte blocarea finanţării din cauza unor reforme guvernamentale fără legătură cu proiectul respectiv.” Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare a AUR mai cere Guvernului să prezinte mandatul de negociere pentru bugetul UE 2028–2034, inclusiv poziția României față de noile condiționalități, precum și mecanismele de suspendare a plăților și „garanțiile” prin care proiectele locale ar urma să fie protejate. Pârghia invocată: posibilitatea unui veto pe Cadrul Financiar Multianual AUR afirmă că, dacă viitorul buget al UE ar impune condiții care „prejudiciază interesele României”, Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv utilizarea dreptului de veto asupra Cadrului Financiar Multianual. În paralel, formațiunea cere protejarea alocărilor pentru coeziune și agricultură și simplificarea procedurilor naționale de accesare a fondurilor, susținând că România are nevoie de investiții în infrastructură, reindustrializare și energie, nu de un sistem în care beneficiarii ar aștepta îndeplinirea unor angajamente politice pentru a continua proiectele. [...]
Guvernul deschide finanțări de 650 milioane euro pentru ca instituțiile publice să-și reducă facturile la energie : premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare care permit producerea și stocarea energiei pentru consum propriu, potrivit News . Pachetul total este de 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei), iar finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro pentru un beneficiar. Ce finanțează cele două programe Primul program, cu un buget de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare. Proiectele pot include pompe de căldură, iar energia produsă este destinată consumului propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare. Al doilea program, de 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei), se adresează instituțiilor publice care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile și vor putea instala baterii „în spatele contorului” (adică la nivelul consumatorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi local). Cine poate aplica și care este calendarul Beneficiari eligibili, conform anunțului, sunt: primăriile și consiliile județene; spitalele publice; universitățile de stat; centrele sociale; alte instituții publice. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie. Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029. De ce contează: presiune mai mică pe bugete și pe rețea Potrivit premierului interimar, investițiile ar urma să ajute instituțiile publice să își reducă facturile la energie și să folosească mai eficient energia din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. [...]
