Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Premierul Ilie Bolojan cere finalizarea a peste 20.000 de proiecte finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august, avertizând că România riscă să piardă fonduri europene dacă investițiile și reformele nu sunt implementate la timp, potrivit Jurnalul.
Șeful Guvernului a declarat că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cea mai importantă componentă de investiții din 2026, atât prin valoarea finanțării – de peste 10 miliarde de euro, cât și prin termenul limită foarte strict pentru finalizarea proiectelor.
Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să respecte două criterii esențiale pentru a primi fondurile europene:
Potrivit premierului, anumite tranșe de bani sunt condiționate de adoptarea unor legi, hotărâri de guvern și măsuri administrative, iar neîndeplinirea acestora poate duce la blocarea finanțărilor.
Guvernul estimează că ultimele luni ale implementării PNRR vor fi dificile, deoarece proiectele sunt numeroase și implică un lanț complex de actori: autorități publice, constructori, proiectanți, finanțatori și companii private.
Premierul a cerut mobilizarea întregului aparat administrativ:
Potrivit acestuia, accelerarea procesării documentațiilor și asigurarea fluxului de plăți sunt esențiale pentru evitarea întârzierilor.
Bolojan a subliniat că monitorizarea lucrărilor și intervențiile rapide acolo unde apar blocaje sunt decisive pentru finalizarea proiectelor.
„Cu cât se monitorizează aceste lucrări și se intervine mai repede acolo unde există întârzieri, cu atât șansele de finalizare sunt mai mari”, a declarat premierul.
Succesul implementării PNRR este considerat esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru finanțarea investițiilor majore din România în următorii ani.
Recomandate

România a ajuns la 10,15 miliarde de euro cheltuiți din PNRR și mai are 6 luni pentru a atrage încă aproape 11 miliarde , a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Potrivit Economedia , în primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că în ultimele luni absorbția s-a dublat față de perioada 2021–2025. Ministrul a transmis că termenul-limită pentru implementarea proiectelor și reformelor este 31 august 2026, iar până atunci trebuie aduși în țară aproape 11 miliarde de euro. În acest context, el a vorbit despre o mobilizare a ministerelor și autorităților implicate și despre o monitorizare strictă a progresului, realizată printr-un sistem de tip „semafor” – roșu, galben, verde – pentru fiecare reformă și investiție. Situația PNRR în cifre Indicator Valoare Sume cheltuite primăvara 2025 ~4 miliarde euro Sume cheltuite februarie 2026 10,15 miliarde euro Sume de atras până la 31 august 2026 ~11 miliarde euro Zile rămase 189 zile În cadrul reuniunii Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, au fost analizate măsurile aflate în risc de neîndeplinire, iar instituțiilor responsabile li s-au cerut calendare ferme de implementare. Premierul Ilie Bolojan a avertizat că miniștrii și oficialii care nu își îndeplinesc angajamentele pot răspunde politic și financiar. Dragoș Pîslaru a subliniat că miza este majoră: pierderea fondurilor ar însemna penalități și afectarea credibilității României în fața Comisiei Europene. Investițiile vizate prin PNRR includ autostrăzi, spitale, școli, digitalizare și alte proiecte de modernizare. Mesajul central transmis de ministru este că următoarele șase luni sunt decisive pentru utilizarea integrală a fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. [...]

Guvernul vrea să accelereze implementarea PNRR , potrivit Guvernului României , după o reuniune de lucru legată de ședința Comitetului Interministerial pentru Coordonarea PNRR din 23 februarie 2026, când premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor să crească ritmul și să îmbunătățească coordonarea pentru a depăși blocajele administrative. În întâlnire a fost trecut în revistă stadiul proiectelor și reformelor din energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu. Măsuri de coordonare și monitorizare: calendare, „tablou de bord” și termene pentru reforme Miniștrii responsabili au prezentat situația fiecărui proiect, iar participanții au identificat soluții pentru depășirea blocajelor administrative, astfel încât angajamentele României față de Comisia Europeană să fie respectate în termenele stabilite. Accentul a fost pus pe coordonare între ministere, pentru a reduce întârzierile generate de proceduri și de circuitul avizelor. Pentru o monitorizare mai eficientă, fiecare minister coordonator va transmite către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un calendar actualizat de implementare. Pe baza acestor date, MIPE va realiza un tablou de bord centralizat care va reflecta stadiul fiecărei reforme și investiții din PNRR, instrument ce va fi actualizat permanent și făcut public, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului. În zona reformelor care depind de adoptarea unor proiecte de lege, ministerele inițiatoare trebuie să le promoveze în Guvern până în luna mai. După aprobarea în Executiv, proiectele vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de dezbatere și adoptare în procedură de urgență; pentru reformele care necesită alte tipuri de acte normative, ministerele vor lucra împreună pentru accelerarea aprobării și adoptării. Stadiul finanțării: 50,08% din valoarea totală, peste 10,72 miliarde euro Conform datelor prezentate în ședință, România a absorbit până acum 50,08% din valoarea totală a PNRR, adică peste 10,72 miliarde euro. Suma include prefinanțarea, banii încasați pentru primele două cereri de plată și o parte din cererea de plată numărul 3. Din totalul atras, 6,4 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 4,3 miliarde euro sunt împrumuturi. În contextul accelerării cerute de premier, aceste cifre sunt folosite ca bază pentru următoarea etapă de implementare, în care Guvernul urmărește să reducă întârzierile administrative și să mențină calendarul de reforme și investiții agreat cu Comisia Europeană. La reuniune au participat mai mulți membri ai Guvernului, între care vicepremierii Oana Gheorghiu, Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, precum și miniștrii responsabili de energie, sănătate, agricultură, dezvoltare, transporturi și mediu. [...]

Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]

Ilie Bolojan, a lansat un avertisment ferm către miniștrii din Guvernul României, amenințând cu revocarea acestora dacă nu gestionează eficient fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , informează Profit.ro . Această poziție vine în contextul în care România se confruntă cu presiuni crescânde pentru a respecta termenele și obiectivele stabilite în cadrul PNRR . Bolojan arată spre importanța utilizării eficiente a fondurilor europene, subliniind că orice întârziere sau pierdere de fonduri ar putea avea consecințe grave asupra dezvoltării economice a țării. El a menționat că fiecare ministru trebuie să fie responsabil pentru domeniul său și să asigure implementarea corectă a proiectelor finanțate prin PNRR. "Este inadmisibil ca România să piardă fonduri europene din cauza incompetenței sau a lipsei de coordonare. Fiecare ministru trebuie să fie conștient de responsabilitatea pe care o are și să acționeze în consecință", a declarat Bolojan. Contextul PNRR și importanța sa Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un instrument esențial pentru redresarea economică post-pandemie a României, având ca scop finanțarea unor proiecte cheie în diverse sectoare, precum infrastructura, sănătatea și educația. Fondurile alocate prin PNRR sunt esențiale pentru modernizarea și dezvoltarea țării, iar pierderea acestora ar însemna o oportunitate ratată pentru România. Miniștrii sunt astfel puși sub o presiune considerabilă pentru a asigura implementarea la timp și eficientă a proiectelor, în conformitate cu cerințele stabilite de Uniunea Europeană. Reacții și consecințe Reacțiile la declarațiile lui Bolojan au variat, unii considerându-le necesare pentru a impulsiona acțiunea guvernamentală, în timp ce alții le-au văzut ca pe o măsură drastică. Cu toate acestea, mesajul său a fost clar: orice eșec în gestionarea fondurilor PNRR nu va fi tolerat. Acest avertisment vine într-un moment în care România trebuie să demonstreze capacitatea de a gestiona eficient fondurile europene, pentru a evita sancțiuni sau pierderi financiare. În cazul în care un ministru nu își îndeplinește obligațiile, revocarea sa ar putea fi o soluție pentru a asigura progresul proiectelor. Ce urmează? În perioada următoare, Guvernul României va trebui să monitorizeze îndeaproape implementarea PNRR, asigurându-se că fiecare proiect este realizat conform planului. De asemenea, este de așteptat ca miniștrii să fie mai proactivi în gestionarea fondurilor și să colaboreze mai strâns pentru a evita eventualele pierderi. În concluzie, avertismentul lui Ilie Bolojan subliniază importanța unei gestionări responsabile și eficiente a fondurilor PNRR, fiind un apel la acțiune pentru toți actorii implicați în procesul de redresare a României. [...]

România riscă sancțiuni după ce a ratat programul de împădurire finanțat de UE , deși avea la dispoziție sute de milioane de euro pentru plantarea a zeci de mii de hectare de pădure. Programul finanțat prin PNRR trebuia să ducă la împădurirea a 56.000 de hectare, însă obiectivul a fost redus succesiv după ce autoritățile nu au reușit să avanseze proiectele. Inițial, Comisia Europeană a coborât ținta la 26.700 de hectare, iar ulterior la 18.000. Chiar și această țintă redusă este în pericol, deoarece până în primăvara lui 2026 au fost plantate doar aproximativ 11.200 de hectare. Programul a fost gândit în special pentru sudul țării, unde deficitul de pădure este mare, iar terenurile agricole sunt afectate de degradare și deșertificare. Paradoxal, tocmai în aceste județe proiectele au lipsit aproape complet. Exemplele sunt grăitoare: în Teleorman s-au plantat puțin peste 4 hectare, în Gorj aproximativ 7 hectare, iar în Giurgiu doar 1,6 hectare. Principalele motive invocate pentru acest eșec țin de interese economice și de modul în care a fost gândită finanțarea. Specialiștii spun că terenurile sunt folosite pentru agricultură deoarece aduc subvenții prin APIA , ceea ce face împădurirea mai puțin atractivă pentru proprietari. În plus, multe primării nu au participat la program deoarece finanțarea presupunea ca lucrările să fie plătite inițial din bugetul local, urmând ca banii europeni să fie decontați ulterior. Situația este vizibilă și în statisticile privind participarea administrațiilor locale. Din cele 3.180 de primării din România, doar 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri prin PNRR. Un caz extrem este județul Ilfov, unde nu s-a plantat niciun copac prin acest program. Deși zona are doar aproximativ 16% suprafață împădurită și este puternic afectată de poluarea din jurul Capitalei, terenurile sunt considerate mai valoroase pentru dezvoltări imobiliare, ceea ce blochează proiectele forestiere. Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierea. Pentru a atinge ținta minimă de 18.000 de hectare, ar trebui plantate aproximativ 7.000 de hectare într-o singură sesiune de primăvară. Specialiștii avertizează însă că o mobilizare atât de rapidă ar putea crea o altă problemă: lipsa puieților disponibili pe piață. Dacă proiectele nu vor fi finalizate în termen, România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. În paralel, mai multe inițiative private și campanii ale societății civile încearcă să compenseze lipsa proiectelor publice, organizând acțiuni de plantare și proiecte de împădurire la scară locală. [...]

Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]