Știri
Știri din categoria Externe

Volodimir Zelenski spune că Ucraina e pregătită pentru un armistițiu cu Rusia, potrivit Agerpres, care citează Reuters, AFP și EFE. Președintele ucrainean a salutat, miercuri, armistițiul dintre SUA și Iran și a indicat că Kievul ar „răspunde în același fel” dacă Moscova ar opri atacurile.
Zelenski a transmis mesajul pe platforma X, legând încetarea temporară a focului din Orientul Mijlociu de ideea că un armistițiu poate crea condiții pentru negocieri diplomatice și, ulterior, pentru acorduri.
„Ucraina a cerut întotdeauna un armistițiu în războiul purtat de Rusia aici, în Europa, împotriva statului și poporului nostru și susținem armistițiul din Orientul Mijlociu și din Golf, care deschide calea pentru eforturi diplomatice.”
În același context, Ucraina a amintit că a apreciat anterior „hotărârea” SUA de a lovi Iranul, aliat apropiat al Rusiei, despre care Kievul afirmă că a furnizat mii de drone folosite de Moscova în atacuri asupra teritoriului ucrainean.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a susținut la rândul său, tot pe X, că „fermitatea americană dă roade” și că ar fi momentul ca aceeași fermitate să fie folosită pentru a forța Rusia să accepte un armistițiu și să fie oprit războiul.
Kievul cere de mai mult timp un armistițiu complet, pentru a permite negocieri de pace, în timp ce Rusia afirmă că vrea mai întâi stabilirea unor termeni cuprinzători ai păcii și abia apoi oprirea luptelor. Separat, Ucraina a trimis peste 200 de specialiști în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la contracararea atacurilor cu drone ale Iranului, iar Zelenski a spus că echipele de experți vor continua să lucreze în regiune pentru consolidarea capacităților de securitate.
Recomandate

Poziția Kremlinului riscă să blocheze arhitectura de garanții de securitate pentru Ucraina , prin condiționarea oricărui acord de participarea Rusiei, ceea ce intră în contradicție directă cu linia susținută de o parte a liderilor europeni. Declarațiile au fost făcute de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , potrivit HotNews , care citează Reuters. Moscova a reacționat la o afirmație a cancelarului german Friedrich Merz , care a spus că Rusia „nu ar trebui să joace niciun rol” în elaborarea unor garanții de securitate pentru Ucraina, subiect pe care Merz îl consideră esențial pentru eforturile de a pune capăt războiului aflat în al patrulea an și jumătate. Peskov a susținut că poziția exprimată de Merz ar arăta o „poziție fără ieșire” a guvernelor europene în raport cu conflictul și a avertizat că, dacă europenii insistă pe excluderea Rusiei, atunci își elimină singuri posibilitatea de a participa la procesul de soluționare. „Este imposibil să se formuleze garanții de securitate fără participarea Rusiei; dacă europenii sunt cu adevărat convinși de această poziție și insistă asupra ei, acest lucru exclude complet posibilitatea ca țările europene să participe la procesul de soluționare.” De ce contează: garanțiile cerute de Kiev rămân un punct de fricțiune Kievul afirmă că are nevoie de garanții din partea Occidentului pentru a se proteja de eventuale atacuri viitoare ale Moscovei. În același timp, forțele ruse controlează aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, potrivit informațiilor din articol. Context de reglementare: UE sancționează VK, Kremlinul respinge acuzațiile Separat, Peskov a criticat sancțiunile impuse luni de Uniunea Europeană companiei de tehnologie VK, care dezvoltă aplicația rusă de mesagerie MAX, calificând măsura drept „absolut absurdă”. În material se arată că criticii acuză autoritățile ruse că folosesc aplicația ca instrument de supraveghere, acuzație negată de Kremlin, iar Peskov a susținut că sancțiunile nu vor împiedica dezvoltarea aplicației. UE afirmă că, prin dezvoltarea MAX, VK ar oferi „sprijin tehnic pentru reprimarea societății civile și a opoziției democratice”, conform articolului. [...]

Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]

Atacurile cu drone asupra Moscovei și a infrastructurii petroliere rusești cresc riscul de perturbări economice , inclusiv pe piața carburanților, pe fondul intensificării loviturilor reciproce dintre Rusia și Ucraina, potrivit HotNews . Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a spus că, într-un interval de 24 de ore, 340 de drone ucrainene au fost trimise în zona din jurul capitalei, iar „cele mai multe” au fost doborâte de sistemele rusești de apărare antiaeriană, „la intrările în perimetrul orașului”, conform Reuters. Sobianin a mai afirmat, într-o postare pe Telegram, că „peste 50 de drone inamice” au fost distruse în timp ce se îndreptau spre Moscova. De ce contează: presiune pe infrastructura energetică și pe aprovizionarea cu benzină În paralel cu atacurile din proximitatea Moscovei, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra obiectivelor de infrastructură din Rusia, în special cele legate de industria petrolieră. Armata ucraineană a anunțat marți atacuri cu drone asupra complexului petrochimic Salavat din Urali și asupra rafinăriei Afipski din sudul Rusiei. Potrivit informațiilor citate, atacurile asupra infrastructurii petroliere au contribuit la o penurie de benzină la nivelul întregii Rusii, ceea ce amplifică riscurile operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru costurile interne de transport. Context: escaladare și pe direcția Kievului Pe de altă parte, forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra Kievului în ultimele săptămâni. Marți dimineață, Rusia a lansat un nou val de drone și rachete balistice asupra capitalei ucrainene, al cincilea atac de acest fel asupra Kievului în această lună. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că atacurile au avariat 16 obiective din capitală, inclusiv o școală și o clădire de birouri, iar autoritățile municipale au raportat mai multe incendii în oraș. [...]

Participarea președintelui Nicușor Dan la summitul de la Kiev reconfirmă linia de sprijin a României pentru Ucraina și mută accentul pe securitatea regională, cu implicații directe pentru Marea Neagră și Europa de Sud-Est , potrivit Adevărul . Șeful statului se află miercuri, 15 iulie, în capitala Ucrainei, la invitația președintelui Volodimir Zelenski , pentru a participa la a cincea ediție a Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est. Vizita vine la scurt timp după deplasarea lui Nicușor Dan în Franța, unde a participat la o întâlnire a liderilor europeni și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale. Administrația Prezidențială a anunțat oficial deplasarea, în agenda publică a instituției. De ce contează: securitatea Mării Negre și coordonarea sprijinului pentru Kiev Summitul, lansat în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina, este prezentat drept una dintre principalele platforme de dialog între Ucraina și statele din Europa de Sud-Est. Miza întâlnirii este coordonarea sprijinului pentru Kiev și identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de război. Potrivit Administrației Prezidențiale, participarea președintelui României „reflectă sprijinul constant” al Bucureștiului pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În același cadru, Nicușor Dan urmează să reafirme angajamentul României de a continua asistența pentru țara vecină și de a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est. Temele de pe agendă: UE, energie, infrastructură și reziliență Pe agenda summitului figurează și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, ambele urmărind aderarea la Uniunea Europeană. Liderii reuniți la Kiev urmează să discute și despre întărirea cooperării regionale în mai multe domenii, menționate de Administrația Prezidențială: infrastructură și conectivitate; securitate energetică; creșterea rezilienței în fața amenințărilor hibride (acțiuni non-militare, precum atacuri cibernetice, dezinformare sau presiuni economice, folosite pentru a destabiliza state). [...]

Garry Kasparov avertizează că Rusia ar putea testa NATO printr-o incursiune limitată în statele baltice , un scenariu care ar ridica imediat miza de securitate pentru Europa și ar forța Alianța să demonstreze, practic, că își poate apăra flancul estic, potrivit Politico . Fostul campion mondial la șah și activist al opoziției ruse susține că Vladimir Putin „nu are nicio intenție” să încheie un acord de pace cu Ucraina și că este mai probabil să escaladeze războiul după alegerile parlamentare din Rusia, programate în septembrie. În acest context, Kasparov spune că presiunea militară crescândă asupra Moscovei ar împinge Kremlinul spre escaladare, nu spre compromis, iar orice înțelegere care nu ar echivala cu o înfrângere a Rusiei ar oferi timp pentru regrupare. Un test de credibilitate pentru NATO, nu neapărat un nou front major Kasparov afirmă că o escaladare „naturală” ar putea lua forma unei „provocări” pe flancul estic al NATO, indicând explicit Letonia sau Estonia ca exemple de ținte posibile. Ideea centrală: Rusia nu ar avea nevoie de o invazie la scară largă pentru a submina credibilitatea Alianței, ci ar putea ocupa un oraș mic de la graniță — eventual unul cu populație vorbitoare de rusă — și ar aștepta reacția NATO, în special a Statelor Unite. În logica prezentată de Kasparov, miza ar fi una politică și strategică: dacă SUA nu ar interveni pentru apărarea statului atacat, Putin și-ar atinge obiectivul de a demonstra că NATO nu mai funcționează ca garanție de securitate. Semnale interne în Rusia și contextul presiunii ucrainene Kasparov invocă și schimbări legislative propuse de guvernul rus, care ar face mai ușoară mobilizarea prin eliminarea examinării medicale necesare anterior pentru recrutare, ca indiciu că Moscova se pregătește pentru conflict prelungit. Avertismentul vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra logisticii militare și infrastructurii energetice ruse. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că aceste lovituri au făcut Rusia „mai slabă”, iar Kievul speră că acest lucru îi poate întări poziția la masa negocierilor. Kasparov contrazice însă această așteptare, argumentând că presiunea sporește probabilitatea escaladării. Ce cere Kasparov Europei: sancțiuni mai dure și restricții de vize În același material, Kasparov spune că Europa ar trebui să renunțe la ideea încheierii războiului prin compromis și să se angajeze „pe deplin” pentru o victorie a Ucrainei. El cere: intensificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei; interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși. Kasparov afirmă, totodată, că loviturile ucrainene în interiorul Rusiei pun presiune pe elitele economice, deoarece „de fiecare dată când lovesc ceva, cineva pierde bani”, iar „cea mai bună speranță” ar fi separarea lui Putin de aceste elite. În paralel, el participă la Platforma pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse, o inițiativă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei menită să ofere o voce opoziției ruse din exil în instituțiile europene; una dintre țintele imediate menționate este sprijinirea rușilor plecați din țară pentru obținerea unui statut legal și a unor documente valabile după expirarea actelor rusești. [...]

O nouă rundă de atacuri americane asupra Iranului ridică riscul unei perturbări a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Teheranul a transmis că ar putea opri tranzitul, potrivit Mediafax . Miza economică este majoră: Ormuz este un punct-cheie pentru transporturile maritime de țiței, iar orice blocaj sau escaladare militară poate afecta rapid lanțurile de aprovizionare și prețurile energiei. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a început „o rundă suplimentară de atacuri” împotriva Iranului, cu obiectivul de a continua „degradarea capacităților iraniene” folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz, conform informațiilor citate de Al Jazeera și alte surse. Amenințarea Iranului: întreruperea fluxului de petrol Corpul Gărzilor Revoluționare Iraniene (CGRI) a avertizat că va întrerupe fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul intensificării confruntărilor. În același timp, materialul notează că avertizarea vine după ce Donald Trump anunțase instituirea unei taxe de 20% din prețul produselor transportate de navele care tranzitează Ormuz, măsură la care ulterior a renunțat, orientându-se către acorduri comerciale cu țările din zonă. Escaladare regională și efecte asupra transportului maritim Iranul susține că a atacat situri americane în Kuweit, Bahrain și Iordania, precum și două supertancuri petroliere în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele Arabe Unite au anunțat, la rândul lor, că două nave naționale au fost lovite de rachete de croazieră iraniene. India a convocat un oficial iranian după ce un membru indian al echipajului a fost ucis, iar alții au fost răniți, potrivit aceleiași relatări. Context politic în SUA: presiune în Congres pentru limitarea operațiunilor Mediafax mai arată că noile atacuri vin după runde repetate de ostilități și armistiții nerespectate. Administrația Trump notificase Congresul, la începutul lunii mai, că ostilitățile declanșate pe 28 februarie se „încheiaseră”, iar Casa Albă susținuse că armistițiul afecta termenul legal de 60 de zile, deși trupele americane au rămas în regiune, iar Marina SUA a continuat blocada. În iunie, Senatul a adoptat cu 50 de voturi pentru și 48 împotrivă o rezoluție care cere oprirea operațiunilor militare neautorizate de Congres; patru republicani (Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy) au votat alături de democrați. Potrivit materialului, o nouă scrisoare trimisă de Trump complică eforturile parlamentarilor care încearcă să limiteze operațiunile militare împotriva Iranului. [...]