Știri
Știri din categoria Externe
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA, iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax. Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan.
Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului.
„Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”.
Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ:
Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse.
Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei.
Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor.
Recomandate
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Administrația Trump condiționează continuarea negocierilor cu Iranul de o declarație publică privind securitatea transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz , cu un termen-limită până sâmbătă, potrivit Politico . Miza este una operațională și economică: garanții explicite că ruta rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor mai fi atacate. Cerința, descrisă de oficiali americani de rang înalt drept o „demandă”, vizează un angajament public al Teheranului că nu va amenința navele din Strâmtoarea Hormuz, un coridor esențial pentru transportul de energie și mărfuri. Potrivit acelorași oficiali, Washingtonul vrea ca Iranul să promită și că va menține culoarul deschis „fără taxe” și că va opri atacurile asupra navelor comerciale. Termen scurt și presiune diplomatică prin Oman Un al doilea oficial a spus că SUA a impus un termen rapid pentru ca Iranul să afirme că Strâmtoarea Hormuz este deschisă și că administrația se așteaptă ca această poziție să fie exprimată într-o întâlnire cu oficiali din Oman, programată sâmbătă. În lipsa unei astfel de poziții, oficialul a avertizat că „nu va fi o zi grozavă pentru ei”, fără a detalia ce măsuri ar urma. Administrația ar mai dori ca declarația să includă și o componentă „explicită sau cel puțin implicită” de recunoaștere a unei greșeli, potrivit unuia dintre oficiali, care a susținut că iranienii ar fi transmis deja acest lucru în discuții private. „Praful nuclear” și riscul ca un acord pe termen lung să nu se materializeze Unul dintre oficiali a mai afirmat că, într-un eventual acord final, Iranul ar trebui să predea ceea ce a numit „praf nuclear” (formulare neclară în material, fără explicații tehnice suplimentare). Același oficial a condiționat explicit încheierea unui acord de acest element și a invocat opțiuni de presiune „militare, diplomatice” și de „pârghie economică” dacă Teheranul refuză. Totuși, un oficial al administrației a admis că un acord pe termen lung s-ar putea să nu se concretizeze. Un al treilea oficial a descris situația drept un moment de „așteptare”, susținând că Iranul ar fi preferat să amâne închiderea unor subiecte majore până după funeraliile ayatollahului Ali Khamenei, care au avut loc joi. Context: încetarea focului declarată „încheiată” Donald Trump a declarat în această săptămână, la summitul NATO din Turcia, că încetarea focului cu Iranul — începută la mijlocul lunii iunie — s-a încheiat, după ce Teheranul ar fi lovit nave comerciale în Strâmtoarea Hormuz. Vineri, Trump a spus că negocierile vor continua, dar a insistat că încetarea focului rămâne „încheiată”. „Republica Islamică Iran ne-a cerut să continuăm «discuțiile». Am acceptat, dar Statele Unite le-au spus, fără echivoc, că ÎNCETAREA FOCULUI S-A ÎNCHEIAT!”, a scris Trump pe Truth Social. Pentru piețe și companii, semnalul principal este că Washingtonul încearcă să obțină rapid o garanție publică privind libertatea de navigație în Hormuz, însă negocierile rămân fragile, cu un termen scurt și cu posibilitatea explicită ca un acord amplu să nu fie atins. [...]
Schimbul de informații dintre Israel și SUA despre amenințări iraniene la adresa lui Donald Trump riscă să complice deciziile Washingtonului privind reluarea războiului cu Iranul , pe fondul unei neîncrederi crescânde în comunitatea americană de informații față de datele furnizate de Israel, potrivit CNN . Informațiile transmise de serviciile israeliene administrației Trump ar fi reflectat, potrivit unei surse israeliene și unui oficial american, mai degrabă „dorința” unor elemente din conducerea dură de la Teheran de a-l viza pe președintele SUA, nu existența unui plan nou, concret și detaliat de asasinat. Două surse americane familiarizate cu subiectul spun că evaluările recente ale SUA nu indică un complot nou și specific, ci un „zgomot de fond” constant despre diverși actori iranieni care ar vrea să facă acest lucru. Ce spune evaluarea americană și de ce contează Potrivit sursei, comunitatea de informații din SUA monitorizează de mai mult timp amenințările la adresa lui Trump, iar „fundamental” nu s-ar fi schimbat nimic în privința acestui tablou de risc de când și-a început al doilea mandat. În același timp, oficialii americani ar fi evaluat că actorii iranieni fie nu au reușit să dezvolte un plan, fie nu au primit aprobarea decidenților iranieni pentru o operațiune specifică. În plan operațional, CNN notează că Trump a făcut o schimbare surpriză de aeronavă la întoarcerea de la summitul NATO de miercuri, folosind un avion mai vechi, în locul celui nou (modernizat după ce a fost donat de Qatar și a intrat în serviciu luna aceasta). Potrivit a patru oficiali americani, decizia a fost luată parțial din motive de securitate legate de escaladarea conflictului din Iran, deși sursele citate atunci au spus că nu exista o amenințare nouă și specifică la adresa vieții președintelui. Israelul încearcă să influențeze direcția conflictului Schimbul de informații are loc într-un moment în care Israelul ar fi „tot mai marginalizat” în discuțiile administrației Trump despre cum să încheie războiul cu Iranul. Două surse israeliene susțin că Washingtonul nu ar dori implicarea Israelului în lupte, din teama de a pierde controlul asupra conflictului. Un oficial american a respins interpretarea israeliană privind poziția lui Trump, numind-o „știre falsă”, și a invocat relația strânsă SUA–Israel și coordonarea dintre parteneri, în contextul unor operațiuni militare menționate de partea americană. În paralel, Trump a scris vineri pe Truth Social că SUA le-au transmis liderilor iranieni „fără echivoc” că „încetarea focului s-a terminat”, adăugând însă că a fost de acord să continue discuțiile pentru restabilirea unei pauze a luptelor. Miza: credibilitatea informațiilor într-un moment de decizie Potrivit a două surse familiarizate cu subiectul, oficialii americani de informații sunt conștienți că Israelul se simte exclus din procesul decizional și își intensifică eforturile de a influența gândirea administrației Trump privind Iranul, inclusiv prin „alimentarea” cu informații atât a comunității de informații, cât și a unor oficiali considerați mai prietenoși. Aceleași surse indică existența unui grad de scepticism în comunitatea americană de informații față de datele venite din Israel, tocmai din percepția că acestea ar putea fi folosite pentru a orienta decizia politică a Washingtonului — un element care poate cântări în modul în care SUA evaluează riscurile și opțiunile dacă se ajunge din nou la un război pe scară largă. Într-un interviu de vineri pentru New York Post, Trump a minimalizat relevanța informațiilor israeliene (relatate inițial de Wall Street Journal), spunând că Iranul i-a amenințat viața de mult timp și afirmând că „Israel nu a venit cu nimic”. [...]
Iranul avertizează că va riposta la orice lovituri asupra infrastructurii, iar Israelul „nu va fi iertat” , pe fondul discuțiilor purtate în paralel de negociatori din Qatar la Teheran pentru detensionarea relației SUA–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohammad Bagher Zolghadr , a declarat vineri, citat de presa de stat iraniană, că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi întâmpinat cu represalii, adăugând că „Israelul nu va fi iertat” în răspunsul Teheranului. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Washingtonul ia în calcul lovituri asupra unor obiective din sectorul energetic și de utilități din Iran — facilități de producție pentru echipamente electrice, centrale electrice și instalații de desalinizare — dacă tensiunile escaladează. Zolghadr l-a numit pe Trump „cea mai urâtă figură din lume” și a criticat remarci pe care susține că ar fi fost îndreptate împotriva poporului iranian, potrivit unui raport Iran International menționat în material. Qatarul încearcă să creeze spațiu pentru negocieri mai largi În același timp, negociatori din Qatar se află în Iran pentru discuții cu oficiali iranieni, cu obiectivul de a reduce tensiunile și de a crea condiții pentru continuarea unor negocieri mai ample, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Potrivit aceleiași surse, discuțiile sunt purtate în coordonare cu Statele Unite. Sursa a mai spus că agenda include implementarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran și temele care au declanșat escaladarea recentă dintre Washington și Teheran, inclusiv disputele legate de navigația în Strâmtoarea Hormuz . Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre conținutul memorandumului sau despre calendarul discuțiilor nu sunt precizate în textul citat. [...]
Mesajul de „răzbunare” al noului lider al Iranului crește riscul de escaladare regională , într-un moment în care orice deteriorare a securității în Orientul Mijlociu poate alimenta noi șocuri pe piețele energetice și de transport. Potrivit Mediafax , ayatollahul Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă, pe Telegram, că răzbunarea pentru moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, este „cerința națiunii” și „trebuie cu siguranță să aibă loc”. Mesajul a fost publicat cu ocazia ceremoniilor funerare organizate la câteva luni după decesul fostului lider suprem al Iranului. În declarație, Mojtaba Khamenei a prezentat represaliile drept o obligație națională și religioasă. Potrivit informațiilor citate de Reuters , funeraliile au fost organizate după ce Ali Khamenei „ar fi fost ucis” în urma unor atacuri aeriene desfășurate de Statele Unite și Israel pe 28 februarie. În același mesaj, noul lider a reiterat intenția Teheranului de a răspunde pentru moartea liderului religios și a altor victime ale conflictelor recente. „Ne angajăm să răzbunăm sângele liderului martir și al tuturor martirilor acestor două războaie de la criminalii și ucigașii dezonorați.” Ce înseamnă pentru stabilitatea regională și pentru economie Declarația vine într-un context regional tensionat, cu relații ostile între Iran, Statele Unite și Israel. În acest cadru, un mesaj public care fixează „răzbunarea” ca prioritate politică și simbolică poate amplifica riscul de escaladare, cu efecte potențiale asupra securității regionale și a stabilității globale. Deocamdată, mesajul nu include detalii despre măsuri concrete sau despre un calendar al unor eventuale acțiuni, limitare care face dificilă evaluarea imediată a impactului operațional. Totuși, formularea folosită indică o linie dură a noii conduceri de la Teheran, urmărită atent de comunitatea internațională, în condițiile în care o escaladare militară în zonă poate afecta inclusiv fluxurile comerciale și prețurile energiei. [...]
Donald Trump a demis conducerea Comisiei de Asistență Electorală, iar agenția riscă să rămână blocată operațional cu luni înainte de alegerile intermediare din noiembrie 2026 , întrucât deciziile sale necesită votul a cel puțin trei comisari, potrivit Antena 3 . Comisia de Asistență Electorală (EAC) este o agenție federală creată în 2002, cu rol în certificarea echipamentelor de vot și în distribuirea a „sute de milioane de dolari” sub formă de ajutor electoral federal. Mișcarea are loc în contextul pregătirilor pentru alegerile de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie. Ce s-a întâmplat și de ce contează operațional EAC este condusă de patru comisari. La începutul anului, doi republicani din conducere au demisionat, conform USA Today. Ceilalți doi membri, numiți de Partidul Democrat, au fost informați joi, prin e-mail, că sunt demiși. Mesajul transmis de la Casa Albă precizează: „În numele președintelui Donald J. Trump, vă scriu pentru a vă informa că mandatul dumneavoastră de comisar al Comisiei de Asistență Electorală încetează cu efect imediat.” Consecința imediată indicată în material este una de funcționare: orice acțiune a EAC necesită aprobarea a trei dintre cei patru oficiali, iar găsirea înlocuitorilor „ar putea dura luni”, ceea ce poate întârzia decizii legate de certificări și de alocarea fondurilor federale pentru alegeri. Contextul conflictului și reacțiile politice Trump s-a aflat „de mai mult timp” în conflict cu EAC, după ce a presat agenția să includă pe formularele de înregistrare a alegătorilor o cerință privind dovada cetățeniei; demersul a fost însă „în mare parte blocat de instanțe”, potrivit informațiilor citate. Democrații au criticat demiterile. Secretarul de stat din Arizona, Adrian Fontes, le-a numit „iresponsabile și periculoase”, cu potențial de a produce haos. Senatorul Mark Warner (Virginia) a cerut o explicație imediată din partea administrației, iar Michael Waldman, director executiv al Centrului Brennan pentru Justiție , a spus că demiterile sunt „deosebit de îngrijorătoare” în contextul acuzațiilor privind tentative de influențare a alegerilor. Casa Albă a justificat decizia prin dreptul președintelui „de a demite persoane care nu sunt pe deplin aliniate” cu misiunea de a asigura securitatea alegerilor și numărarea „fiecărui vot legal”. Ce urmează Potrivit materialului, miza imediată este capacitatea EAC de a lua decizii în perioada premergătoare alegerilor intermediare: fără comisari suficienți pentru a atinge pragul de trei voturi, activitatea agenției poate rămâne blocată până la numirea și instalarea unor înlocuitori, proces care ar putea dura luni. [...]
