Știri
Știri din categoria Externe
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA, iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax. Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan.
Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului.
„Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”.
Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ:
Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse.
Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei.
Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor.
Recomandate
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
Omanul și Iranul negociază redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz printr-un coridor temporar și deminare , într-un demers cu miză operațională directă pentru fluxurile maritime din Golf, potrivit Economica . Strâmtoarea rămâne blocată de Teheran și este în centrul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Ministrul de externe al Omanului, Badr al-Busaidi, a transmis pe X că speră „să anunțe în curând” un nou coridor de navigație și „aranjamente practice pentru restabilirea siguranței navigației”. El a adăugat că orice „soluție permanentă” ar trebui să se bazeze pe memorandumul de înțelegere semnat între Teheran și Washington în iunie , care „a eșuat între timp”, dar pe care Iranul continuă să îl considere reper. Ce include „cadrul etapizat” discutat la Teheran Al-Busaidi și omologul său iranian, Abbas Araghchi, au discutat la Teheran „despre un cadru etapizat”, conform unei declarații publicate de Muscat. Acesta ar urma să includă: „stabilirea unui coridor de navigație temporar comun prin Strâmtoarea Ormuz”; un acord pentru implementarea „unui proiect comun de deminare a strâmtorii”. În paralel, negocierile ar urma să continue pentru stabilirea unui coridor „permanent”, pentru definirea „gestionării viitoare a strâmtorii” și pentru un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigație și de securitate necesare”. Cele două țări au subliniat și importanța unor discuții comune cu celelalte state riverane Golfului Persic. Contextul de securitate: mesajul lui Trump despre mine Discuțiile au loc în condițiile în care președintele american Donald Trump a reafirmat pe Truth Social că, potrivit Marinei americane, „toate minele au fost îndepărtate și/sau distruse în apele internaționale ale Strâmtorii Ormuz”. „Iranul a fost informat că orice vas care plasează noi mine noi va fi distrus” În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre calendar sau parametrii tehnici ai coridorului, rămâne de urmărit dacă părțile ajung la un acord aplicabil rapid și cum va fi organizată, în practică, componenta de deminare și furnizare a serviciilor de securitate pentru navigație. [...]
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Propunerea lui Donald Trump de a redenumi Lacul Ontario vine pe fondul escaladării disputei comerciale SUA–Canada , într-un moment în care tensiunile riscă să se traducă în costuri și incertitudine pentru lanțurile industriale nord-americane, potrivit Antena 3 . Președintele SUA a scris pe Truth Social că administrația sa ia în considerare „serios” schimbarea numelui Lacului Ontario în „Lacul America”, motivând că „nu ne aşteptăm să mai facem prea multe afaceri cu Ontario”. Contextul imediat este disputa comercială dintre SUA și Canada, declanșată de taxele vamale impuse de Washington. Antena 3 notează că schimbul de replici s-a transformat într-un „război al declarațiilor” între Trump și Doug Ford , șeful guvernului provinciei Ontario, fost susținător al liderului american. Tarife mai mari și amenințări cu măsuri de retorsiune În acest episod, Ford a reacționat după ce Trump a anunțat că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește cu 50% începând cu ianuarie 2027. Ontario este prezentată ca o provincie în care este concentrată o mare parte din industria auto canadiană. În paralel, Ford a cerut folosirea „tuturor instrumentelor disponibile” împotriva SUA, inclusiv posibilitatea de a restricționa vânzările de electricitate și minerale critice către americani. Ulterior, el a amenințat și cu tarife la exporturile de energie electrică și cu întreruperea furnizării de minerale esențiale către Statele Unite. Escaladare politică, cu ecouri economice Schimbul de acuzații a devenit personal: Trump l-a numit pe Ford „lacheu” al prim-ministrului Mark Carney, iar liderul din Ontario a răspuns numindu-l pe Trump „dictator”, „tiran”, „rege al falimentelor” și „ratat”, potrivit relatării. În acest cadru, propunerea de redenumire a Lacului Ontario apare ca un nou element de presiune simbolică într-o confruntare care, dincolo de retorică, are deja mize comerciale explicite (tarife) și riscă să afecteze fluxuri transfrontaliere sensibile, precum energia și materiile prime critice. Nu este prima propunere de acest tip Antena 3 amintește că Trump a mai avansat idei similare de schimbări de denumiri geografice sau instituționale, inclusiv pentru Golful Mexic („Golful Americii”), Muntele Denali (Muntele McKinley) sau Departamentul Apărării (Departamentul de Război). Deocamdată, informația este prezentată ca o intenție exprimată pe rețelele sociale, fără detalii despre un calendar sau un demers administrativ concret pentru o eventuală redenumire. [...]
Acuzația lui Netanyahu ridică miza securității interne și a costurilor de protecție potrivit Agerpres , după ce premierul israelian a susținut că Iranul ar fi încercat să-l asasineze pe unul dintre fiii săi, fără să ofere detalii suplimentare. Netanyahu a făcut afirmația într-un interviu telefonic pentru postul israelian Channel 14, în contextul unei discuții despre informațiile potrivit cărora Shin Bet (serviciul israelian de securitate internă) ar fi refuzat să asigure măsuri de protecție sporită pentru Gadi Eisenkot , fost șef al Statului Major și principal rival al său la alegerile parlamentare programate pe 27 octombrie. „Ceva incredibil s-a întâmplat: Iranul l-a luat drept țintă pe unul dintre fiii mei. Iranul a încercat să-l ucidă pe unul dintre fiii mei.” Protecția demnitarilor și a familiilor lor, din nou în centrul dezbaterii În același interviu, Netanyahu s-a pronunțat pentru protecție permanentă pentru Eisenkot, argumentând că o astfel de măsură „nu este un lux” și avertizând că, în lipsa ei, „(iranienii) vor reuși” să-l asasineze. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar care dintre cei doi fii ai premierului ar fi fost ținta. Netanyahu are doi fii și o fiică. Context: fiul cel mare, în SUA, și polemica privind costurile Agerpres notează că fiul cel mare al premierului, Yair Netanyahu, în vârstă de 35 de ani, a stat mult timp în SUA, la Miami, de la începutul anului 2024 și „se pare” că se află sub protecția Shin Bet. Șederea sa în SUA a generat în Israel o polemică privind costul acestei protecții pentru contribuabili, iar localnici din Florida și-au exprimat îngrijorarea că prezența lui ar putea transforma zona într-o țintă pentru atacuri ale inamicilor Israelului. Ce se mai știe despre presupusa tentativă La scurt timp după declarațiile premierului, jurnalistul israelian Amit Segal a scris pe canalul său de Telegram că presupusa tentativă de asasinat ar fi fost cunoscută „de mai multe luni”, dar s-ar fi aflat sub o interdicție de publicare. Informația nu este detaliată în materialul citat. [...]
Vicepreședintele SUA JD Vance a alimentat tensiunile comerciale cu Canada după ce, la un miting în Maine, a numit Canada „un stat” și a spus ulterior că a fost o „scăpare freudiană”, pe fondul reaprinderii războiului tarifar dintre cele două țări, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la câteva ore după ce președintele Donald Trump a anunțat că va dubla tarifele la autovehiculele și piesele auto importate din Canada, până la 50%, într-o nouă escaladare a conflictului comercial. „Trebuie să ne amintim că Canada este un stat — scuze, alunecare freudiană”, a spus Vance, stârnind râsete în rândul mulțimii. „A fost de fapt o greşeală.” Tarifele, miza imediată: 50% pentru unele produse canadiene În același discurs, Vance a acuzat Canada că aplică „tarife ridicole” și „alte taxe netarifare” asupra produselor din Maine care intră în Canada și a spus că SUA vor riposta împotriva „practicilor comerciale neloiale”, fie că vin din China, fie din Canada. Potrivit informațiilor prezentate, tarife de 50% asupra unor produse canadiene au intrat în vigoare imediat după miezul nopții din 22 august, după un decret prezidențial emis la 20 iulie. Măsura trebuia inițial să intre în vigoare pe 19 august, însă Trump a decis o amânare de trei zile, motivând că cele două țări erau aproape de un acord. Mesaj politic cu efecte economice Dincolo de „gafa” verbală, intervenția vicepreședintelui vine într-un moment în care relația comercială SUA–Canada este din nou sub presiune, iar deciziile privind tarifele vizează direct lanțuri de aprovizionare sensibile, precum industria auto. În acest context, retorica publică a liderilor americani riscă să complice și mai mult negocierile și să prelungească incertitudinea pentru companiile expuse schimburilor transfrontaliere. [...]
