Știri
Știri din categoria Externe
Fostul șef CIA David Petraeus afirmă că Rusia a pierdut inițiativa în Ucraina, potrivit Digi24, care citează evaluări recente din spațiul occidental privind evoluția conflictului. Declarația vine într-un moment în care luptele continuă pe mai multe fronturi, iar propunerile de armistițiu temporar nu au produs rezultate concrete.
David Petraeus, fost director al CIA, susține că, în ciuda superiorității numerice și economice, Rusia nu mai reușește să domine câmpul de luptă. El subliniază că Ucraina a reușit să stabilizeze linia frontului și să oprească avansul trupelor ruse, ceea ce marchează o schimbare importantă față de etapele anterioare ale războiului.
În analiza sa, Petraeus evidențiază un contrast clar între resursele celor două state:
Cu toate acestea, aceste avantaje nu s-au tradus într-un progres decisiv pe teren, iar ofensiva rusă pare să fi pierdut din impuls.
În paralel, conflictul rămâne activ și pe alte planuri. Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv asupra unor obiective strategice din zona Mării Negre. De cealaltă parte, Rusia acuză lovituri cu drone asupra unor terminale energetice importante, inclusiv instalații care contribuie la o parte semnificativă din aprovizionarea globală cu petrol.
Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea unui armistițiu limitat, care ar viza încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, mai ales în contextul sărbătorilor de Paște. Propunerea a fost transmisă Moscovei prin intermediul Statelor Unite și este prezentată de Kiev drept un posibil prim pas spre negocieri mai ample.
Totuși, reacția Rusiei rămâne rezervată. Moscova a respins anterior ideea unor încetări temporare ale focului, preferând discuții pentru un acord de pace mai larg, în timp ce atacurile asupra orașelor ucrainene au continuat, inclusiv asupra portului Odesa, unde au fost raportate victime.
În acest context, evaluarea lui Petraeus sugerează un moment de echilibru fragil pe front, în care niciuna dintre părți nu reușește să obțină un avantaj decisiv, iar perspectivele unui armistițiu rămân incerte.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a accesului la protecția temporară pentru viitorii refugiați ucraineni , prin condiționarea eligibilității de un document care să ateste că solicitantul nu este supus mobilizării militare, potrivit Kyiv Post . Măsura ar urma să se aplice doar noilor solicitanți, nu și celor deja înregistrați în schema UE. Schimbarea este prezentată drept cea mai importantă revizuire a Directivei privind protecția temporară de la introducerea ei în 2022. Conform informațiilor citate de publicație din cotidianul polonez Rzeczpospolita , ucrainenii care vor cere protecție temporară ar trebui să prezinte un certificat oficial emis de autoritățile ucrainene care confirmă că nu sunt vizați de mobilizare. Calendar: anunț în iulie, aplicare din martie 2027 Reformele ar urma să fie anunțate în iulie, însă să intre în vigoare abia în martie 2027, odată cu expirarea actualei scheme de protecție temporară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit vice-ministrului polonez de interne Maciej Duszczyk, care coordonează politica de migrație, Polonia susține propunerea. Cine este afectat și cine nu Potrivit aceleiași surse, noile restricții: s-ar aplica ucrainenilor care solicită protecție temporară după intrarea în vigoare a noilor reguli; nu i-ar afecta pe cei aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază deja de protecție temporară în UE; ar viza atât bărbați, cât și femei. Context: legătura cu politica de mobilizare a Ucrainei Kyiv Post notează că Ucraina ar fi cerut aceste modificări la începutul lunii iunie, iar analiștii citați le descriu ca parte a unui efort de întărire a politicii de mobilizare. Demersul vine la mai puțin de un an după ce președintele Volodîmîr Zelenski a ridicat restricțiile de călătorie în străinătate pentru bărbații ucraineni cu vârste între 18 și 22 de ani, permițându-le să studieze și să lucreze peste hotare. În Polonia, autoritățile susțin că peste 121.000 de bărbați din această categorie de vârstă au intrat în țară în primele trei luni după schimbarea de politică, mulți continuând ulterior către Germania. În câteva săptămâni, aproximativ 50.000 de ucraineni au solicitat protecție temporară în Polonia, potrivit Rzeczpospolita. Dimensiunea schemei în UE Date Eurostat citate de Rzeczpospolita indică 4,3 milioane de beneficiari ai protecției temporare în UE, dintre care 1,2 milioane în Germania și aproximativ 960.000 în Polonia. Bărbații adulți reprezintă 26,6% din total, adică aproximativ 1,15 milioane de persoane. Dacă propunerea va fi adoptată în forma descrisă, impactul principal va fi operațional: accesul la protecția temporară pentru noii solicitanți ucraineni ar deveni dependent de un document emis de autoritățile de la Kiev, ceea ce poate schimba fluxurile de cereri și modul de verificare în statele membre începând cu 2027. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au blocat practic traficul maritim în Marea Azov, lovind direct o rută de export folosită de Rusia pentru petrol și cereale , potrivit HotNews . Impactul imediat este operațional și economic: Moscova a fost nevoită să restricționeze navigația într-un coridor descris drept „critic”, iar o parte din fluxurile comerciale ar fi fost întrerupte. În noaptea de duminică spre luni, dronele ucrainene au lovit 15 nave rusești în Marea Azov, inclusiv șapte petroliere, a declarat comandantul forțelor de drone din Ucraina, Robert Brovdi. Acesta susține că, în ultimele opt zile, au fost lovite în total 105 nave, potrivit aceleiași surse. De ce contează: un coridor de export pus pe pauză Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală pentru Rusia, cu rol economic și militar, folosită pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. În acest context, Reuters notează că Marea Azov ar fi un coridor pentru un sfert din exporturile de grâne ale Rusiei. Pe fondul atacurilor, Rusia a suspendat vineri traficul maritim prin canalul Don–Azov, care face legătura cu rețeaua fluvială rusă și cu Marea Caspică. Reuters a confirmat ulterior că navele comerciale din Marea Azov nu pot intra sau ieși prin Strâmtoarea Kerci și canalul Azov–Don, ceea ce echivalează cu o blocare practică a rutei. Efecte în lanț: combustibil, logistică și presiune pe infrastructură Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andrii Zagorodniuk, citat de The Guardian, spune că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic” și că blocada afectează inclusiv transporturile care ar include cereale „furate” din sudul Ucrainei ocupate, tranzitând porturile Berdiansk și Mariupol. În paralel, materialul descrie o campanie mai largă de lovituri ucrainene asupra infrastructurii ruse, după distrugerea sistematică a unor sisteme radar și de apărare antiaeriană. Sunt menționate atacuri la distanță asupra rafinăriilor, inclusiv unul din Omsk (la aproximativ 2.700 km de teritoriul ucrainean), precum și incidente raportate în zona Taganrog, unde canale locale au semnalat două scurgeri mari de petrol. Reacții și vulnerabilități: apărare antiaeriană sub presiune Kremlinul a redirecționat către Ministerul Transporturilor întrebările despre restricțiile din Marea Azov. Institutul pentru Studiul Războiului apreciază că atacurile indică deficiențe ale apărării antiaeriene ruse, iar bloggeri militari ruși citați în material reclamă dificultăți în protejarea navelor, inclusiv din cauza lipsei unui sistem unificat de protecție a transportului maritim și a limitărilor unui model de apărare aeriană „din era sovietică” în fața dronelor mici, care zboară la joasă altitudine. [...]
Ucraina susține că a lovit infrastructura petrolieră rusă și nave din „flota fantomă” într-o campanie de 40 de zile , într-un efort de a reduce capacitatea economică și militară a Rusiei prin atacuri la distanță, potrivit Kyiv Post , care citează un bilanț prezentat de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) . SBU afirmă că, în ultima săptămână, a folosit drone cu rază lungă și sisteme navale pentru a viza infrastructură energetică, obiective militare și nave asociate transporturilor de petrol care ar ocoli sancțiunile occidentale. Operațiunile ar face parte dintr-o campanie de 40 de zile aprobată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu scopul declarat de a „degrada” capabilitățile economice și militare ale Rusiei prin lovirea infrastructurii critice din spatele frontului. Ținte energetice: conducte, depozite și rafinării Printre loviturile raportate, SBU include atacuri asupra unor obiective din sectorul combustibililor și energiei, între care: stația de pompare a petrolului Cherkasy din republica Bașkortostan, la circa 1.500 km de granița Ucrainei, parte a sistemului de conducte Transneft-Ural; potrivit SBU, instalația ar transporta aproape două milioane de tone metrice de produse petroliere anual; depozite de petrol în regiunile Tver și Stavropol; instalația de stocare TES-Terminal-1 din Kerci (teritoriu ocupat); rafinăria de petrol din Iaroslavl; terminalul de export de petrol din portul Vîsoțk (regiunea Leningrad); rafinăria First Plant din regiunea Kaluga. Din perspectiva impactului economic, astfel de ținte urmăresc să perturbe logistica internă și exporturile de produse petroliere, un pilon major al veniturilor bugetare ale Rusiei. Kyiv Post notează însă că informațiile sunt prezentate ca afirmații ale SBU, fără o confirmare independentă în material. „Flota fantomă”: atac asupra unui petrolier sancționat SBU mai susține că a lovit petrolierul Blue cu o dronă navală Sea Baby în apropiere de Ialta (Crimeea ocupată), în Marea Neagră. Conform agenției ucrainene, nava ar face parte din așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru transportul de petrol în ocolirea sancțiunilor occidentale. În articol se menționează că petrolierul este sancționat de Australia, Marea Britanie, Canada, Uniunea Europeană și Ucraina, iar aviația rusă ar fi încercat să intercepteze drona înainte ca aceasta să lovească pupa navei. Componenta militară: apărare antiaeriană și infrastructură de bază Pe lângă țintele economice, SBU include în bilanț și lovituri asupra unor obiective militare, între care: trei hangare de aeronave la baza aeriană Hvardiiske din Crimeea ocupată; un sistem de apărare antiaeriană Pantsir-S2 în apropiere de Simferopol; un grup mobil de foc pentru apărare antiaeriană în Kerci. În zonele ocupate din regiunile Donețk și Luhansk, SBU afirmă că a vizat baze ale unor unități de drone, depozite de drone și muniții, stații de control la sol și un depozit cu muniții grele. Separat, Forțele ucrainene pentru Sisteme Fără Pilot (USF) au susținut, tot luni, că ar fi lovit 105 petroliere rusești în opt zile, inclusiv 15 în intervalul dintre duminică și luni noaptea, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor date independente în articol privind amploarea pagubelor, mesajul central rămâne unul operațional și economic: Ucraina încearcă să mute presiunea dinspre linia frontului către infrastructura care susține efortul de război și veniturile din petrol ale Rusiei, inclusiv prin țintirea transporturilor asociate evitării sancțiunilor. [...]
Peste 25 de lideri se reunesc la Paris pentru a coordona presiunea asupra Rusiei și pentru a reconfirma sprijinul militar pentru Ucraina, într-un summit al „Coaliției celor dispuși”, potrivit Kyiv Post , care citează președinția franceză. Reuniunea are loc luni, cu participarea președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , și urmărește să împingă agenda unui armistițiu și reluarea discuțiilor de pace, în paralel cu menținerea unității aliaților și coordonarea viitoarei asistențe de securitate pentru Kiev. Coaliția a fost lansată de Franța și Regatul Unit pentru a susține militar Ucraina după invazia la scară largă a Rusiei. Ce se decide la Paris și de ce contează Din perspectiva Parisului, întâlnirea vine într-un moment de „convergență și unitate transatlantică” și pe fondul unor „evoluții mai favorabile pe teren” pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că obiectivul este și transmiterea unui semnal că susținătorii Ucrainei nu dau semne de „oboseală” și că Rusia nu se poate baza pe o erodare a sprijinului. Semnal politic din SUA și posibile pârghii economice Articolul notează că președintele SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a oferi un sprijin mai mare Ucrainei la summitul G7 din iunie (în Franța) și la reuniunea NATO din această săptămână (în Turcia), deși a încercat să mențină relații cu Vladimir Putin și a criticat periodic atât Moscova, cât și Kievul. În plus, Washingtonul a avansat săptămâna trecută o inițiativă legislativă bipartizană care vizează țările ce cumpără energie rusească, ceea ce ar putea deschide calea pentru o presiune mai puternică asupra Moscovei. Următorul pas: 14 iulie, cu miză de imagine Summitul are loc cu o zi înainte de Ziua Națională a Franței. Zelenski și alți lideri urmează să rămână la Paris pentru parada militară de pe Champs-Élysées, pe 14 iulie, eveniment care, potrivit Palatului Élysée, va evidenția sprijinul pentru Ucraina. [...]
Lovitura asupra portului Ciornomorsk a forțat suspendarea operațiunilor Kernel , un semnal de risc operațional pentru logistica ucraineană din zona Odesa, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Ministerul Apărării de la Moscova a transmis că forțele ruse au lovit „infrastructura de transporturi militare” a Ucrainei, provocând daune în portul Ciornomorsk , lângă Odesa. Conform comunicatului, țintele au inclus infrastructura portuară pentru materiale militare, rezervoare de combustibili și un depozit de muniții; ar fi fost lovite și două feriboturi, precum și un portcontainer. Kernel Holding , grup agricol ucrainean, a informat că și-a suspendat operațiunile în Ciornomorsk după atacuri rusești cu rachete și drone în nopțile de 10 și 12 iulie, care ar fi produs „distrugeri semnificative”. Autoritățile ucrainene nu au comentat imediat. Context: escaladare și efecte în ambele direcții Rusia a amenințat că va escalada războiul început în urmă cu patru ani și jumătate, după ce Ucraina a atacat în ultimele săptămâni rafinării de petrol și nave rusești, atacuri despre care Moscova afirmă că au provocat penurii de carburanți în mai multe regiuni ruse și în Crimeea, peninsula ocupată de Rusia din 2014. Separat, autoritățile ruse au anunțat că atacuri ucrainene cu drone în apropiere de Moscova au ucis cel puțin trei oameni și au rănit alți cinci, după ce o dronă s-a prăbușit în satul Pionerskii (raionul Istra), la vest de capitală. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a declarat pe Telegram că au izbucnit incendii în cinci locuințe. Vorobiov a mai spus că apărarea antiaeriană rusă a doborât duminică noaptea 81 de drone în regiune, iar una a lovit un bloc din Solnecinogorsk, rănind două persoane. Ministerul rus al Apărării a raportat pentru aceeași noapte 342 de drone ucrainene doborâte în mai multe regiuni, fără a oferi informații despre atacuri care ar fi trecut de apărarea antiaeriană. [...]
Rusia a suspendat transportul maritim în Marea Azov , după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat zeci de nave într-un interval de câteva zile, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională și economică: blocarea unui coridor folosit de Moscova pentru exporturi, inclusiv produse petroliere. În mai puțin de o săptămână, 90 de nave ar fi fost vizate de drone ucrainene, potrivit The Guardian, citat de publicație. Șeful forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi , a spus că unitățile sale au atacat peste noapte 10 petroliere și patru feriboturi, precum și o rafinărie de petrol din orașul Syzran. El a mai menționat atacuri asupra unor substații electrice din Crimeea ocupată. „Umilința tehnologică a imperiului [rus] continuă. Acesta va cădea din cauza Crimeei.” Brovdi a susținut, totodată, că „flota din umbră” a Moscovei – folosită pentru transportul de produse petroliere sancționate – „se micșorează considerabil” și că nu mai poate folosi strâmtoarea Kerci , care leagă Marea Azov de Marea Neagră. De ce contează: un coridor de export devine nefuncțional Marea Azov este prezentată ca o cale navigabilă vitală, cu importanță economică și militară pentru Rusia, utilizată pentru transportul de petrol, cereale și alte produse (inclusiv oțel) către piețele internaționale. Separat, Rusia a suspendat vineri transportul maritim prin canalul Don-Azov, potrivit Reuters, citat de Mediafax. Canalul face legătura cu o rețea fluvială rusească și cu Marea Caspică, iar în material se arată că ruta de export prin Kerci și strâmtoarea Bosfor din Turcia este „practic închisă”. Efecte invocate: inclusiv asupra transporturilor militare și a cerealelor Fostul ministru al apărării al Ucrainei, Andriy Zagorodnyuk, a declarat că Kremlinul a pierdut controlul asupra unui coridor maritim „critic”. El a afirmat că blocada a afectat atât nave militare, cât și nave care transportau cereale „furate din sudul ocupat al Ucrainei”, care ar fi trecut prin porturile Berdiansk și Mariupol. „Marea Caspică nu are nicio legătură cu oceanele lumii. S-a transformat într-un lac. Toate produsele sale – agricole, îngrășăminte, orice – trec prin acest canal și râu.” [...]
