Știri
Știri din categoria Externe
Fostul șef CIA David Petraeus afirmă că Rusia a pierdut inițiativa în Ucraina, potrivit Digi24, care citează evaluări recente din spațiul occidental privind evoluția conflictului. Declarația vine într-un moment în care luptele continuă pe mai multe fronturi, iar propunerile de armistițiu temporar nu au produs rezultate concrete.
David Petraeus, fost director al CIA, susține că, în ciuda superiorității numerice și economice, Rusia nu mai reușește să domine câmpul de luptă. El subliniază că Ucraina a reușit să stabilizeze linia frontului și să oprească avansul trupelor ruse, ceea ce marchează o schimbare importantă față de etapele anterioare ale războiului.
În analiza sa, Petraeus evidențiază un contrast clar între resursele celor două state:
Cu toate acestea, aceste avantaje nu s-au tradus într-un progres decisiv pe teren, iar ofensiva rusă pare să fi pierdut din impuls.
În paralel, conflictul rămâne activ și pe alte planuri. Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv asupra unor obiective strategice din zona Mării Negre. De cealaltă parte, Rusia acuză lovituri cu drone asupra unor terminale energetice importante, inclusiv instalații care contribuie la o parte semnificativă din aprovizionarea globală cu petrol.
Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea unui armistițiu limitat, care ar viza încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, mai ales în contextul sărbătorilor de Paște. Propunerea a fost transmisă Moscovei prin intermediul Statelor Unite și este prezentată de Kiev drept un posibil prim pas spre negocieri mai ample.
Totuși, reacția Rusiei rămâne rezervată. Moscova a respins anterior ideea unor încetări temporare ale focului, preferând discuții pentru un acord de pace mai larg, în timp ce atacurile asupra orașelor ucrainene au continuat, inclusiv asupra portului Odesa, unde au fost raportate victime.
În acest context, evaluarea lui Petraeus sugerează un moment de echilibru fragil pe front, în care niciuna dintre părți nu reușește să obțină un avantaj decisiv, iar perspectivele unui armistițiu rămân incerte.
Recomandate
Ucraina a propus Rusiei un armistițiu pentru atacurile asupra infrastructurii energetice , a anunțat președintele Volodimir Zelenski, potrivit Agerpres , care citează AFP. Inițiativa ar fi fost transmisă Moscovei prin intermediul mediatorilor americani și vizează oprirea loviturilor care țintesc infrastructura energetică a ambelor țări, conform informațiilor publicate luni seară. „Ucraina a înaintat Rusiei o propunere, prin intermediul mediatorilor americani, pentru un armistițiu privind atacurile care vizează infrastructura energetică a ambelor țări”, a anunțat luni președintele Volodimir Zelenski, conform AFP. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre termenii propuși, calendarul discuțiilor sau un eventual răspuns al părții ruse. Pe fondul războiului, infrastructura energetică a rămas o țintă recurentă, iar un armistițiu limitat la acest sector ar putea reduce riscurile pentru alimentarea cu energie și pentru funcționarea economiei, însă deocamdată nu există informații publice despre pașii următori sau despre acceptarea propunerii. [...]
Ucraina spune că a recâștigat 480 km pătrați pe front din ianuarie , potrivit HotNews.ro , care citează o relatare Reuters și declarații ale conducerii militare de la Kiev. Șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, afirmă însă că Rusia își continuă ofensiva de primăvară și își regrupează forțele. După o vizită pe linia frontului, Sîrskîi a susținut că Ucraina a recâștigat controlul asupra a opt localități din regiunea Dnipropetrovsk (est) și a patru localități din regiunea Zaporojie (sud-est). Mesajul a fost publicat duminică noapte pe Telegram. Generalul a avertizat că forțele ruse „nu renunță la planurile lor de operațiuni ofensive suplimentare” și urmăresc să cucerească mai mult teritoriu ucrainean, inclusiv prin stabilirea unei „zone tampon” în regiunea Dnipropetrovsk. În același timp, el a spus că trupele ucrainene au reușit să mențină liniile defensive. În plan politic, președintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că situația de pe linia frontului este „cea mai bună din ultimele 10 luni”, invocând date ale serviciilor de informații ucrainene și britanice. El a afirmat că ofensiva pe care Rusia o planifica pentru martie a fost oprită de acțiunile armatei ucrainene, dar a anticipat o intensificare a operațiunilor de asalt. Zelenski a mai spus că i-a invitat pe negociatorii americani să viziteze Kievul, în urma unei întâlniri online, și că a primit „semnale pozitive” ca răspuns la propunere. În evaluarea sa zilnică, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), organizație non-profit cu sediul la Washington, a apreciat că contraatacurile ucrainene în direcțiile Huliaipole și Oleksandrivka continuă să creeze dificultăți comandamentului rus, pe fondul suprasolicitării forțelor Moscovei. Pe de altă parte, Rusia a continuat să câștige teren în regiunea Donețk, inclusiv în nordul orașului Pokrovsk, un nod logistic important, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova, citat de presa de stat rusă. Sîrskîi a spus că a vizitat zona Pokrovsk și a ordonat trimiterea de muniții suplimentare și alte provizii pentru consolidarea trupelor ucrainene din sector. În contextul blocării eforturilor diplomatice de încheiere a războiului, Ucraina și-a intensificat și loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse, vizând în ultimele două săptămâni porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructură petrolieră din regiunea Leningrad. Datele și evaluările citate în material indică, totodată, o încetinire a avansului rus în ultimele luni, inclusiv pe fondul contraofensivelor ucrainene. O analiză AFP, bazată pe date ISW, arată că Rusia nu ar fi înregistrat câștiguri teritoriale în martie, o premieră din septembrie 2023, iar în sectorul sudic dintre Donețk și Dnipropetrovsk zona de control rusă s-ar fi redus succesiv, de la peste 400 km pătrați la sfârșitul lui ianuarie, la 144 km pătrați în martie. Principalele elemente raportate în material sunt: Ucraina afirmă că a recâștigat 480 km pătrați dinspre sfârșitul lunii ianuarie, în sud-est și est. Sîrskîi indică recucerirea a 12 localități (8 în Dnipropetrovsk și 4 în Zaporojie). Rusia își continuă ofensiva de primăvară și urmărește o „zonă tampon” în Dnipropetrovsk, potrivit conducerii militare ucrainene. Zelenski spune că frontul este în „cea mai bună” situație din ultimele 10 luni, dar anticipează intensificarea asalturilor ruse. ISW apreciază că unele contraatacuri ucrainene pun presiune pe comandamentul rus, în timp ce luptele rămân intense în zona Pokrovsk. [...]
Iran confirmă armistițiul de două săptămâni , iar Israelul ar fi acceptat acordul , potrivit celor mai recente informații din presa internațională, care indică o posibilă detensionare rapidă a conflictului din Orientul Mijlociu. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat oficial acceptarea încetării temporare a focului, precizând că aceasta a fost aprobată de noul lider suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Autoritățile iraniene descriu acordul drept „o victorie” și anunță continuarea negocierilor pentru un acord permanent. Ce presupune armistițiul În forma actuală, acordul include: încetarea atacurilor pentru o perioadă de două săptămâni deschiderea negocierilor pentru un acord pe termen lung medierea Pakistanului, cu discuții programate la Islamabad Israelul, posibil parte a acordului Un element esențial nou este apariția informațiilor potrivit cărora și Israelul ar fi acceptat armistițiul . Presa americană și israeliană, citând surse de la Casa Albă, susține că există un acord și din partea Israelului. Totuși, până în acest moment: nu există o confirmare oficială din partea guvernului israelian nici autoritățile americane nu au confirmat public în mod direct Un pas spre detensionare Confirmarea Iranului, coroborată cu semnalele privind acceptul Israelului, conturează primul moment real de calm după o perioadă de tensiuni extreme, în care se anticipau atacuri extinse asupra infrastructurii regionale. Dacă armistițiul va fi respectat, acesta poate deschide calea către: negocieri diplomatice directe evitarea extinderii conflictului stabilizarea unei regiuni esențiale pentru securitatea energetică globală Rămâne însă incert dacă toate părțile implicate vor respecta termenii și dacă negocierile vor duce la un acord durabil. [...]
Trump propune suspendarea atacurilor asupra Iranului pentru două săptămâni , potrivit relatărilor Al Jazeera , într-un moment tensionat al conflictului din Orientul Mijlociu, condiționând decizia de redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz de către Teheran. Declarația președintelui SUA vine după discuții cu premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, și cu lideri militari pakistanezi, care au cerut amânarea unei posibile escaladări militare. În mesajul public, Donald Trump afirmă că este dispus să suspende bombardamentele asupra Iranului pentru o perioadă de două săptămâni, dacă sunt îndeplinite condițiile impuse. Condițiile propuse de SUA Potrivit declarației: Iranul trebuie să asigure redeschiderea completă, imediată și sigură a Strâmtorii Hormuz încetarea focului ar urma să fie reciprocă , deși nu sunt menționate explicit alte state implicate perioada de două săptămâni ar permite finalizarea unui acord mai amplu Trump susține că SUA și-ar fi atins deja obiectivele militare și că există progrese semnificative spre un acord de pace pe termen lung. Un moment critic în conflict Contextul este unul extrem de tensionat. Potrivit corespondenților din regiune, înainte de această declarație exista riscul unor atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene, inclusiv: instalații energetice porturi și căi ferate obiective strategice civile și militare În paralel, Iranul ar fi pregătit reacții la scară largă în regiune, ceea ce ridica riscul unei escaladări majore. Rolul Pakistanului și negocierile Pakistanul apare ca un actor de mediere, încercând să reducă tensiunile și să evite un conflict extins. În același timp, Trump afirmă că SUA au primit o propunere în 10 puncte din partea Iranului, considerată „funcțională” pentru negocieri. Deși nu există deocamdată un răspuns oficial din partea Teheranului, propunerea indică o posibilă deschidere către dialog. Ce urmează Perioada de două săptămâni ar putea deveni decisivă pentru: stabilirea unui armistițiu real negocierea unui acord mai larg evitarea extinderii conflictului în regiune În lipsa unui acord rapid, riscul reluării ostilităților rămâne ridicat, iar situația din jurul Strâmtorii Hormuz continuă să fie un punct critic pentru securitatea energetică globală. [...]
Casa Albă a respins acuzația că SUA ar lua în calcul arme nucleare împotriva Iranului , după un schimb de mesaje pe rețelele sociale legat de o declarație a vicepreședintelui JD Vance, potrivit Digi24 . Reacția a venit marți, după ce un cont de social media asociat fostei vicepreședinte Kamala Harris a susținut că, prin interpretarea unei declarații a lui Vance, „liderul de la Casa Albă” ar intenționa să recurgă la arme nucleare în războiul împotriva Iranului. Casa Albă a răspuns de pe contul , într-un mesaj cu ton agresiv. „Nimic din ce spune vicepreşedintele aici nu «dă de înţeles» asta, clovnilor”, a scris Casa Albă pe contul său . În postarea la care a reacționat administrația americană, contul afirma că „JD Vance insistă şi preia noul mesaj al lui Trump care spune că «o întreagă civilizaţie va pieri în seara asta» şi dă de înţeles că Trump ar putea folosi arme nucleare”. Pe fondul escaladării retorice, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum Teheranului: Iranul să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00, ora României), în caz contrar amenințând cu atacuri asupra podurilor și centralelor electrice și cu declanșarea „iadului” asupra țării, mai notează Digi24. Trump a spus luni că ultimatumul este „final” și că Iranul ar fi făcut o „propunere semnificativă (...), dar nu suficient de bună”, iar marți a reluat amenințarea: „O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”." [...]
Mii de iranieni au format lanțuri umane în fața centralelor electrice și pe poduri marți, în mai multe orașe din Iran, ca protest față de amenințările președintelui american Donald Trump cu bombardamente asupra acestor infrastructuri, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. La Teheran, sute de persoane s-au adunat în fața centralei Damavand, cea mai mare centrală electrică a țării, purtând drapele iraniene și condamnând amenințările americane, conform imaginilor difuzate de televiziunea de stat iraniană. Proteste similare au avut loc în Kermanshah (vest), în fața centralei Bisotun, unde participanții au afișat fotografii cu fostul ayatollah Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a bombardamentelor americano-israeliene, și cu succesorul său, Mojtaba Khamenei. În același timp, lanțuri umane au fost formate și în fața termocentralei din Tabriz (nord-vest) și a centralei electrice Shahid Rajaei din Qazvin (nord). În Dezful, în sud-vestul țării, studenții au format un lanț uman pe podul istoric al orașului, despre care sursa notează că are o vechime de peste 1.700 de ani, în cadrul unor mobilizări replicate în mai multe zone ale Iranului. Acțiunile au fost parte a unei campanii guvernamentale care a îndemnat tinerii să formeze lanțuri umane pentru a „ilustra un simbol al unității și rezistenței în fața inamicului”. Tensiunile au fost amplificate de ultimatumul formulat de Donald Trump , care a condiționat evitarea atacurilor de redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți, ora 20:00 la Washington (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00 în România). În acest context, Trump a reluat marți amenințările, afirmând: „O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”. Pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel, Iranul permite în prezent doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce ridică miza economică și energetică a confruntării. [...]
