Știri
Știri din categoria Externe
Fostul șef CIA David Petraeus afirmă că Rusia a pierdut inițiativa în Ucraina, potrivit Digi24, care citează evaluări recente din spațiul occidental privind evoluția conflictului. Declarația vine într-un moment în care luptele continuă pe mai multe fronturi, iar propunerile de armistițiu temporar nu au produs rezultate concrete.
David Petraeus, fost director al CIA, susține că, în ciuda superiorității numerice și economice, Rusia nu mai reușește să domine câmpul de luptă. El subliniază că Ucraina a reușit să stabilizeze linia frontului și să oprească avansul trupelor ruse, ceea ce marchează o schimbare importantă față de etapele anterioare ale războiului.
În analiza sa, Petraeus evidențiază un contrast clar între resursele celor două state:
Cu toate acestea, aceste avantaje nu s-au tradus într-un progres decisiv pe teren, iar ofensiva rusă pare să fi pierdut din impuls.
În paralel, conflictul rămâne activ și pe alte planuri. Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv asupra unor obiective strategice din zona Mării Negre. De cealaltă parte, Rusia acuză lovituri cu drone asupra unor terminale energetice importante, inclusiv instalații care contribuie la o parte semnificativă din aprovizionarea globală cu petrol.
Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea unui armistițiu limitat, care ar viza încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, mai ales în contextul sărbătorilor de Paște. Propunerea a fost transmisă Moscovei prin intermediul Statelor Unite și este prezentată de Kiev drept un posibil prim pas spre negocieri mai ample.
Totuși, reacția Rusiei rămâne rezervată. Moscova a respins anterior ideea unor încetări temporare ale focului, preferând discuții pentru un acord de pace mai larg, în timp ce atacurile asupra orașelor ucrainene au continuat, inclusiv asupra portului Odesa, unde au fost raportate victime.
În acest context, evaluarea lui Petraeus sugerează un moment de echilibru fragil pe front, în care niciuna dintre părți nu reușește să obțină un avantaj decisiv, iar perspectivele unui armistițiu rămân incerte.
Recomandate
Rusia pregătește o ofensivă terestră în sud-estul Ucrainei, cu ținta Donbas până în septembrie , iar escaladarea atacurilor cu rachete și drone crește riscul de noi avarii la infrastructura energetică a Ucrainei, deja afectată, potrivit Digi24 . Evaluarea aparține serviciilor de informații militare ucrainene (GUR) și este prezentată de Vadim Skibițki, adjunctul instituției, care a declarat pentru Financial Times că Moscova își consolidează prezența pe câmpul de luptă și intensifică loviturile la distanță, potrivit Kyiv Post . Presiune operațională: trupe suplimentare și ritm ridicat al loviturilor Skibițki susține că Rusia desfășoară încă 20.000 de soldați din rezerva strategică, ceea ce ar duce efectivele rusești din Ucraina la aproximativ 680.000. În paralel, Rusia își intensifică atacurile cu rachete: ar produce circa 60 de rachete Iskander pe lună și și-ar fi extins capacitatea de lansare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea aeriană ucraineană. Vulnerabilitate economică: infrastructura energetică, din nou în prima linie Oficialul GUR avertizează că Ucraina duce lipsă de sisteme avansate de apărare aeriană, precum Patriot (fabricat în SUA), iar asta face ca infrastructura critică – „în special instalațiile energetice grav avariate în timpul atacurilor de iarnă” – să rămână expusă. În lectura serviciilor ucrainene, intensificarea atacurilor cu rachete și drone ar face parte dintr-o strategie de degradare a infrastructurii și de „modelare” a câmpului de luptă înaintea ofensivei planificate pentru primăvară-vară. Negocierile de pace, în impas: Kievul acuză lipsă de seriozitate Skibițki, implicat și în negocierile de pace, afirmă că pregătirile militare indică faptul că Moscova nu tratează cu seriozitate discuțiile și prioritizează câștigurile pe front. Președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 31 martie că Rusia ar fi transmis un ultimatum de două luni: retragerea Ucrainei din Donbas sau acceptarea unor termeni de pace mai duri. Zelenski a respins propunerea ca nerealistă și a contestat ideea că Rusia ar putea cuceri regiunea în două luni. În același context, Digi24 notează că discuțiile de pace conduse de SUA cu Rusia au rămas blocate, iar Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul din Iran. [...]
Escaladarea tensiunilor SUA–Iran a împins din nou prețul petrolului în sus , după ce Marina SUA a interceptat și a preluat controlul asupra unei nave sub pavilion iranian în apropierea Strâmtorii Hormuz , iar Teheranul a amenințat cu represalii, potrivit Daily Mail . Mișcarea amplifică riscul de blocaj prelungit pe una dintre cele mai importante rute globale pentru transporturile de energie, cu efect direct asupra costurilor pentru companii și consumatori. În tranzacțiile de luni dimineață, cotația Brent a urcat cu 4,74% la 94,66 dolari (70,11 lire) pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 5,6% la 88,55 dolari, pe fondul deteriorării perspectivei de reluare rapidă a traficului prin strâmtoare. Publicația notează că o încetare a focului de două săptămâni, anunțată pe 8 aprilie, urmează să expire miercuri. Ce a declanșat noul val de tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz Potrivit informațiilor prezentate, SUA au oprit duminică nava M/V Touska, sub pavilion iranian, după „multiple avertismente”, în cadrul unei operațiuni desfășurate de militari aflați la bordul distrugătorului USS Spruance. Președintele Donald Trump a scris pe Truth Social că nava ar fi încercat să treacă de „blocada navală” americană, iar intervenția a dus la avarierea camerei motoarelor; ulterior, pușcașii marini americani au preluat custodia navei. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA. În paralel, Teheranul a transmis că pregătește o ripostă împotriva a ceea ce a numit „armata teroristă americană”, ca reacție la raidul asupra navei. Conform agenției semi-oficiale Mehr, citată de Daily Mail, Iranul ar fi fost „pregătit” să lovească, dar ar fi amânat atacul „în ultimul moment” din motive de siguranță, menținând însă mesajul că va acționa „când va fi momentul potrivit”. Negocieri incerte, volatilitate mai mare pe energie Pe fondul apropierii termenului de expirare a armistițiului, o delegație americană condusă de vicepreședintele JD Vance ar urma să meargă în Pakistan pentru o nouă rundă de negocieri. Iranul a refuzat însă să participe, susținând că Washingtonul „nu este serios” în privința păcii, potrivit materialului. În aceeași cronologie, Daily Mail consemnează și o informație atribuită Reuters : Trump ar fi spus șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, că va lua în calcul ridicarea blocadei navale a porturilor iraniene pentru a depăși blocajul negocierilor. Context de piață: reacție negativă și pe burse Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz au afectat și sentimentul investitorilor în Europa: FTSE 100 a scăzut cu 0,6%, DAX cu 1,6%, iar CAC 40 cu 1,3% luni dimineață, pe fondul temerilor că reluarea transporturilor, în special a celor energetice, se îndepărtează. În lipsa unui semnal credibil de detensionare și cu amenințări de represalii încă pe masă, riscul principal pentru piețe rămâne prelungirea perturbărilor logistice în zonă, cu efecte în lanț asupra prețurilor la combustibili și a costurilor de transport. [...]
China cere menținerea liberei treceri prin Strâmtoarea Ormuz , un mesaj cu miză directă pentru securitatea energetică și rutele comerciale globale , după cum relatează Mediafax . Președintele chinez Xi Jinping a transmis acest lucru într-o convorbire telefonică, luni, cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, potrivit radioului de stat chinez. Xi a spus că libera trecere prin strâmtoare „trebuie menținută” pentru a proteja securitatea energetică globală și rutele comerciale internaționale, relatează South China Morning Post, citat de Mediafax. Liderul chinez a avertizat și împotriva oricărei acțiuni care ar putea transforma regiunea într-o „lege a junglei”, subliniind că stabilitatea în Golf este în interesul comunității internaționale. Contextul: criză maritimă și tensiuni SUA–Iran Declarația vine pe fondul unei crize maritime majore declanșate în februarie 2026, marcată de blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene și de atacuri reciproce între Washington și Teheran. Beijingul a criticat oficial blocada impusă de administrația Trump, descriind-o drept o acțiune „periculoasă și iresponsabilă” care subminează un armistițiu fragil. În acest context, Mediafax notează că nave chineze aflate sub sancțiuni au continuat să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, în pofida avertismentelor SUA, pentru a menține fluxul de energie către China. Semnale din teren: tranzite în creștere, dar presiunea rămâne Potrivit informațiilor din articol, sâmbătă, 18 aprilie, peste 20 de nave au reușit să traverseze strâmtoarea, cel mai mare număr de tranzite de la începutul lunii martie. Tot luni, SUA au interceptat și sechestrat o navă cargo sub pavilion iranian care venea din China, acuzând-o de încălcarea blocadei. Arabia Saudită, la rândul ei, a raportat repararea conductei strategice est–vest, care fusese atacată anterior de forțele iraniene, iar Xi a lăudat eforturile Riadului de a menține dialogul regional. De ce contează pentru economie: petrolul rămâne sub presiunea riscului geopolitic Cotațiile globale „stagnează în jurul valorii de 100 USD pe baril”, pe fondul temerilor privind o escaladare militară directă între marile puteri în zona strâmtorii, potrivit articolului. Mesajul Beijingului indică o preocupare explicită pentru continuitatea transporturilor energetice și a comerțului, într-un moment în care orice nouă restricție în Ormuz poate amplifica volatilitatea pe piețele de energie și costurile de transport. [...]
Intervenția militară a SUA asupra navei iraniene Touska ridică riscul de escaladare în Golful Oman , după ce vasul comercial a fost oprit prin avarierea sistemului de propulsie și apoi preluat de pușcași marini americani, relatează HotNews . Potrivit președintelui Donald Trump, cargobotul sub pavilion iranian „TOUSKA” ar fi încercat să treacă de „blocada navală” a SUA, fiind interceptat în Golful Oman de distrugătorul american USS Spruance , care îl avertizase anterior să oprească. Trump a susținut că, după refuzul echipajului, nava americană a oprit vasul „făcându-i o gaură în sala motoarelor”, iar ulterior pușcașii marini au preluat controlul. Trump a mai afirmat că Touska se află sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA „din cauza istoricului său de activități ilegale” și că autoritățile americane verifică încărcătura de la bord. Cum a fost preluată nava, potrivit CENTCOM Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a confirmat operațiunea și a precizat că pușcașii marini de la bordul USS Tripoli au ajuns la navă cu elicopterul, traversând Marea Arabiei, și au coborât în rapel pe vas în data de 20 aprilie. În relatarea CENTCOM, nava comercială nu ar fi respectat avertismentele repetate ale forțelor americane timp de șase ore. După acest interval, USS Spruance ar fi ordonat evacuarea sălii mașinilor și ar fi dezactivat propulsia prin mai multe salve trase cu tunul MK 45 de 5 inci către sala mașinilor, după care nava a rămas „în custodia SUA”. CENTCOM a publicat și imagini ale operațiunii pe X, într-o postare datată 20 aprilie 2026. Reacția Iranului și contextul politic Iranul a condamnat confiscarea navei, numind-o un act de „piraterie armată”, și a amenințat cu măsuri, potrivit Al-Jazeera, menționată de HotNews. Operațiunea a avut loc la câteva ore după ce Donald Trump a anunțat că își trimite echipa la Islamabad pentru posibile discuții cu Iranul, un element de context care poate complica suplimentar climatul de securitate din regiune. [...]
Confiscarea unei nave iraniene de către Marina SUA ridică riscul de întreruperi pe ruta Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care tensiunile din zonă se amplifică și Teheranul amenință cu represalii, potrivit G4Media . Incidentul vizează o navă de marfă sub pavilion iranian, numită Touska, despre care președintele SUA, Donald Trump , a spus că a fost avertizată de un distrugător american în Golful Oman să se oprească, dar nu a făcut-o. Trump a afirmat că pușcașii marini americani aveau custodia navei și că verificau încărcătura. „Nava noastră a Marinei i-a oprit imediat, făcând o gaură în sala motoarelor”, a scris Donald Trump, potrivit AP. Ce spune Iranul și de ce contează operațional Armata iraniană a promis duminică un răspuns după ce un distrugător american a tras foc asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian în Golful Oman, care ar fi încercat să se sustragă blocadei navale americane, potrivit France24. Un purtător de cuvânt al centrului central de comandă al armatei, Khatam Al-Anbiya, citat de agenția de știri ISNA, a avertizat că Iranul va lua represalii. „Avertizăm că forțele armate ale Republicii Islamice Iran vor răspunde în curând și vor lua represalii împotriva acestei pirateriei armate și a armatei americane”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de ISNA. Context: negocieri și un armistițiu „fragil” Confiscarea este prezentată ca o escaladare a disputelor cu Iranul privind traficul din Strâmtoarea Ormuz și are loc în timp ce SUA se pregăteau pentru o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul. În același timp, un „armistițiu fragil” ar urma să expire „în câteva zile”, conform informațiilor din material; articolul nu precizează termenii armistițiului sau părțile implicate. [...]
Armata israeliană spune că verifică autenticitatea unei fotografii în care un soldat ar lovi cu un ciocan o statuie a lui Iisus Hristos în sudul Libanului, un episod care riscă să alimenteze tensiunile într-o zonă unde Israelul a preluat recent controlul asupra unor teritorii, potrivit Agerpres . Fotografia, care circulă pe rețelele sociale, „pare să arate” un militar israelian folosind un baros pentru a lovi capul unei statui a lui Iisus răstignit, căzută de pe cruce. Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Nadav Shoshani , a transmis pe X că, dacă imaginea este reală și recentă, acțiunile „nu sunt nici în conformitate cu valorile Tsahal, nici cu comportamentul așteptat de la soldații săi”. „Incidentul va face obiectul unei anchete amănunțite și minuțioase și, dacă va fi necesar, vor fi luate măsuri.” Contextul operațional: control în sudul Libanului și armistițiu recent Potrivit informațiilor citate, Israelul a preluat controlul asupra mai multor zone din sudul Libanului, descris ca bastion al Hezbollah , după atacul mișcării pro-iraniene asupra Israelului din 2 martie, prezentat ca represalii la ofensiva israeliano-americană împotriva Iranului. Un armistițiu a intrat în vigoare în Liban vineri. Unde ar fi fost statuia și ce se știe, deocamdată Presa arabă a susținut că statuia s-ar fi aflat în satul creștin Debl, în sudul Libanului, aproape de frontiera cu Israelul. Municipalitatea din Debl a declarat pentru AFP că statuia era într-adevăr în sat, însă nu a putut confirma dacă a fost deteriorată. Separat, agenția oficială de presă libaneză ANI a relatat că trupele israeliene au rămas în zonă și au demolat mai multe case duminică. [...]
