Știri
Știri din categoria Externe
Iranul și Omanul vor percepe taxe navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz potrivit Digi24, pe durata armistițiului de două săptămâni dintre Teheran și SUA, informație atribuită de publicație unei surse citate de Associated Press (AP). Măsura vizează una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global și introduce, pentru prima dată, o taxare explicită a tranzitului printr-un culoar considerat până acum cale navigabilă internațională.
Decizia este relevantă pentru piețele de petrol și gaze deoarece Strâmtoarea Ormuz reprezintă singura ieșire pentru exporturile de țiței ale statelor din Golful Persic, iar prin acest punct trec aproximativ 20% din petrolul mondial și circa 30% din gazul natural lichefiat, conform informațiilor din articol. În practică, orice cost suplimentar aplicat transportului maritim într-o zonă cu risc geopolitic ridicat se poate reflecta în tarife de navlosire, prime de asigurare și, în final, în prețurile energiei.
Conform relatării, taxele vor fi percepute atât de Iran, cât și de Oman, pe motiv că strâmtoarea se află în apele teritoriale ale ambelor state. Până acum, comunitatea internațională a tratat trecerea drept rută maritimă internațională, fără taxe de tranzit, ceea ce face ca anunțul să fie o schimbare de abordare cu potențiale implicații comerciale și diplomatice.
Pentru Iran, destinația banilor este deja indicată: fondurile strânse ar urma să fie alocate reconstrucției postbelice. În cazul Omanului, sursa citată de AP spune că nu este încă limpede cum vor fi utilizați banii obținuți din taxare.
Măsura este plasată de Digi24 în contextul unui armistițiu anunțat de președintele SUA, Donald Trump, pentru 14 zile. Potrivit acestuia, Teheranul ar fi acceptat să deblocheze Strâmtoarea Ormuz, unde traficul naval ar fi fost „practic blocat” de la începutul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului.
Trump a mai spus că SUA sunt dispuse să ajute la gestionarea aglomerării de nave din strâmtoare, sugerând că reluarea tranzitului ar trebui să reducă presiunea logistică acumulată în zonă. În același timp, introducerea taxei arată că redeschiderea culoarului vine cu condiții financiare impuse de statele riverane.
„Vor fi multe schimbări pozitive! Se vor câștiga mulți bani. Iranul poate începe procesul de reconstrucție. Ne vom aproviziona cu tot felul de provizii și vom fi pur și simplu «în apropiere» pentru a ne asigura că totul merge bine”, a scris Trump pe TruthSocial, citat de Digi24.
După anunțul armistițiului, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a vorbit despre o „mare victorie” asupra Washingtonului și, potrivit agenției Fars, a prezentat un plan iranian de soluționare pașnică ce include, între altele, menținerea controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și ridicarea sancțiunilor. În acest cadru, taxarea tranzitului poate fi citită ca o monetizare a controlului asupra unei rute strategice, în perioada armistițiului.
Totuși, Digi24 notează că, potrivit Associated Press, în versiunea în limba engleză a documentului nu apare un punct referitor la dreptul Teheranului de a îmbogăți uraniu, iar Trump a calificat planul drept „fraudulos”, fără detalii. În privința taxelor, articolul nu precizează nivelul acestora, mecanismul de colectare, categoriile de nave vizate sau dacă există excepții, elemente care vor conta pentru operatorii maritimi și pentru clienții din lanțul energetic.
Recomandate
Iran a prezentat un plan în 10 puncte pentru încheierea conflictului cu SUA , iar președintele american Donald Trump a spus că propunerea este „o bază viabilă pentru negocieri”, potrivit Mediafax . Documentul a fost prezentat de Consiliul Suprem de Securitate Națională de la Teheran, odată cu acceptarea armistițiului mediat de Pakistan. Planul, descris ca o listă de condiții pentru oprirea războiului, include cerințe legate atât de dosarul nuclear, cât și de arhitectura de securitate din regiune. Un element central este acceptarea programului iranian de îmbogățire a uraniului, alături de ridicarea sancțiunilor impuse Teheranului. „Controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz, acceptarea îmbogățirii uraniului și ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare”. Din informațiile prezentate, principalele puncte menționate în articol includ: controlul continuu al Iranului asupra Strâmtorii Ormuz; acceptarea îmbogățirii uraniului; ridicarea tuturor sancțiunilor primare și secundare; retragerea militară a SUA din Orientul Mijlociu; încetarea atacurilor asupra Iranului și asupra aliaților săi; deblocarea activelor iraniene înghețate; adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să confere caracter obligatoriu acordului. Autoritățile iraniene susțin că o rezoluție a Consiliului de Securitate ar transforma înțelegerea într-una obligatorie în dreptul internațional și ar reprezenta o „victorie diplomatică semnificativă” pentru Iran, conform aceleiași surse. Miza Strâmtorii Ormuz rămâne majoră: articolul amintește că prin această rută strategică tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial și că, de la începutul conflictului, strâmtoarea a fost în mare parte blocată. În acest context, planul iranian prevede extinderea controlului Teheranului asupra zonei. Pe fondul acestor evoluții, Donald Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare acceptarea unei suspendări de două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după discuții cu premierul pakistanez Shehbaz Sharif și cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir. Pauza ar urma să fie o „încetare a focului de ambele părți”, condiționată de redeschiderea „completă, imediată și sigură” a Strâmtorii Ormuz și de continuarea negocierilor. [...]
Casa Albă a respins acuzația că SUA ar lua în calcul arme nucleare împotriva Iranului , după un schimb de mesaje pe rețelele sociale legat de o declarație a vicepreședintelui JD Vance, potrivit Digi24 . Reacția a venit marți, după ce un cont de social media asociat fostei vicepreședinte Kamala Harris a susținut că, prin interpretarea unei declarații a lui Vance, „liderul de la Casa Albă” ar intenționa să recurgă la arme nucleare în războiul împotriva Iranului. Casa Albă a răspuns de pe contul , într-un mesaj cu ton agresiv. „Nimic din ce spune vicepreşedintele aici nu «dă de înţeles» asta, clovnilor”, a scris Casa Albă pe contul său . În postarea la care a reacționat administrația americană, contul afirma că „JD Vance insistă şi preia noul mesaj al lui Trump care spune că «o întreagă civilizaţie va pieri în seara asta» şi dă de înţeles că Trump ar putea folosi arme nucleare”. Pe fondul escaladării retorice, președintele american Donald Trump a transmis un ultimatum Teheranului: Iranul să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz până marți, ora 20:00, ora Washingtonului (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00, ora României), în caz contrar amenințând cu atacuri asupra podurilor și centralelor electrice și cu declanșarea „iadului” asupra țării, mai notează Digi24. Trump a spus luni că ultimatumul este „final” și că Iranul ar fi făcut o „propunere semnificativă (...), dar nu suficient de bună”, iar marți a reluat amenințarea: „O întreagă civilizaţie va muri în seara asta, şi nu va mai fi readusă niciodată la viaţă. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”." [...]
Mii de iranieni au format lanțuri umane în fața centralelor electrice și pe poduri marți, în mai multe orașe din Iran, ca protest față de amenințările președintelui american Donald Trump cu bombardamente asupra acestor infrastructuri, potrivit TVR Info , care citează agenția EFE. La Teheran, sute de persoane s-au adunat în fața centralei Damavand, cea mai mare centrală electrică a țării, purtând drapele iraniene și condamnând amenințările americane, conform imaginilor difuzate de televiziunea de stat iraniană. Proteste similare au avut loc în Kermanshah (vest), în fața centralei Bisotun, unde participanții au afișat fotografii cu fostul ayatollah Ali Khamenei, ucis pe 28 februarie, în prima zi a bombardamentelor americano-israeliene, și cu succesorul său, Mojtaba Khamenei. În același timp, lanțuri umane au fost formate și în fața termocentralei din Tabriz (nord-vest) și a centralei electrice Shahid Rajaei din Qazvin (nord). În Dezful, în sud-vestul țării, studenții au format un lanț uman pe podul istoric al orașului, despre care sursa notează că are o vechime de peste 1.700 de ani, în cadrul unor mobilizări replicate în mai multe zone ale Iranului. Acțiunile au fost parte a unei campanii guvernamentale care a îndemnat tinerii să formeze lanțuri umane pentru a „ilustra un simbol al unității și rezistenței în fața inamicului”. Tensiunile au fost amplificate de ultimatumul formulat de Donald Trump , care a condiționat evitarea atacurilor de redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți, ora 20:00 la Washington (miercuri, 08.04.2026, ora 03:00 în România). În acest context, Trump a reluat marți amenințările, afirmând: „O întreagă civilizație va muri în seara asta, și nu va mai fi readusă niciodată la viață. Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil că se va întâmpla”. Pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel, Iranul permite în prezent doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, un coridor prin care este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, ceea ce ridică miza economică și energetică a confruntării. [...]
Donald Trump spune că SUA sunt în „negocieri aprinse” cu Iranul înainte de expirarea ultimatumului potrivit HotNews , declarația venind cu doar câteva ore înainte de termenul-limită impus Teheranului pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul global de petrol. Liderul de la Casa Albă a refuzat să ofere detalii despre discuții, afirmând într-un interviu pentru Fox News că situația este în plină desfășurare, în timp ce administrația sa analizează inclusiv propunerea Pakistanului privind un armistițiu temporar de două săptămâni. Contextul este marcat de o escaladare rapidă a tensiunilor, după ce Trump a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene, inclusiv centrale electrice și poduri. În paralel, președintele american a criticat reacția Teheranului, care a încurajat populația să formeze lanțuri umane în jurul acestor obiective, calificând acțiunea drept „total ilegală”. Întrebat despre declarația sa controversată privind dispariția unei „întregi civilizații”, Trump a evitat explicațiile, amplificând incertitudinea la nivel internațional. Propunerea de armistițiu și blocajul diplomatic Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a încercat să medieze conflictul și a cerut oficial: extinderea ultimatumului cu două săptămâni redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz de către Iran reluarea negocierilor diplomatice Deși Casa Albă a confirmat primirea propunerii, nu există semnale clare că părțile ar fi dispuse la concesii. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a subliniat că doar Trump știe ce decizie va lua, alimentând incertitudinea. Reacția din Iran: lanțuri umane și mobilizare națională În Iran, mii de oameni au ieșit în stradă și au format lanțuri umane în jurul infrastructurii energetice, inclusiv: centrala Damavand din Teheran centrala Bisotun din Kermanshah termocentrala din Tabriz centrala Shahid Rajaei din Qazvin Aceste acțiuni fac parte dintr-o campanie oficială menită să transmită un mesaj de unitate și rezistență. În paralel, autoritățile iraniene au restricționat parțial traficul prin Strâmtoarea Ormuz , afectând un coridor prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. În lipsa unui compromis, riscul unei escaladări militare rămâne ridicat, iar evoluțiile depind de decizia iminentă a administrației americane, așteptată în noaptea de marți spre miercuri, în jurul orei 3:00, ora României. [...]
Donald Trump a amenințat că ar putea „șterge Iranul de pe hartă” în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, potrivit Adevărul . Declarațiile vin la câteva zile după ce liderul american s-a adresat națiunii și a spus că războiul se va încheia „în curând”. În intervenția sa, Trump a legat amenințarea de un termen-limită impus Iranului privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, stabilit pentru marți, 7 aprilie, ora 20:00 pe Coasta de Est a SUA (miercuri, 8 aprilie, ora 03:00 în România). „Întreaga țară poate fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi chiar mâine noapte”, a spus Trump. Întrebat dacă lovirea infrastructurii și întreruperea alimentării cu energie ar însemna pedepsirea populației pentru acțiunile regimului, Trump a susținut că iranienii ar accepta costuri pentru a obține libertatea. El a afirmat, totodată, că iranienii „își doresc ca atacurile SUA să continue” și că „vor libertate”, descriind Iranul drept o „lume violentă” în care protestatarii sunt împușcați. Președintele american a vorbit și despre o operațiune de salvare a echipajului unui avion de luptă F-15E prăbușit în Iran, recunoscând că nu toți consilierii militari au susținut misiunea, din cauza riscului de pierderi. Trump a spus că secretarul Apărării, Pete Hegseth, și președintele Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au sprijinit operațiunea. Trump a acuzat, de asemenea, o scurgere de informații către presă, despre care a afirmat că ar fi complicat recuperarea celui de-al doilea militar. Potrivit declarațiilor sale, Iranul nu ar fi știut că un al doilea militar era dat dispărut până când informația a devenit publică, iar ulterior ar fi fost anunțată o recompensă pentru capturarea pilotului. În acest context, Trump a amenințat că va cere companiei media care a publicat informația să dezvăluie sursa, invocând „securitatea națională”, fără să numească instituția de presă. Adevărul notează că NBC a atras atenția că o tentativă de a încarcera jurnaliști pentru refuzul de a-și divulga sursele ar întâmpina aproape sigur opoziție juridică imediată. Președintele a oferit și detalii despre misiunea de recuperare a celui de-al doilea aviator, despre care a spus că a fost „istorică”. El a afirmat că militarul, un colonel, a aterizat la o „distanță semnificativă” de primul pilot recuperat și că s-ar fi deplasat prin teren muntos pentru a evita capturarea. Conform informațiilor prezentate de Trump, operațiunea de salvare a implicat: 155 de aeronave în total; patru bombardiere; 64 de avioane de luptă; 48 de avioane-cisternă pentru realimentare; 13 aeronave de salvare. Pe plan economic, în timpul conferinței de presă, prețul țițeiului american a urcat de la 112 la aproximativ 114 dolari pe baril, iar Brent a crescut mai puțin, mai arată Adevărul. În același interval, indicii bursieri Dow Jones, Nasdaq și S&P 500 au renunțat la câștigurile din timpul zilei și au trecut pe minus. [...]
Iran a lansat rachete spre Israel la câteva ore după armistițiul anunțat de Trump , potrivit Jerusalem Post , punând sub semnul întrebării încă din primele ore aplicarea unei încetări a focului pe două săptămâni între SUA, Israel și Iran. Publicația notează că alertele aeriene au continuat în Israel după anunțul armistițiului, alimentând îndoieli cu privire la soliditatea înțelegerii. În paralel, Ministerul de Interne din Bahrain a transmis că sirenele de raid aerian au fost activate la nivel național în urma unui atac iranian asupra teritoriului său, cerând populației să se adăpostească și să urmărească informările oficiale. Ulterior, Bahrain a confirmat că atacul a fost comis de Iran, iar racheta a provocat un incendiu, fără răniți, conform relatării. În ceea ce privește condițiile armistițiului, Donald Trump a spus că acesta este legat de oprirea atacurilor de către Iran și de permiterea navigației prin Strâmtoarea Hormuz, urmând ca discuțiile să înceapă vineri la Islamabad, sub mediere pakistaneză. Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că a acceptat armistițiul de două săptămâni, dar a insistat că războiul nu s-a încheiat și a avertizat că orice nouă acțiune a „dușmanilor” va primi un răspuns ferm. Cu toate acestea, alertele de rachete au rămas active după anunț, indicând că pauza în lupte era deja sub presiune. Tensiunile au depășit rapid teatrul israelian: Reuters a relatat despre o lovitură iraniană asupra zonei petrochimice Jubail din Arabia Saudită și despre alerte de rachete în Emiratele Arabe Unite după anunțul armistițiului, sugerând că riscul a rămas regional. Jerusalem Post mai consemnează că oficiali israelieni s-au arătat sceptici încă de la început, iar în materialul consultat nu apare o reacție nouă, atribuibilă fără echivoc, a biroului premierului la lansările de după armistițiu; nici Casa Albă nu ar fi emis un răspuns formal detaliat în relatările analizate. În plan economic, piețele au reacționat pozitiv la anunț, cu o scădere accentuată a prețului petrolului pe fondul speranțelor de detensionare, deși evoluțiile militare au rămas instabile. [...]
