Știri
Știri din categoria Externe
Ungaria și Rusia au semnat un plan de cooperare în 12 puncte înaintea alegerilor, potrivit Digi24, care citează documente elaborate de guvernul rus și relatate de Politico. Documentul, semnat la Moscova în decembrie 2025, vizează extinderea colaborării economice, energetice și culturale, într-un moment în care premierul Viktor Orbán intră în alegeri parlamentare cu o competiție mai strânsă decât în anii anteriori.
Planul a fost semnat de ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, și de ministrul rus al sănătății, Mihail Murashko, în urma unei întâlniri desfășurate în capitala Rusiei, în cadrul celei de-a 16-a reuniuni a Comisiei interguvernamentale ruso-ungare pentru cooperare economică. Textul nu fusese făcut public până acum și descrie domeniile în care cele două guverne ar urma să își alinieze acțiunile, inclusiv combustibil nuclear, educație și sport.
Conform documentelor citate, discuțiile din 9 decembrie 2025 au acoperit cooperarea bilaterală comercială și economică, proiecte din energie, industrie, sănătate, agricultură și construcții, precum și zona culturală și „umanitară”. Părțile au invocat și obiectivul dezvoltării unor relații pe termen lung, „reciproc avantajoase”, în domeniile de interes comun.
Din elementele prezentate în articol reies câteva direcții principale ale planului în 12 puncte:
Publicația citată de Digi24 arată că a contactat experți independenți familiarizați cu metodele Moscovei, însă nu a putut verifica independent documentele, care ar conține instrucțiuni către agenții guvernamentale ruse pentru implementarea angajamentelor. În același timp, într-unul dintre documente se menționează că relațiile mai strânse cu Rusia ar trebui să fie „incompatibile” cu obligațiile Ungariei ca stat membru al Uniunii Europene.
Pe plan politic intern, acordul apare în contextul în care Orbán este criticat de rivalul său electoral, Péter Magyar, care acuză guvernul de „trădare flagrantă” din cauza legăturilor cu Moscova. Szijjártó, întrebat despre conținutul documentelor și impactul lor, a răspuns că politica de cooperare bilaterală este ghidată de „interesele naționale”, nu de presiuni.
Digi24 mai notează că Orbán s-a opus constant înăspririi sancțiunilor UE împotriva Rusiei și sprijinului material pentru Ucraina, iar campania electorală din Ungaria a fost însoțită de scurgeri de informații, supraveghere cibernetică, acuzații de spionaj și afirmații ale diplomaților. Alegerile parlamentare sunt programate pentru duminică, iar votarea urmează să înceapă în aceeași zi.
Recomandate
JD Vance a acuzat UE de „cea mai gravă interferență” în alegerile din Ungaria, în prima zi a vizitei sale la Budapesta, potrivit Antena 3 CNN . Vicepreședintele SUA a venit să își arate susținerea pentru premierul Viktor Orban, aflat într-o campanie electorală în care, conform sondajelor citate în articol, partidul său Fidesz este în urma opoziției conduse de Peter Magyar și formațiunea Tisza. Vance a participat la o conferință de presă comună cu Orban și avea pe agendă și un miting electoral, programat la ora locală 17 (18 în România). În declarațiile publice, vicepreședintele american a reluat linia critică a guvernului ungar față de instituțiile europene, susținând că „birocrații de la Bruxelles” ar fi încercat să influențeze politica internă a Ungariei și ar fi vizat inclusiv economia și politica energetică a țării. „Ceea ce s-a întâmplat în această țară, în plină campanie electorală, este unul dintre cele mai grave exemple de amestec străin și de interferență electorală pe care le-am văzut vreodată.” În același context, articolul îl citează pe Jacob Heilbrunn, redactor-șef la revista americană The National Interest, care interpretează vizita ca pe un semnal că Donald Trump ar evalua riscul unei înfrângeri a lui Orban. Heilbrunn afirmă că Trump „urăște să fie asociat cu un perdant” și că trimiterea lui Vance ar avea și o miză de imagine, în condițiile în care scrutinul este prezentat ca important pentru mișcările de extremă dreapta la nivel global. Conform Reuters, citată de Antena 3 CNN, Orban se confruntă cu „cea mai dificilă campanie electorală” din cariera sa, iar alegerile parlamentare sunt programate duminică. În discuțiile dintre delegațiile americană și ungară ar urma să fie abordate migrația, securitatea globală și cooperarea economică și energetică; ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a invocat inclusiv o posibilă achiziție de petrol din SUA de către compania ungară MOL, informație atribuită anterior Bloomberg News. Pe de altă parte, Peter Magyar a avertizat, într-o postare pe platforma X, asupra interferențelor externe în alegeri, indicând Washingtonul, Moscova și Bruxellesul. În final, materialul notează că, potrivit unor analiști politici, sprijinul american pentru Orban ar putea să nu schimbe decisiv opțiunile de vot, întrucât temele interne, precum costul vieții, domină campania. [...]
Volodimir Zelenski spune că Ucraina e pregătită pentru un armistițiu cu Rusia , potrivit Agerpres , care citează Reuters, AFP și EFE. Președintele ucrainean a salutat, miercuri, armistițiul dintre SUA și Iran și a indicat că Kievul ar „răspunde în același fel” dacă Moscova ar opri atacurile. Zelenski a transmis mesajul pe platforma X, legând încetarea temporară a focului din Orientul Mijlociu de ideea că un armistițiu poate crea condiții pentru negocieri diplomatice și, ulterior, pentru acorduri. „Ucraina a cerut întotdeauna un armistițiu în războiul purtat de Rusia aici, în Europa, împotriva statului și poporului nostru și susținem armistițiul din Orientul Mijlociu și din Golf, care deschide calea pentru eforturi diplomatice.” În același context, Ucraina a amintit că a apreciat anterior „hotărârea” SUA de a lovi Iranul, aliat apropiat al Rusiei, despre care Kievul afirmă că a furnizat mii de drone folosite de Moscova în atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a susținut la rândul său, tot pe X, că „fermitatea americană dă roade” și că ar fi momentul ca aceeași fermitate să fie folosită pentru a forța Rusia să accepte un armistițiu și să fie oprit războiul. Kievul cere de mai mult timp un armistițiu complet, pentru a permite negocieri de pace, în timp ce Rusia afirmă că vrea mai întâi stabilirea unor termeni cuprinzători ai păcii și abia apoi oprirea luptelor. Separat, Ucraina a trimis peste 200 de specialiști în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la contracararea atacurilor cu drone ale Iranului, iar Zelenski a spus că echipele de experți vor continua să lucreze în regiune pentru consolidarea capacităților de securitate. [...]
Fostul șef CIA David Petraeus afirmă că Rusia a pierdut inițiativa în Ucraina , potrivit Digi24 , care citează evaluări recente din spațiul occidental privind evoluția conflictului. Declarația vine într-un moment în care luptele continuă pe mai multe fronturi, iar propunerile de armistițiu temporar nu au produs rezultate concrete. David Petraeus, fost director al CIA, susține că, în ciuda superiorității numerice și economice, Rusia nu mai reușește să domine câmpul de luptă. El subliniază că Ucraina a reușit să stabilizeze linia frontului și să oprească avansul trupelor ruse, ceea ce marchează o schimbare importantă față de etapele anterioare ale războiului. În analiza sa, Petraeus evidențiază un contrast clar între resursele celor două state: Rusia dispune de un efectiv militar mai mare are un arsenal militar superior beneficiază de o economie de 10–12 ori mai mare decât cea a Ucrainei Cu toate acestea, aceste avantaje nu s-au tradus într-un progres decisiv pe teren, iar ofensiva rusă pare să fi pierdut din impuls. În paralel, conflictul rămâne activ și pe alte planuri. Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse, inclusiv asupra unor obiective strategice din zona Mării Negre. De cealaltă parte, Rusia acuză lovituri cu drone asupra unor terminale energetice importante, inclusiv instalații care contribuie la o parte semnificativă din aprovizionarea globală cu petrol. Pe plan diplomatic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a relansat ideea unui armistițiu limitat, care ar viza încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, mai ales în contextul sărbătorilor de Paște. Propunerea a fost transmisă Moscovei prin intermediul Statelor Unite și este prezentată de Kiev drept un posibil prim pas spre negocieri mai ample. Totuși, reacția Rusiei rămâne rezervată. Moscova a respins anterior ideea unor încetări temporare ale focului, preferând discuții pentru un acord de pace mai larg, în timp ce atacurile asupra orașelor ucrainene au continuat, inclusiv asupra portului Odesa, unde au fost raportate victime. În acest context, evaluarea lui Petraeus sugerează un moment de echilibru fragil pe front, în care niciuna dintre părți nu reușește să obțină un avantaj decisiv, iar perspectivele unui armistițiu rămân incerte. [...]
Senatorul republican Lindsey Graham cere ca orice plan de pace cu Iranul să fie votat de Congres , potrivit News.ro , care citează CNN . Graham, unul dintre susținătorii vocali ai președintelui Donald Trump în privința acțiunii militare împotriva Iranului, a spus că orice propunere de încheiere a războiului trebuie să treacă printr-un proces de analiză și aprobare legislativă. Senatorul a făcut referire la o „propunere iraniană în zece puncte” și a indicat că se așteaptă ca aceasta să fie examinată „la momentul potrivit”, în paralel cu o procedură similară celei folosite în cazul JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action, acordul nuclear din 2015 dintre SUA și Iran) din perioada administrației Obama. „În ceea ce priveşte o propunere iraniană în zece puncte pentru încheierea războiului, aştept cu interes să o analizez la momentul potrivit şi să fie supusă votului Congresului, aşa cum am procedat cu JCPOA (...) în timpul administraţiei Obama”, a scris Graham pe X. În același mesaj, Graham a reiterat o condiție legată de uraniul îmbogățit, susținând că „fiecare gram” din cele aproximativ „900 de livre” de uraniu puternic îmbogățit ar trebui „controlat de SUA” și scos din Iran, pentru a preveni obținerea unei arme radiologice sau reluarea activităților de îmbogățire. Casa Albă nu a prezentat detalii despre conținutul planului în 10 puncte, însă purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt l-a descris drept „o bază viabilă pentru negocieri”. Graham a invocat și atacul asupra Strâmtorii Ormuz, despre care a spus că a afectat libertatea de navigație, adăugând că Iranul nu ar trebui „recompensat” pentru un astfel de act. Senatorul a mai scris ulterior că preferă „diplomaţia”, dacă aceasta conduce la „rezultatul corect”, și a spus că rămâne „extrem de precaut” față de posibile „denaturări”, motiv pentru care vede util un proces de analiză în Congres. [...]
Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a comunicat prin bilețele pentru a evita interceptarea de către israelieni , în cadrul negocierilor secrete care au dus la un armistițiu cu președintele american Donald Trump. Potrivit Axios , această evoluție surprinzătoare a avut loc pe fondul unui ultimatum dat de Trump, care amenința cu distrugerea totală a Iranului. Negocieri tensionate și mediere internațională În timp ce tensiunile escaladau, forțele americane din Orientul Mijlociu și oficialii de la Pentagon se pregăteau pentru o campanie masivă de bombardamente asupra infrastructurii iraniene. Între timp, aliații din regiune anticipau o ripostă iraniană de amploare. În Iran, civilii încercau să se protejeze de eventualele atacuri. Negocierile au fost mediate de oficiali pakistanezi, egipteni și turci, care au transmis proiecte de acord între SUA și Iran. Luni seara, s-a obținut aprobarea SUA pentru o propunere de armistițiu de două săptămâni, iar Khamenei a fost implicat activ în procesul decizional. Comunicarea secretă a lui Khamenei Pentru a evita interceptarea de către Israel, Khamenei a comunicat prin intermediul unor curieri care transmiteau bilețele. Această metodă a fost necesară din cauza riscului de asasinat la care era expus liderul iranian. Deși presa internațională specula că Khamenei ar fi fost grav rănit și inconștient, el a continuat să joace un rol central în negocieri. „Fără undă verde din partea lui, nu ar fi existat un acord”, a declarat o sursă regională pentru Axios. Reacții și consecințe Marți dimineață, în ciuda progreselor, Trump a lansat o amenințare gravă, afirmând că „o întreagă civilizație va pieri în această seară”. Cu toate acestea, negocierile au continuat, iar prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a publicat termenii armistițiului, îndemnând ambele părți să îi accepte. Confuzia în jurul deciziei lui Trump a persistat până în ultimul moment, dar în cele din urmă, președintele american a acceptat încetarea focului, după o discuție cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și mareșalul pakistanez Asim Munir. Ce urmează Iranul a anunțat că va respecta armistițiul și va deschide Strâmtoarea Ormuz pentru navele care operează „în coordonare cu forțele armate iraniene”. Totuși, rămâne de văzut dacă Iranul va permite reluarea transportului maritim și cât de ferm va fi Netanyahu în respectarea armistițiului. Un oficial israelian de rang înalt a declarat că SUA vor insista ca Iranul să renunțe la materialul nuclear și la amenințarea rachetelor balistice în cadrul negocierilor de pace. Vicepreședintele Vance va conduce delegația SUA la discuțiile planificate pentru vineri în Pakistan, în timp ce există încă diferențe majore între viziunile SUA și ale Iranului cu privire la un acord. Secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de presă Karoline Leavitt urmează să susțină conferințe de presă pentru a sublinia că amenințările lui Trump au facilitat încheierea acordului, în timp ce regimul iranian ar putea continua să se întrebe dacă amenințările președintelui american s-au încheiat definitiv. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se întâlnește miercuri la Washington cu Donald Trump , într-un demers de reducere a tensiunilor dintre președintele american și Alianță, potrivit Știrile ProTV . Întâlnirea are loc după ce Trump a amenințat recent că Statele Unite ar putea părăsi NATO. Vizita lui Rutte vine la o zi după ce Trump a anunțat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În paralel, președintele american i-a criticat pe europeni pentru refuzul de a sprijini SUA și Israelul în ofensiva împotriva Iranului. „Vine să mă vadă miercuri, după cum știți. E un tip formidabil. Secretarul general e grozav”, a declarat luni Trump. În cadrul deplasării, Rutte urmează să fie primit și de secretarul de stat Marco Rubio, precum și de secretarul apărării Pete Hegseth, notează Știrile ProTV. Potrivit unui responsabil NATO, vizita era programată „de mult timp” și urmărește să valorifice „succesul summitului NATO de la Haga” de anul trecut, când statele membre s-au angajat, sub presiunea lui Trump, să își majoreze semnificativ cheltuielile militare. În acest context, Rutte ar urma să încerce să folosească relația personală, descrisă drept cordială, pentru a tempera atacurile repetate ale lui Trump la adresa Alianței. [...]
